Recunoașterea schismei ucrainene de către Biserica elenă provoacă reacții în Rusia, Grecia, Polonia și Cipru; Fanarul rămâne netulburat

Arhiepiscopul Ieronim al Atenei împreună cu Patriarhul Bartolomeu și Epifanie

Chiar dacă Biserica Greciei a făcut gestul de a se alătura Patriarhiei Ecumenice în recunoașterea «autocefaliei» noii structuri bisericești din Ucraina, restul Bisericilor nu au făcut acest pas, iar unii ierarhi reacționează, încercând să contracareze această mișcare greșită.

Romfea.gr: Biserica Poloniei nu recunoaște Biserica Ucrainei

Pe 29 octombrie s-a desfășurat ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Autocefale a Poloniei sub președinția Preafericitului Mitropolit Sava de Varșovia și a toată Polonia, la care au participat toți Arhiepiscopii și Episcopii acestei Biserici.

Sfântul Sinod a fost informat cu privire la cuprinsul scrisorilor Patriarhului Irineu al Serbiei, Anastasie al Albaniei, precum și a Mitropolitului Sava al Varșoviei adresate Sanctității Sale, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului și a luat următoarea decizie:

Să rămână în vigoare poziția cu privire la subiectul autocefaliei Bisericii Ucrainei, care a fost exprimat în deciziile sinodale din 9-05-2018, 5-11-2018 și 2-04-2019. Biserica Ortodoxă Autocefală a Poloniei nu se opune acordării autocefaliei Bisericii Ucrainei pe baza regulilor dogmatico-canonice întregii Biserici, totuși nu unei grupări de dezbinați (schismatici). Dezbinații de la învățătura Sfintei Biserici nu pot să reprezinte organismul bisericesc sănătos pentru că forțează unitatea euharistică a întregii Ortodoxii.

Βημα Ορθοδοξιας: Evoluții năvalnice – Serafim de Pireu: La nivel panortodox chiar și fără Bartolomeu – Epistolă comună cu Serafim al Kitirelor

Anticipând o evoluție tragică a lucrurilor, Serafim de Pireu a declarat pentru Βημα Ορθοδοξιας că va trimite împreună cu Mitr. Serafim de Kitire un apel către toți Întâistătătorii Bisericii Ortodoxe prin care le vor cere să convoace un Sinod Panortodox chiar și fără participarea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu. Această epistolă comună va fi trimisă în următoarele zile.

Acesta a mai declarat: «Este cu totul nevalid să susțină cineva că este atinsă unitatea Bisericii prin „restabilirea” și intrarea în ea a persoanelor din parasinagoguri (adunări separate) și schismatice, caterisite, anatematizate și nehirotonite nepocăite”, a subliniat cutezătorul Ierarh și a accentuat că numai un Sinod Panortodox are dreptul să acorde autocefalie.

«Nici o Biserică nu este dispusă să recunoască pe schismatici»

A mai făcut referire încă o dată la cele pe care le-a spus în cadrul Ierarhiei (Sinodului general) și a lămurit faptul că niciodată nu a fost de acord cu autocefalia ucraineană: «Expresia mea, ‘Nu sunt de acord, dar sunt alături de Arhiepiscop’, a fost denaturată la extrem». Declarații asemănătoare, traduse în românește, au fost exprimate și de Mitropolitul Serafim de Kitire.

Ακτινες: Patriarhul Moscovei nu l-a pomenit pe Arhiepiscopul de Atena

La slujba de duminica (ieri), Patriarhul Chiril al Moscovei a început să pună în practică decizia Sinodului Bisericii Ruse de a scoate din diptice și a nu pomeni numele PF Ieronim al Atenei după ce acesta a intrat în comuniune cu schismaticii ucraineni. Slujba a fost televizată și oricine s-a putut convinge de aceasta. La aceeași Liturghie a fost primit oficial în comuniune Exarhatul din Europa Occidentală de tradiție rusă, care s-a desprins de Patriarhia Ecumenică după ce aceasta încercase să-l dizolve. (Pot fi bănuite acolo reacții filetiste și revanșarde față de ruși din partea „ecumenicilor).

Ca reacție, Sinodul Permanent al Bisericii Greciei se va întruni în ședință extraordinară pentru a analiza această situație creată prin oprirea comuniunii de către ruși.

Romfea.gr: Arhiepiscopul Ciprului: «Nu suntem de acord nici cu Patriarhul Ecumenic, nici cu al Moscovei»

Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului și-a exprimat, în declarațiile sale de imediat după dumnezeiasca Liturghie praznicală din biserica Sfântului Gheorghe din Latsia, neplăcerea sa acută față de întreruperea pomenirii Arhiepiscopului Atenei de către Patriarhul Chiril al Moscovei.

«Atitudinea Patriarhului Moscovei o consider de neacceptat. Nu tăiem pomenirea unul altuia dintre Întâistătători deoarece nu suntem de acord cu o poziție a lui. Numai dacă devine cineva eretic întrerupem comuniunea cu el. Și ceea ce știu este că nici Patriarhul Ecumenic, nici Arhiepiscopul Atenei nu sunt eretici. Aceasta, bineînțeles, nu înseamnă că sunt de acord cu ei. Chiar dacă m-am silit să mediez ca să se facă o întâlnire pentru găsirea unei soluții, cu toate acestea nu a fost pe plac și astfel nu am stăruit. Dar nici Patriarhul Ecumenic nu vrea să se întâlnească cu cel al Moscovei, nici chiar al Moscovei nu vrea să se întâlnească cu cel Ecumenic. De aceea, de altminteri, ca Biserică a Ciprului, păstrăm o atitudine neutră pentru că nu suntem de acord cu atitudinea nici unuia dintre cei doi și nu am trecut la pomenirea nici unui nou Întâistătător (al Ucrainei, n. theodosie)».

Ακτινες: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: «Pun la îndoială porunci dumnezeiești și reguli care au fost consfințite de veacuri»

Între timp, Fanarul rămâne netulburat pe poziția sa cu pretenții de lider absolut. Astfel, la Liturghia din 3 noiembrie Patriarhul Bartolomeu a făcut o serie de declarații cu ocazia hirotoniei unui arhiereu și a unui preot:

«Desigur, pentru noi prerogativele și drepturile acestea nu se traduc în rânduieli de autoritate și conducere, după cum ne blamează unii, fiind dezgustați de obiceiul și măreția în smerenie a Bisericii celor săraci ai lui Hristos, deși au luat de la ea lumina lui Hristos, ci li se dă sensul și se materializează ca primat al slujirii, ofrandei și deșertării, după cum dă mărturie istoria nemincinoasă. Într-adevăr, partea constituentă zilnică a acestei Biserici martirice este grija de toate Bisericile.»

«Sunt specializate în Dreptul Canonic. Aceasta merge împreună cu noile tale (ale episcopului hirotonit, n.n.) responsabilități de a păzi rânduiala în biserică și să rechemi la ordine pe cei ce o încalcă și o aruncă la pământ. Și canoanele ce sunt în Biserică? La ce folosesc? Exact la păstrarea disciplinei, păcii, unității și la buna funcționare a vieții bisericești. De aceea și pun o înșiruire și o ierarhizare a tronurilor și a lucrurilor bisericești în general. Și prin acest sistem și organizare Constantinopolul ocupă prima poziție, slujitoare cum am spus, care poziție, cu prerogativele și drepturile pe care le antrenează, se apucă la urmă să le pună la îndoială fiicele și fiii nerecunoscători, mișcându-și călcâiul asupra binefăcătorului. Pun la îndoială porunci dumnezeiești și reguli care au fost consfințite de veacuri, silindu-se să-și satisfacă oportunitățile lor omenești politice și iubitoare de slavă. Doar că lucrează în zadar. Pentru că ecleziologia ortodoxă și rânduiala canonică a Bisericii, pe care Biserică nici porțile iadului nu o vor birui, nu se strămută. Sunt atât de adânc înrădăcinate în istoria bimilenară a creștinismului, încât nimeni să nu poată să le dezrădăcineze, oricât de tare și de puternic ar fi sau crede că este, totuși potrivit lumii, nu după Dumnezeu.»

Nota noastră: 1. Este foarte bine venită precizarea Arhiepiscopului Ciprului că doar pe motive de erezie se poate trece la oprirea comuniunii fără o decizie panortodoxă. Totuși pretențiile papiste ale Fanarului sunt susceptibile tocmai de o viziune dogmatică greșită pentru că privesc ființa Bisericii. Este un subiect care merită discutat. El se regăsește ca și capitol în mai toate Dogmaticile, deci este de natură doctrinară.

2. Pretențiile Fanarului sunt de primat de autoritate, chiar dacă iau formă „slujitoare”. Când cineva impune niște rânduieli peste capul celorlalți, acest gest cu greu poate fi catalogat drept slujire, și nu impunere. Acest limbaj, care seamănă cu cel adoptat de papa cel autentic de la Roma în ultima vreme, nu schimbă cu nimic situația.

3. Așteptăm cu interes scrisoarea celor doi Mitropoliți greci prin care să fie lansat un apel pentru convocarea unui Sinod panortodox pe tema ucraineană. Este stringentă o soluție la acest nivel, bineînțeles și pe cealaltă temă la fel de fierbinte, anume ecumenismul. Sperăm ca aceasta din urmă să nu genereze rețineri la Moscova sau în alte părți (Cipru, Alexandria sau București).

Patriarhul Alexandriei: „În chestiunea autocefaliei există soluție” dacă este acordată cui trebuie

Într-un interviu acordat Marinei Zioziu pentru ziarul grecesc Ethnos, Patriarhul-Papă al Alexandriei, Teodor al II-lea, și-a exprimat părerea despre situația din Ucraina și a dat detalii, printre altele, despre acțiunile care sunt întreprinse pentru rezolvarea conflictului. Iată ce a afirmat pe această temă:

„Pe 18 aprilie v-ați întâlnit în Cipru cu Întâistătătorii Bisericilor Antiohiei, Ierusalimului și Ciprului la convocarea Arhiepiscopului Ciprului, Hrisostom. Una din temele pe care le-ați discutat a fost și autocefalia în Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Puteți să împărtășiți cu noi gândurile și poziția pe care o va ține Arhiepiscopia Alexandriei pe această chestiune?

M-am născut în Grecia, în Creta, respect și iubesc pe Sanctitatea Sa, Patriarhul nostru Ecumenic Bartolomeu pentru că mi-a făcut cunoștință cu Criticopulos (fotbalist grec, n.n.) în Spili în 1978 și în principal marele dar pe care mi l-a făcut la Marele Sinod din Creta a fost să vină să vadă în Micrasiatissa pe mama mea acasă.

Am trăit în Ucraina, am trăit durerea și schisma Bisericii din Ucraina. Totuși știu foarte bine și Biserica Rusă pentru că am trăit în sânul ei zece ani întregi și Patriarhia Alexandriei legături emoționante cu ea.

Dacă există mănăstirile noastre, bisericile noastre, este prin rublele pe care le-au dat țarii Rusiei în epoca aceea.

Toate au fost înnoite cu banii marilor boieri din pământul rusesc. Legăturile Patriarhiei Alexandriei cu Biserica Rusă sunt mari și nu pot fi stinse.

Totuși avem aproape de noi această uriașă problemă a autocefaliei, care a fost cedată și avea dreptul să o cedeze Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

Desigur, nu avem nici o obiecție să ia autocefalie orice Biserică. Cu toate acestea, ceea ce a scindat Bisericile sunt oamenii care au luat autocefalia și vedem acum că deja Filaret (Patriarhul onorific de Kiev) convoacă Sinod pentru ca să anuleze deciziile Consiliului Unirii.

Deci astfel am zis cei trei Întâistătători cu pricepere și rugăciune către fratele nostru, Arhiepiscopul de Cipru, care a făcut deja o călătorie în Ungaria, Serbia, România și a vorbit cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe despre situația bisericească din Ucraina să se întâlnească cu Patriarhul Ecumenic. Arhiepiscopul de Cipru este un ierarh înțelept, are bunătate și iubește Biserica.

Există soluții pentru toate problemele. Patriarhul nostru Ecumenic Bartolomeu este Patriarhul romeității, pe care îl cinstim toți și-l iubim. Nu uităm că subiectul acesta nu este dogmatic. În chestiunea autocefaliei există soluție.

Arhiepiscopul Ciprului va stărui să ceară din partea Sanctității Sale să întâi o întâlnire între Patriarhul Ecumenic și Patriarhul Moscovei, pentru că pe cei doi Întâistătători îi leagă o prietenie adâncă și după aceea vom face o întâlnire neoficială toți Întâistătătorii ca fie acceptat de toți ceea ce va reieși. Epoca noastră are atâtea probleme și nu ne permitem luxul să fim scindați.

Arhiepiscopul Ciprului va stărui să ceară din partea Sanctității Sale să întâi o întâlnire între Patriarhul Ecumenic și Patriarhul Moscovei, pentru că pe cei doi Întâistătători îi leagă o prietenie adâncă și după aceea vom face o întâlnire neoficială toți Întâistătătorii ca fie acceptat de toți ceea ce va reieși. Epoca noastră are atâtea probleme și nu ne permitem luxul să fim scindați.

Arhiepiscopul Ciprului va face acest efort, în timp ce ne vom găsi din nou în scurt timp la Nicosia împreună cu Întâistătătorii Bisericilor Antiohiei și Ierusalimului. Pentru noi, Patriarhiile străvechi de Alexandria, Antiohia și Ierusalim, Biserica Ciprului a fost un punct de referință.

Arhiepiscopul Hrisostom de Cipru ne-a dat metoace, biserici și locuri ca să avem fiecare o delegație și să putem să ne întâlnim. Cred că se poate găsi soluție. Pur și simplu să lase fiecare cele personale de-o parte și să vedem dincolo de toate interesul Bisericii.

Romfea.gr

Nota noastră: Declarațiile din acest interviu sunt foarte interesante și descoperă o perspectivă neașteptată. Deși există o străduință în sensul rezolvării schismei din Ucraina, Întâistătătorii implicați (din Cipru, Alexandria, Antiohia și Ierusalim) par să aibă un rol de arbitri pe criteriul unei păci lumești, nu duhovnicești. Se observă un stil de negociere, nu de rezolvare după voia lui Dumnezeu și după normele canonice ale Bisericii.

O importanță foarte mare, de altfel chiar subliniată, o joacă apartenența etnică, nu bisericească. Patriarhii greci se vor susține între ei. Desigur, asta rămâne de văzut până la capăt, pentru că măcar este invocată greșeala de a fi acordată autocefalia unor schismatici.

Dacă se va ajunge la un compromis în care Constantinpolul să iasă basma curată și recunoscut ca primat al Ortodoxiei, este posibil ca problema ucraineană să ducă la o problemă majoră, similară cu cea din Creta, adică acceptarea papismului de nuanță orientală.

Deși popoarele slave (rușii, sârbii și bulgarii) este posibil să se coalizeze tot pe criterii etnice, totuși au argumente canonice solide. Unul dintre ele este acela că Georgiei i-a fost acordat statutul de Patriarhie de către Antiohia, după cum menționează canonistul Balsamon (sec. XI). Acest fapt anulează efectiv primatul pretins al Constantinopolului în Ortodoxie și dreptul exclusiv de a recunoaște drept autocefale Bisericile Locale.

Din păcate, credința ortodoxă ajunge tot mai mult o religie pământească, la discreția influenței puternicilor pământului. Mai există și teologi care țin mai mult la Hristos decât la naționalitate, cum ar fi Protopr. Prof. Teodor Zisis și Protopr. Nicoale Manolis, care vor organiza o manifestare cu tema: Autocefalia ucraineană și noua ecleziologie a Fanarului. În afara celor care au întrerupt pomenirea ierarhilor semnatari în Creta, ar fi de remarcat poziția a 12 Chilii din Sfântul Munte în apărarea Bisericii de intruziunea Constantinopolului. În rest, tot mai puține voci care au curajul mărturisirii și care să favorizeze prin pozițiile lor luarea unor decizii corecte.

Biserica Rusă devine tot mai izolată și atacată de puterile politice din cauza apărării dreptei credințe. Probabil nu atât conducătorii ei oficiali, sinodalii, au acest merit, cât evlavia poporului de rând. Ierarhii ruși sunt la fel de implicați în manifestări ecumeniste și în ambiții de putere ca și ceilalți. În schimb, credința oamenilor de rând este cea care nu îngăduie trădări mari. Din acest exemplu ar trebui să învățăm toți că este importantă atitudinea fiecăruia dintre noi, oricât de neînsemnați am fi sau ni s-ar părea că suntem.

Translate page >>