Comentarii:



Înapoi la prima pagină

  • Andrei

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Domnul Ortodoxul, va rog sa cititi cartea “Intre cele doua extreme, ecumenismul si stilismul”, scrisa de Par. Epifanie Theodoropoulos. O carte ff buna! Atitudinea dvs nu e buna. Ori nu intelegeti ce tot a explicat Parintele Lavrentie pana acum, ori nu vreti sa intelegi, si tot vreti sa va impuneti parerea.

    vineri, 11:56:45, 31 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Bine, mulțumesc de sugestii și indicații. Pentru mine e un subiect încheiat.

    miercuri, 23:44:34, 29 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Ca tot vorbiti de “divagatii”, acestea va apartin, indeosebi prin motivarea de traduceri “incorecte” si texte “gresite”, pentru dumneavoastra sunt “gresite” deoarece nu va sunt favorabile. Este necesara o cat mai buna/corecta/ exacta cunoastere a teologiei patristice. Intelegerea simplista a scrierilor Sfintilor Parinti, de cele mai multe ori duce la intelegerea gresita a invataturii acestora. Un ex. cunoscut, mai usor de inteles: “Dumnezeu nici nu exista”, spune Sfantul Dionisie Areopagitul, este un fragment de text grec, usor de tradus. Ce facem cu acest citat, intelegem ca Sfantul Dionisie este ateu? Nicidecum! Doar dintre cei care nu inteleg apofatismul din scrierile Sfantului ar putea avea o asemenea perceptie.   Un altfel de exemplu, mai putin cunoscut, ceva mai complex, care dovedeste necunoasterea teologiei patristice de catre unii care se prezinta cunoscatori, sesizat si intr-o carte relativ recenta, este vorba de un studiu al unor pretinsi teologi athoniti, aprobat de Chinotita Muntelui Athos, referitor tocmai la acordurile ecumenistilor cu monofizitii; ceva mai sus, parca spuneati ca v-ati consultat cu monahii athoniti despre un text din Sfantul Grigorie. Din paragraful 4, Cambesy, 1990: “Ambele familii sunt de acord ca firile, cu lucrarile si vointele lor propii, sunt unite in chip ipostatic si in chip natural”. In studiul athonit se spune: „În paragrafele 3 şi 4 se mărturisesc două voinţe şi două lucrări naturale”(Sunt anticalcedonienii ortodocsi? pg.98. ) Cum au putut athonitii sa afirme asa ceva, cand in paragraf nu este scris “două voinţe”, “două lucrări”? Intr-o asemenea logica athoniti puateau afirma ca in paragraf se marturisec si “doua firi”, pentru ca in paragraf nu se spune doar “lucrarile si vointele” ci si “firile”. Cum au putut sa sustina ca sunt marturisite “două voinţe”, “două lucrări” atata timp cat in paragraf nu este indicata prin numar catimea vointelor si lucrarilor? Prin aceasta solutie cacodoxa cei care au gandit respectivele acorduri n-au facut decat sa-l confirme doctrinar pe monofizitul Sever de Antiohia, aplicand ratacirea acestuia, despre “firii”, si la “vointe” si “lucrari”, iar monahii athoniti, autorii respectivului studiu, in loc sa o combata, o sprijina. Ma mir ca si dumneavoastra confirmati acea conceptie a athonitilor despre acel paragraf: “Așadar este condamnat de ambele părți monotelismul” https://theodosie.ro/2020/07/25/erezia-anticalcedonienilor-si-incercarile-tradatoare-ale-ecumenistilor-ortodocsi-de-unire-cu-ei/. Nu e de mirare ca nu intelegeti cat de grave sunt acele acorduri, datorita carora cei ce urmeaza sinodului din Creta sunt deja sub anatema, fapt pe care nu voiti sa-l recunoasteti, dar este alegerea dumneavoastra. Acesti athoniti se dovedesc ignoranti in privinta teologiei ortodoxe a Sfintilor Parinti. Cu astfel de ‘teologi’, nu m-a surprins pozitionarea in afara ortodoxiei a athonitilor dupa sinodul din Creta, pentru ca ei de fapt nu intelega gravitatea celor hotarate in Creta; desigur exista si putinele exceptii. V-am mai spus, aveti probleme cu interpretarea/intelegerea textelor patristice, aceasta este doar o constatare; daca veti trece de aceste neajunsuri: “Abia după aceea [veti] putem aborda [asa cum trebuie] orice alte aspecte” si subiecte. 

    miercuri, 23:36:19, 29 iulie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul VIDEO│Hidroxiclorochina: Medicamentul eficient împotriva Covid-19, potrivit unor medici din SUA, dar interzis oficial:

    Daca mi-e permis sa ma exprim asa Domnul ne mai da uneori cite un „refresh”. Binecuvintat fie Domnul si toti oamenii Lui, ca Dumnezeu lucreaza si prin oameni si eu citind acest articol am simtit o eliberare ca si cum „mi s-ar fi luat o piatra de pe suflet”, sau „valul de pe ochi”, ca adica exista minciuni si adevaruri, iar aici par sa fie mai mult adevaruri si deja e desconspirata  intentia, sau e desconspirat interesul din umbra al unora care deja cred ei ca pot tine inlantuita omenirea! Aici intervine insa Domnul sa ne arate ca El nu ne paraseste si mai mult in aceasta stare confuza tot ne arata Calea, Adevarul si din ce parte straluceste Lumina!  

    miercuri, 17:14:11, 29 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul VIDEO│Hidroxiclorochina: Medicamentul eficient împotriva Covid-19, potrivit unor medici din SUA, dar interzis oficial:

    Ce înseamnă „cazierul”!! În luarea de poziție actuală, doctorița respectivă nu a folosit astfel de argumente. Cred că este relevant acest aspect. Apoi, poate mai important, mai erau o sumedenie de alți medici acolo, prezentările sunt destul de profesioniste după aprecierea mea. Interferența oficialilor prin falsificarea unor studii iarăși nu a fost luată în seamă. În plus, medicamentul în cauză nu este nociv, nu are efecte adverse. De ce atâta îndârjire în a demoniza aceste descoperiri? Nici eu nu sunt deplin încredințat de eficacitatea absolută a acestui medicament, totuși este o informație care trebuie luată în seamă, eventual cercetată mai atent. Eu am încredere și în prezența dr. Eriksson, ale cărui intervenții și poziții (nu neapărat de aici) mi-au plăcut.

    miercuri, 15:18:17, 29 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul VIDEO│Hidroxiclorochina: Medicamentul eficient împotriva Covid-19, potrivit unor medici din SUA, dar interzis oficial:

    Nu am vreme să urmăresc în viitorul apropiat înregistrările publicate în acest articol, dar observ că ideile sunt deja puternic contestate. Hotnews.ro prezintă un material care desfiinţează printr-un atac punctual credibilitatea unui medic despre care se susine că sprijină opinia favorabilă hidroxiclorochinei, opinie însuşită şi de Donald Trump, cenzurat apoi de Twitter şi Facebook pe motiv de erori factuale: Doctorița pro-hidroxiclorochină aflată în centrul unui videoclip redistribuit de Donald Trump – și șters de Facebook, YouTube și Twitter pentru dezinformare – a promovat în trecut ideea că Statele Unite sunt guvernate de „reptilieni” și că problemele ginecologice sunt legate de relații sexuale cu spirite malefice, scrie AFP. Videoclipul în discuție arată un grup de doctor care explică, între altele, că măștile nu sunt necesare și că „există un medicament” pentru tratarea coronavirusului, hidroxiclorochina. „Virusul are un remediu, se numește hidroxiclorochină, zinc sau Zithromax”, afirmă doctorița, Stella Immanuel. Aceasta asigură că medicamentul a salvat pacienți pe care îi avea în grijă de Covid-19 și că, în acest fel, portul măștii și măsurile de carantină sunt inutile. Fiul președintelui american, Donald Jr., a vorbit despre un videoclip care trebuie văzut. Întrebat despre această doctoriță marți, într-o conferință de presă, Donald Trump a declarat. „Cred că vocea sa este importantă, dar nu știu nimic despre ea”, a precizat el. Când reporterii au insistat cu întrebările, Donald Trump a părăsit conferința de presă. Hidroxiclorochina, la originea unui medicament împotriva malariei, a fost vehiculată des la începutul pandemiei ca un tratament promițător, inclusiv de Donald Trump, care a afirmat că ia medicamentul de manieră preventivă. Autoritățile sanitare americane au recomandat ulterior să nu se prescrie acest medicament bolnavilor de Covid-19, din cauza riscurilor cardiace și în absența unor beneficii dovedite. Mai multe teste clinice riguroase nu au observat niciun efect pozitiv asupra pacienților. Dar medicamentul a devenit favoritul militanților anti-sistem și, în Statele Unite, al dreptei trumpiste. Stella Immanuel purta în acest video o bluză pe care scria „America’s Frontline Doctors”, numele unui site creat în urmă cu 11 zile dar care marți după amiază-dispăruse. Arhivele site-ului personal și ale paginii YouTube ale doctoriței relevă însă o lungă listă de declarații pseudo-științifice: astfel, spirite ar avea relații sexuale „astrale” cu femeile, ceea ce ar provocat „probleme ginecologice, probleme conjugale”. Într-o înregistrare video din 2015, aceasta afirmă că liderii Statelor Unite sunt „spirite reptiliene”, „jumătate oameni, jumătate extratereștri”. Ea acuză de asemenea folosirea de ADN extraterestru în medicină, ceea ce ar crea ființe care sunt un amestec între oameni și demoni. Stella Immanuel, născută în 1965, are o diplomă în medicină la universitatea Calabar din Nigeria și o licență medicală valabilă în Statale Unite, potrivit site-ului Texas Medical Board. Subliniez că, deşi dezbaterea despre eficienţa acestui medicament este una specializată şi una care cade în răspunderea experţilor medicali să o tranşeze mulţumitor, ceea ce rămâne în sarcina publicului şi în marja noastră rezonabilă de apreciere este modalitatea în care este purtată această dezbatere. Având în vedere poziţiile de forţă ale actorilor mainstream, atacul ad hominem, cenzura, ignorarea argumentelor aparent temeinice de către interlocutorii oficiali şi, mai ales, denaturarea ostentativă a opiniilor incomode, toate acestea conturează o manieră imorală de purtare a dialogului şi conduc în mod rezonabil la desconsiderarea susţinerilor oficiale. Acest lucru nu înseamnă că sunt dovedite opiniile adversare, nu înseamnă că eficienţa hidroxiclorochinei este probată, nici că există presiuni BigFarma împotriva acestui tratament, nici că nu sunt promovate opinii neştiinţifice sau superficiale de către tabăra oponentă. Ceea ce instituţiile de stat şi presa mainstream fac este să împiedice legitimarea şi verificarea acestor teze care sporesc în notorietate dar, neputând fi dovedite şi asumate în mod legitim, nu pot fi aplicate, nu reprezintă temei pentru acţiune. O altă sursă care acuză dezinformarea: https://www.theverge.com/interface/2020/7/29/21345138/facebook-viral-hydroxychloroquine-video-removal-trump-junior-stella-immanuel Informații de context: https://www.parismatch.com/Actu/Sante/Hydroxychloroquine-Goliath-contre-David-acte-I-les-detracteurs-1695365

    miercuri, 13:50:53, 29 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Nu pot să iau de bună traducerea Pr. Ică atâta vreme cât există textele grecești cu altă versiune. Dacă tot ați dat sursele, ce scrie acolo? Textul Sf. Maxim corect tradus este fix așa cum l-am mai postat: „Din ce motiv nu ești în comuniune?, au zis. A răspuns: Pentru că au exclus cele patru Sinoade prin cele nouă capitole făcute în Alexandria și prin Ekthesisul făcut de Serghie în această cetate și prin Typosul edictat imediat după acesta în a șasea indicție și pentru că au osândit prin Ekthesis cele ce le-au dogmatizat prin cele nouă capitole și pe cele dogmatizate prin Ekthesis le-au anulat prin Typos și s-au anulat/distrus pe ei înșiși de atâtea ori. Așadar cei osândiți de ei înșiși și de romani și caterisiți de Sinodul ținut în a opta indicție, ce fel de slujbă (μυσταγωγίαν) vor săvârși?”. Despre asta vorbim. Am și scris că am verificat în toate edițiile. Încăpățânarea de a folosi o traducere evident cu scăpări nu înseamnă nimic bun decât deviere de la subiect. Deci Sf. Maxim aici spune limpede că monoteliții cad sub osândă pentru că se împotrivesc Sinoadelor Ecumenice, se osândesc și singuri, și de Roma, dar sunt caterisiți de Sinodul Lateran. Atâta vreme cât nu putem interpreta un text atât de simplu și de clar, ce rost au celelalte divagații? Spre exemplu, cazul lui Pyrrhus nu are legătură directă cu paragraful în discuție, ci doar tangențial pentru că sunt personaje comune, dar atât; acțiunile sunt fără legătură una cu alta, fără implicații una asupra alteia. Chiar presupunând că disputa cu Pyrrhus ar fi un argument pentru condamnarea automată, asta nu înseamnă că și celălalt paragraf s-ar referi musai la același lucru. Orice dovadă trebuie să fie grăitoare prin sine. E greu de înțeles asta? În privința Sf. Grigorie Palama, iar ați folosit un text tradus eronat. El nu spune că nu există nici un ortodox care să nu fi întrerupt comuniunea, ci că Ioan Caleca s-a rupt sau i-a afurisit pe toți până la unul. Și, da, îl numește pe Patriarh decăzut din Biserică și înstrăinat, totuși îl socotește în aceeași scriere arhipăstor și cu alte epitete ce țin de funcția episcopală. Logica elementară nu poate interpreta aceste lucruri altfel decât că îl considera nedemn de rangul pe care îl deținea, dar încă nu caterisit, ci vrednic de a fi depus. Revin a nu știu câta oară. Pe același text faceți aceleași divagații la nesfârșit doar pentru a nu recunoaște o evidență. În loc să vă țineți de subiect, eventual să arătați că traducerea corectă e cea a Pr. Ică, tot veniți cu divagații obositoare. Mai mult nu cred că se poate spune. Ați găsit un alt text grecesc diferit decât cel pe care l-am dat eu de la Sf. Maxim, adică acesta: Ὅτι τάς ἁγίας τέσσαρας συνόδους ἐξέβαλον διά τῶν ἐν Ἀλεξανδρείᾳ γενομένων ἐννέα κεφαλαίων, καί διά τῆς ἐν ταύτῃ τῇ πόλει γενομένης παρά Σεργίου Ἐκθέσεως, καί διά τοῦτο προσεχῶς ἐπί τῆς ἕκτης ἰνδικτιῶνος ἐκτεθέντος Τύπου, καί ὅτι, ἅπερ ἐδογμάτισαν διά τῶν κεφαλαίων, διά τῆς Ἐκθέσεως κατέκριναν· καί ἅπερ ἐδογμάτισαν διά τῆς Ἐκθέσεως, διά τοῦ Τύπου ἠκύρωσαν, καί καθεῖλαν ἑαυτούς τοσαυτάκις. Οἱ τοίνυν ὑφ’ ἑαυτῶν κατακριθέντες καί ὑπό τῶν Ρωμαίων, καί τῆς μετά ταῦτα ἐπί τῆς ὀγδόης ἰνδικτιῶνος γενομένης συνόδου καθαιρεθέντες, ποίαν ἐπιτελέσουσι μυσταγωγίαν;” (ΕΠΕ 15Γ, 52)? Iar .Sf. Grigorie spune într-un loc: `Τούτου τοίνυν οὕτω καὶ τοσαυτάκις παντὸς τοῦ τῶν ὀρθοδόξων πληρώματος ἐκκεκομμένου, λείπεται τῶν ἀδυνάτων εἶναι τελεῖν ἐν τοῖς εὐσεβέσι τὸν μὴ ἀφωρισμένον ἐκ τούτου, τοῦ καταλόγου δ΄ εἶναι χριστιανῶν ἀληθῶς καὶ τῷ Θεῷ ἡνωμένον κατ΄ εὐσεβῆ πίστιν, ὃστις ἂν εῖη τούτων ἕνεκεν ἀφωρισμένος ἐκ τούτου”. Traducerea exactă consider că este aceasta: „Acesta fiind tăiat astfel și de atâtea ori de la toată pliroma ortodocșilor, rămâne imposibil să fie găsit între cei bine-credincioși cineva care să nu fi fost excomunicat de el, dar oricine ar fi dintre aceștia excomunicat din aceste motive este cu adevărat în catalogul creștinilor și unit cu Dumnezeu prin credința bine-cinstitoare”. Nu e absurd să tot revin mereu la subiect la nesfârșit? Ca să fie foarte, foarte clar: vorbim de 2 paragrafe mici și clare, de la Sf. Maxim și Sf. Grigorie. Fără alte divagații nenecesare. Abia după aceea putem aborda orice alte aspecte.

    miercuri, 08:20:56, 29 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul VIDEO│Hidroxiclorochina: Medicamentul eficient împotriva Covid-19, potrivit unor medici din SUA, dar interzis oficial:

    cred că trebuia adăugat şi embed-ul: https://emb.d.tube/#!/norocel1105/QmWSMuUra3TxsCRhPyTN6Kqtm9nHzpuKD4jHGgTTCcKVgW

    miercuri, 08:15:17, 29 iulie 2020

  • Ortodox

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    De acord, dar sa nu uitam ca toate porcariile se hotararasc la noi de catre tot sinodul in unanimitate (in opinia mea impotrivirile din culise nu conteaza!). Sau, mai nou, “iau act” despre diverse lucruri grave si le ingroapa prin limbajul de lemn…

    miercuri, 00:22:34, 29 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Ideea “ca s-au osândit singuri prin decrete contradictorii” arata o intelegere simpista, ca sa nu spun mai mult. Cu fiecare din acele hotarari, s-au osandit de tot atatea ori, prin opozitia fata de sinoadele ecumenice. Au respins prin cele noua capitole credinta ortodoxa, iar prin schimarea celor noua capitole cu Ektesis si a Ekthesis-ului cu Typos-ul, n-au iesit din erezie, n-au scapat de anatemele sinoadelor ecumenice sub care s-au pus, ci prin viclenie au incercat sa-i duca si pe ortodocsi in ratacire, prin acea falsa iconomie a “tacerii”. Ereticii nu cad sub osanda pentru ca sunt incoerenti in ratacirea lor, ci pur si simplu pentru ca se impotrivesc adevarului de credinta. In zadar au dat monotelitii respectivile hotarari, ele nu au insemnat ca renunta la erezia monotelita/monoenergista, prin care respingeau/anulau sinoadele ecumenice, mai mult, acea “iconomie a tacerii” adauga o desfiintare a celor doua firi in Hristos. Monotelitii prin acele decrete de “pace” nu se lepadau de erezie, iar ortodocsii care le-ar fi acceptat deveneau eretici. De aceea Sfantul Maxim refuza comuniunea cu ei datorita credintei lor, prin care desfiintau sinoadele ecumenice, credinta inceputa in Alexandria si continuata prin Ekhtesis. Puteau sa abroge si Typosul, tot eretici ramaneau daca nu renuntau la ratacire: “Teodosie episcopul a spus: – Noi îţi răspundem în numele stăpânului nostru împăratul că, dacă intri în comuniune cu noi, va abroga Typos-ul. MAXIM: Suntem încă foarte departe unii de alţii. Ce facem cu expresia ratificată sinodal de Serghie şi Pyrrhus cum că în Hristos există „o singură voinţă“ cu eliminarea oricărei lucrări? (Poziţia Ekthesis-ului din 638) TEODOSIE: Acest document a fost dat jos şi deci abrogat şi respins. MAXIM: A fost dat jos de pe zidurile de piatră, nu însă din minţi şi din suflete”.  Sa spui ca abrogarea unor astfel de hotarari aduce osanda inseamna de fapt ca ele reprezinta ceva pentru mantuire, iar abrogarea ar aduce osanda, prejudicii in privinta mantuirii, ori asa ceva nu exista, deoarece acele hotarari nu inseamna nimic, decat indepartarea de adevarata credinta, ori tocmai instrainarea prin ele de ortodoxie, de sinoadele ecumenice, aduce osanda. S-au pus sub osanda si cand au dat Ekthesis-ul si cand au dat Typos-ul. Nu s-au osandit petru ca au abrogat Ekthesis-ul, ci daca odata cu abrogarea Ekthesis-ului veneau la ortodoxie ar fi iesit din osanda datorata sustinerii ereziei promovata prin Ekthesis; dimpotriva ei au ‘anulat’ ” Ekthesis-ul dar n-au renunta la erezie, ramanand in osanda pentru acea erezie; dand Typos-ul s-au mentinut pe mai departe in erezie, iar prin adaugarea acelei false iconomii, credeau ca atat ei cat si ortodocsii isi pastrau invatatura de credinta si prin aceasta se realizeaza concordie in imperiu, in fapt si-au adaugat inca o osanda. Cum sa nu aiba cazul lui Pyrrhus legatura cu subiectul in cauza, a caderii sub anatema inainte de condamnarea sinodala? Mai ales ca e vorba de Ekhtesis, de care aminteste Sfantul Maxim, deoarece prin Ekhtesis Pyrrhus s-a opus sinoadelor ecumenice despartindu-se de Biserica. Despre Sfantul Grigorie, am mai spus, pune pe primul plan adevarul de credinta, dogma ortodoxa. Sfantul Grigorie nu se contrazice, nu-i considera deodata si arhierei si pseudoarhierei. Ca la inceputul caderii lui Caleca era cu ingaduinta fata de acesta?! Asa a fost si Sfantului Chiril fata de Nestorie aratandu-i ratacirea, care-l scoate din comuniune cu cei ortodocsi daca nu renunta la ea. In privinta Sfantului Grigorie, aceasta reiese din text: “Iar daca nu doar va rabda a-l da in vileag si noi, la randu-ne, ci, caindu-se de minciuna scrisa impotriva noastra… ca astfel marturisit fi-va de Solomon a fi afara de hora celor rai[eretici]- in care a socotit din nestiinta, ca se cade a se prinde”(Desfiintarea scrisorii lui Cleca 1), urmeaza in paragraful 2 o nuanta importanta care arata ca statutul de patriarh ortodox, de sustinator si invatator al adevaratei credinte, este incalcat de Caleca, acesta aratadu-se de fapt invatator al ereziei spre surparea adevarului de credinta; adica, cel care trebuie sa tina dogmele adevarate invata erezia: “Deodata insa – nemaiauzite lucruri! – sfintitul calauzitor al tuturor binecinstitor, si intaistatator si invatator al adevarului si intelepciunii in privinta binecinstirii…dascal s-a aratat al defaimarii si al minciunii si a celor spre pieirea adevarului buneicinstiri [ortodoxiei]”(Ibidem 2). De aceea ceva mai incolo se intreaba retoric: “oare nu este mostenitor al pedepsei osanditilor acelora [Varlaam si Achindin fiind anatematizati sinodal in 1341] si cu adevarat cazut din Biserica si strain de ea?” (Ibidem 12). Caleca nu s-a indreptat, asa cum si-ar fi dorit Sfantul Grigorie, dovedind astfel ca este “mostenitor al pedepsei osanditilor acelora [Varlaam si Achindin fiind anatematizati sinodal in 1341] si cu adevarat cazut din Biserica si strain de ea”. Daca la inceputul anului 1345 Sfantul Grigorie scrie acestea despre Caleca, la sfarsitul aceluiasi an avea sa-l considera pe acesta si pe cei din jurul lui, datorita staruirii lor in erezie, clerici falsi: “cei ai Bisericii lui Hristos ai adevarului sunt; iar cei ce nu sunt ai adevarului nici ai Bisericii lui Hristos nu sunt, cu atat mai mult cu cat impotriva lorusi mint ei, ‘pastori’ si ‘arhipastori’ sfintiti pe ei numindu-se si fiecare de catre celalalt numit fiind; ca invatati am fost ca nu obrazul arata crestinatatea, ci adevarul si acrivia credintei” (Desfiintarea scrisorii lui Ignatie 4). Aratandu-l arhiereu mincinos, dovedit “mostenitor al pedepsei osanditilor acelora [Varlaam si Achindin fiind anatematizati sinodal in 1341] si cu adevarat cazut din Biserica si strain de ea”, ii considera straini de cei ortodocsi si in “afara catalogului crestinilor” pe cei care sunt in comuniune cu Caleca: “este cu neputinta sa se afle printre cei evlaviosi/ortodocsi cei care nu s-au despartit de acesta [care au comuniune cu Caleca], pe cand oricine pentru aceste pricini este despartit de acesta[nu are comuniune cu Caleca] se afla in catalogul crestinilor si este unit cu Dumnezeu prin credinta ortodoxa”(Desfiintarea tomusului lui Caleca 29). In cazul Sfantului Grigorie, nu ‘textul’ e problema dumneavoastra, ci mai degraba interpretarea care o dati in favoarea propriilor pareri, ajungand pana acolo incat sa-l afisati pe Sfantul Grigorie contradictoriu in afirmatii. Despre textul din Sfantul Maxim, traducerea lui Ica jr. nu este eronata, exista chiar o alta traducere, mai veche, a lui Ica jr. la acest text; traducerea publicata la Deisis, care este de fapt o revizuire a celei dintai traduceri, corespunde invataturii Sfantului Maxim. Cuvantul τοσαυτάκις(de atatea ori) din text, de care s-a facut vorbire mai sus, se gaseste nu doar in EPE 15G, ci si in P.G.90, dar si in P.L.129 la textul grec de la Anastasie Bibliotecarul. Afirmatia cu “devierea subiectului” nu cred ca va avantajeaza, dimpotriva.

    marți, 23:40:37, 28 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Mă văd nevoit să repet subiectul controversei punctual. Era vorba despre cele două citate ale Sf. Maxim și Grigorie Palama. Este foarte clar că primul nu afirmă că monoteliții sunt osândiți automat prin faptul că se opun Sinoadelor anterioare și ar intra sub condamnarea lor. El afirmă doar că s-au osândit singuri prin decrete contradictorii și sunt caterisiți de Sinodul Lateran. Puteți afirma altceva pe baza textului sau cu alte corelații referitoare la acest subiect? Întâmplarea cu împăcarea lui Pyrrhus este anterioară acestui episod și nu are o legătură directă. Cât privește pe Sf. Grigorie Palama, am arătat într-un articol pe temă că el îi socotește arhierei în funcție atât pe Ignatie al Antiohiei, cât și pe Caleca, deși în alte paragrafe îi numește decăzuți și înstrăinați de Biserică. A fi moștenitor al unei osândiri sau a cădea sub condamnare sinodală nu este tot una cu depunerea din treaptă, ci cu pericolul de a fi caterisit prin încălcarea canonică săvârșită. Caleca a fost depus de un Sinod; până atunci și chiar la cercetarea lui a fost considerat Patriarh în funcție. Cum am mai spus, nu este important să-mi apăr propria „dreptate”, ci să fie cercetate onest scrierille patristice. Este absolut necesară această dispoziție, altfel orice dialog este în zadar, când nu putem cădea de acord nici pe lucruri evidente, pe care tot încercați să le mascați prin devierea subiectului. Era vorba de două citate clare și simple, unul de la Sf. Maxim și altul de la Sf. Grigorie. În ele nu se afirmă vreo condamnare automată. Nu vreți să recunoașteți asta și nu am dispoziția să trec la alte detalii, la alte mărturii patristice pentru că este evident că nici acelea nu vor fi tratate cu seriozitate. Ce spun eu deocamdată este că este posibil să existe mărturii patristice în favoarea teoriei pe care o susțineți, dar sigur nu acestea două. Eu am încetat să le mai caut pentru că am găsit situații fix contrare. Dacă aflați ceva, sunt gata să le primesc, dar într-un duh corect, nu tot evitând subiectul.

    marți, 10:42:25, 28 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Nu este nici o deviere de la subiect, doar v-am aratat ca pretinsele dumneavoastra “evidente”, bazate, cum spuneti, pe “textele și informațiile istorice” ‘clare’, nu sunt asa, ex. cu Pyrrhus, despre care ati spus: “nu am posibilitatea să văd acum toate împrejurările”.  Iar subiectul de la care s-a plecat este caderea sub anatema/osandire a celor care se opun sinoadelor ecumenice, inainte de o condamnare sinodala, tocmai in acest sens am facut trimitere la Sfantul Maxim, care i-a considerat pe monoteliti de sine osanditi; nu intamplator m-am referit la Pyrrhus, ca dovada in plus, pentru a arata ca pentru Sfantul Maxim ereticii monoteliti sunt cazuti sub anatemele sinoadelor ecumenice, inainte de condamnarea sinodala.  Acea “observatie” (PSB, la pag. 320) nu e a Parintelui Staniloae, ci parerea unui papistas la care parintele Staniloae face referire. Sfantul Teofan Marturisitorul spune altceva, ca Pyrrhus impreuna cu Martina, cea de-a doua sotie a lui Heraclie, l-au ucis pe imparatul Constantin, de aceea Pyrrhus a fost alungat. Acesta s-a refugiat in Africa, in locul lui a fost pus Pavel, iar papa Teodor I i-a scris noului intronat Pavel ca schimbarea n-a fost realizata dupa randuiala canonica si trebuie facuta canonic. Oricum, Pyrrhus a fost considerat condamnat si in afara Bisericii, inainte de o condamnare sinodala, datorita sustinerii monotelismului.  Sfantul Maxim Marturisitorul si Sfantul Grigorie Palma, niciunul nu aduce ceva nou cand ii considera condamnati si in afara Bisericii pe cei care se opun printr-o erezie unui sinod ortodox care a condamnat aceea erezie, Sfintii Maxim si Grigorie nu fac decat sa urmeze Sfintilor Parinti ce i-au precedat. O referinta: La ceva vreme dupa sinodul I ecumenic unele fractiuni ariene vazand ca pierd teren si nu mai sunt credibile prin faptul ca se opun fatis dogmei de la Niceea, au incercat, prin sinoadele lor, sa formuleze diferite marturisiri de credinta, masti ortodoxe, prin care sa para ca imita dogma niceeana, dand anateme impotriva celor care nu le urmeaza. Referindu-se la acestia Sfantul Atanasie cel Mare le arata ca sinoadele lor, chiar daca ar fi a unor ortodocsi, sunt fara motiv pentru ca nu se refera la o erezie noua, iar in privinta arianismului nu este nevoie ca ei sa tina noi sinoade, deoarece impotriva arienilor, chiar a diferitelor fractiuni ariene aparute dupa momentul Niceea, este suficient sinodul I ecumenic, iar daca ar avea ca subiect o noua erezie, sa o arate si sa anatematizeze si ereziile, intre care si arianismul, de dinaintea unui asemenea sinod: “Dar sinoadele adunate acum de ei ce cauză binecuvântată au? Dacă a apărut vreo altă erezie mai nouă, după cea ariană, să spună cuvintele născocite de ea şi să arate pe născocitorii ei. Şi punînd acestea în scris, să dea anatemei ereziile dinainte de sinodul acesta între care este şi cea ariană, cum au făcut cei din Niceea. Aceasta ca să arate că au şi ei un motiv adevărat de a spune ceva nou. Iar dacă nu s-a întâmplat nimic de felul acesta şi deci nici nu pot arăta aşa ceva, ci mai degrabă ei, ţinîndu-se de necredinţa ariană, spun cele proprii acesteia, şi, daţi pe faţă, se schimbă în fiecare zi, ce nevoie e de sinoade? Căci ajunge cel adunat la Niceea pentru erezia ariană şi celelalte toate, pe care le-a înlăturat prin credinţa cea sănătoasă. Nici mult trâmbiţatul Aetie (Aetios), supranumit Ateos[al carui discipol a fost Eunomie], nu îndrăzneşte să născocească altă nebunie, ci a naufragiat şi el în ea cu cei amăgiţi de el. în zadar aleargă, deci, aceştia pretutindeni, răspîndind pretextul că au cerut să se adune sinoadele acestea din pricina credinţei.” (PSB16, pg. 111). Astfel si monotelitii, nefiind primi care au sustinut o singura vointa in Hristos, s-au pus singuri sub anatemele sinoadelor ecumenice pentru erezia in care au staruit. Iar despre Caleca, Sfantul Grigorie o spune in clar , inaite de condamnarea sinodala a patriarhului achindinit, ca este “mostenitor al pedepsei osanditilor acelora [Varlaam si Achindin fiind anatematizati sinodal in 1341] si cu adevarat cazut din Biserica si strain de ea” ((Sfantul Grigorie Palama Desfiintarea scrisorii lui Caleca 12), sau cum au spus si episcopii care au fost atunci de partea Sfantului Grigorie Palama, avand aceasi opinie in privinta lui Caleca: “a cazut din insasi buna-cinstire/dreapta-credinta si s-a rostogolit in ratacirea cacodoxiei, s-a pus pe sine insusi sub anateme scrise, nesocotind deciziile si hotararile pentru buna-cinstire/dreapta-credinta ale acelui sinod [din 1341]… asa cum sinodul impotriva lui Arie ii condamna pe toti arienii care se vor ivi candva”(Raportul arhiereilor catre Ana Paleologhina, la Sfantul Grigorie Palama, Tomusuri dogmatice, Deisis,pg. 212) . Aceasta este valabil si pentru cei care urmeaza hotararilor din Creta, sustinand ca dogma monofizita este “ortodoxa”, nu mai este nevoie de un sinod pentru condamnarea monofizismului sustinut de ei, sunt suficiente anatemele sinoadelor ecumenice sub care ei singuri s-au pus, asa cum pentru diferitele fractiuni ariene a fost suficient primul sinod ecumenic. Un sinod ca cele ecumenice este necesar, dar pentru a condamna ecumenismul care s-a intins peste tot, s-a generalizat prin sinodul ecumenist din 2016, fiindca datorita monofizismului pe care il sustin ecumenistii sunt deja condamnati de sinoadcele ecumenice; Dar sunt condamnati si ca papistasi datorita intelegerilor cu papistasii, intelegeri despre care in Creta s-a spus la fel ca nu reprezinta compromis in credinta. Nu trebuie uitat ca si in privinta ecumenismului exista o condamnare a unui sinod local.

    marți, 00:18:39, 28 iulie 2020

  • Andrei

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Doamne ajuta! Nu stiu ce sunteti, preot, monah sau mirean! Nu inteleg incapatanarea si insistenta asta a dvs. Va recomand sa cititi cartea “Intre cele doua extreme, ecumenismul si stilismul”, scrisa de Par. Epifanie Theodoropoulos. O carte ff buna! Par Lavrentie a explicat si rasexplicat, de atatea si atatea ori, incat nu stiu ce-ar mai putea scrie sau spune. E buna atitudinea dvs pana intr-un punct. Si noi suntem impotriva ecumenismului, a sinodului din Creta, a schismei din Ucraina, dar trebuie respectate randuiala Bisericii si Sf Canoane, altfel nu facem decat mai rau.

    luni, 15:23:31, 27 iulie 2020

  • Andrei

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Ce atitudine, ce marturisire, ce curaj, din partea acelor ierarhi! N-au acceptat in ruptul capului neoranduiala!

    luni, 15:15:30, 27 iulie 2020

  • Andrei

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Recunoasterea hirotoniilor anglicanilor de catre BOR, n-are nicio valoare. Problema este ca multi nu inteleg asta, ci accepta orice decizie a unui ierarh, doar pentru ca este ierarh, adica o asemanare cu erezia infaibilitatii papale. Iar asta nu reprezinta o scuza pt acestia. Suntem datori cu totii sa ne cunoastem invatatura de credinta, care nu e o inventie omeneasca, ci o randuiala dumnezeiasca.

    luni, 15:13:03, 27 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    În privința lui Pirrhus, e simplu. Cred că am și scris că este o observație făcută de Pr. Stăniloae la începutul traducerii acelei dispute. Aceea explică totul în ce privește acel aspect, adică împăcarea lui Pirrhus. Mai exact, era plecat din scaun, nu era în funcție, cum ați indus în mod greșit. Deci nu s-a împăcat din postura de Patriarh în funcție, ci din cea a unui demisionat. Ce poate fi neclar aici? Totuși discuția era legată de textele Sf. Maxim și Grigorie Palama. Nu e frumos a devia subiectul punctual la care m-am referit.

    duminică, 21:39:02, 26 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Va pare “ciudat că nu am putut ajunge la o concluzie, deși textele și informațiile istorice despre atitudinea lor sunt clare. Din această cauză, pentru că nu puteți recunoaște evidența…” In privinta “evidentelor” de care vorbiti, acestea nu sunt decat parerile dumneavoastra. Vorbiti despre “textele și informațiile istorice” dar ocoliti unele date care va sunt defavorabile; De exemplu cazul lui Pyrrhus, spuneti: “Pirrhus a revenit la Biserică, fiind plecat din scaunul său patriarhal (nu am posibilitatea să văd acum toate împrejurările)”. Daca nu cunoasteti datele/”împrejurările”, cum puteti afirma despre “informatiile istorice” ca va sunt clare? Iar va contraziceti! In acest fel chiar nu veti gasi – cum spuneti – “dovezi patristice care să valideze o astfel de…”. Observ ca intariti si mai mult ideea: “o neînțelegere de termeni teologici” a dus la sinodul IV, cand spuneti: “cu referire la Sinodul IV, chiar nu consider că am scris ceva greși”

    duminică, 21:23:14, 26 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Ce-i drept, e mult de studiat. Ecumenismul nu este terenul meu forte și nici foarte drag. M-a obligat cumva Sinodul din Creta să înțeleg și eu cu ce se ocupă ca să pricep ce a fost semnat în Colimbari, dar sunt cam dezgustat de atmosferă. Poate ar fi bună și o cercetare a problematicii hirotoniilor anglicane recunoscute de ortodocși. Până atunci, e interesant că a existat o schismă între Roma și Constantinopol între 484 și 519. Papii au excomunicat pe Patriarhul Acachie pentru că refăcuse comuniunea cu monofiziții (necalcedonienii) din Alexandria, apoi au refuzat comuniunea cu Patriarhii următori ortodocși în credință, dar care nu l-au scos din diptice pe Acachie. Ruptura a fost aplanată când, în sfârșit, a fost șters din diptice Acachie (519). Remarcabil este că în lista Patriarhilor oferită de Wikipedia se găsește Acachie, pe când în cea oficială, de pe site-ul Patriarhiei Ecumenice, nu se găsește (ceea ce este bine și corect). Așadar așa se tranșau problemele bisericești oarecând și așa ar trebui și astăzi, fără compromisuri în materie de credință.

    duminică, 20:54:18, 26 iulie 2020

  • Ortodox

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Cred ca ar fi binevenit si un articol despre recunoasterea hirotoniilor anglicanilor de catre B.O.R. si implicatiile actuale ale acestui gest…

    duminică, 20:39:34, 26 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Am citit-o, dar nu o am la dispoziție acum. Este interesantă și perioada istorică dintre Calcedon și Sinodul V, apoi montelism, dar cred că esența a fost spusă în rândurile articolului.

    sâmbătă, 21:42:47, 25 iulie 2020

  • Sara

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Mai este o carte pe care cred ca merita sa o cititi, scrisa de Larchet, “Persoana si natura”, unde are un studiu si despre acest subiect. Se pare ca in comisia teologica, nu stim de ce, au fost profesori romani, cum ar fi pr. prof Necula care a slujit la Biserica Icoanei din Bucuresti si a murit intre timp.

    sâmbătă, 21:23:48, 25 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Ce-i drept, eu mă înșelasem cumva pe această temă. Credeam că monofiziții s-au retras din Acord. Chiar au dat semne că sunt nemulțumiți și vor să-și păstreze tradiția, dar nu știam că s-a mers înainte. Cel care mi-a semnalat subiectul a fost comentatorul Ortodoxul și m-a incitat să-l aprofundez. Mai sunt câteva detalii din istoria bisericească din sec. V parcă, pe care mi le-am amintit și sper să le adaug dacă se vor dovedi utile.

    sâmbătă, 19:33:55, 25 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    @Ortodoxul (per ansamblu) Este foarte folositoare cercetarea scrierilor patristice și toate trimiterile făcute la diferite pasaje sau aspecte din viețile Sfinților. Aceasta este metoda care mi se pare utilă în combaterea atitudinii ierarhilor, care se bazează și întrețin ignoranța în rândul credincioșilor pentru a nu fi vădită trădarea pe care o înfăptuiesc de la Sinodul din Creta încoace prin stăruința în cele semnate acolo. Totuși cercetarea Sfinților Părinți nu trebuie să meargă în direcția impunerii propriei noastre opinii, ci pentru a vedea onest și obiectiv care a fost poziția lor față de eretici, dacă și în ce condiții au avut comuniune cu ereticii și când au oprit pomenirea lor. Evident că este foarte important contextul în toate aceste lucruri și nicidecum nu poate fi ignorat. Cu privire la Sf. Maxim și Grigorie Palama, este ciudat că nu am putut ajunge la o concluzie, deși textele și informațiile istorice despre atitudinea lor sunt clare. Din această cauză, pentru că nu puteți recunoaște evidența, nu are rost să fie discutat orice alt pasaj de la Sfinții Părinți pentru că este aproape evident că se va ajunge la aceeași fundătură și încăpățânare de a accepta lucrurile așa cum sunt ele. Din ce înțeleg eu, susțineți că propovăduirea unei erezii condamnate îl face condamnat și caterisit pe cel ce săvârșește acest lucru. Nu am găsit dovezi patristice care să valideze o astfel de teorie și nici nu ați prezentat vreuna validă, ba chiar exemplele Sf. Maxim și Grigorie Palama indică tocmai contrariul sau cel puțin nu afirmă așa ceva. Există un pericol real de sectarism prin instrumentarea și manipularea textelor patristice. Acest duh schismatic nu face decât să adâncească problemele Bisericii, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu monofiziții, care au pornit de la învățătura Sf. Chiril al Alexandriei, dar nu au urmat-o întocmai, ci fragmentar și după propria lor înțelegere, ignorând pasaje importante din opera marelui Părinte, dar chiar și atitudinea lui evidentă de împăcare cu Patriarhul Ioan al Antiohiei. Așa este foarte posibil să se alunece spre o sectă care chipurile se întemeiază pe Sfinții Părinți, dar nu face decât să-și promoveze propria viziune eronată. Din păcate, și Monahul Sava începe să facă afirmații tot mai ciudate în ultima vreme. Spre exemplu, a spus o pildă din Pateric despre un călugăr care a fost întrebat de înger înainte de moarte să-i spună pe care episcop pomenește, pentru că mergea atât la ortodocși, cât și la monofiziți. În Pateric este cunoscută doar pilda monahului Iacov, relatată la Avva Foca, și nu are nicidecum un astfel de conținut. Nu era pe moarte și nu a fost întrebat ce episcop pomenește, ci s-a rugat singur să se încredințeze la care biserică să meargă, la ortodocși sau monofiziți, și a primit înștiințare că la cei drept-credincioși. Nu este permis să fie alterat atât de tare un text încât să-ți trâmbițezi propriile teorii. Nu episcopul pomenit este important, ci Biserica din care faci parte sau biserica la care mergi la slujbe. Mai spune despre Sf. Sofronie al Ierusalimului că a întrerupt pomenirea, deși nu există o astfel de mărturie, dimpotrivă, în scrisoarea sa către ceilalți Patriarhi îi numește „împreună-slujitori”. Ce vreau să spun este că nu poate fi tolerată folosirea manipulatoare a textelor patristice; trădează o înșelare subtilă. Nu sunt nicidecum ecumenist, dar asta nu înseamnă că aș putea folosi armele celui rău, după cum fac și aceia. Cu iertare!

    sâmbătă, 09:42:13, 25 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul Erezia anticalcedonienilor și încercările trădătoare ale ecumeniștilor ortodocși de unire cu ei:

    Mă bucur pentru semnalarea acestui subiect trecut cu vederea de către majoritatea covârșitoare a teologilor români în ultimii zeci de ani. În Referatul pro-unire cu anticalcedonienii prezentat în Sinodul BOR apar și numele a doi profesori, dar nu si semnăturile lor. Sperăm că s-au opus și de aceea nu au semnat. Pe unul dintre ei – Pr. Prof. Gheorghe Drăgulin – este posibil să ajung eu să-l întreb dacă ne poate da ceva detalii.

    sâmbătă, 09:38:45, 25 iulie 2020

  • Kleomenis

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    A doua cadere a Constantinopolului. Apostazie a fost si in 1453 si recent in 2006. Semnul pedepsei divine a venit. Dumnezeu si-a intors definitiv fata de la tradatorii cu mitra si urmasii lor.

    vineri, 08:20:27, 24 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Decizii lipsite de pragmatism ale Sinodului BOR cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în pandemie:

    La situația Bisericii noastre, cred că este soluția cea mai bună, din păcate. Poate ar fi fost loc de niște nuanțe mai clare… Dar asta ar însemna niște repoziționări de anvergură pt a ieși din această fundătură pe viitor. Dar mă tem că, de fapt, se merge pe o înămolire și apostazie tot mai mare. Dumnezeu știe mai bine.

    joi, 23:05:35, 23 iulie 2020

  • Carmen V.

    la articolul Decizii lipsite de pragmatism ale Sinodului BOR cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în pandemie:

    Doamne, ajută! Eu cred că intenționat nu a făcut act de mărturisire sinodul și că totul e planificat și foarte bine regizat. Este vorba de o acțiune ce se încadrează perfect în felul duplicitar (ei îl numesc diplomație) cu care avem de-a face de mai mult timp încoace din partea BOR. Pe de o parte, ei spun că păstrează toate normele de igienă și alte reguli privind siguranța sănătății impuse de autorități, ca nu cumva „actorii societății haștag” să le mai pună ceva în cîrcă. Deci, în acest context, nu mărturisesc direct și deschis cum se va da Sfînta Euharistie în bisericile românești ca să nu fie atacați iar de televiziuni, USR și compania etc. Pe de altă parte, arată destul de foarte sfios că sunt de acord cu luarea Sfintei Împărtășanii din același potir și cu aceeași linguriță, precum fac toate celelalte biserici autocefale. Dar sunt reținuți în a spune: „Și noi suntem în aceeași categorie, procedăm asemenea lor.” Foarte bine se potrivește acum proverbul românesc: „Și cu slănina-n pod, și cu buzele unse.”

    joi, 21:48:59, 23 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Mistagogul este cel care traieste si cunoaste in taina, atat cat se poate cunoaste in aceasta viata fiecare potrivit cu “talantii” pe care i-a primit, in masura despatimirii, adevaruri descoperite Dumnezeu. Sfintii Parinti au fost cu adevarat mari mistagogi, unele adevaruri la care au ajuns cu cunoaserea le-au explicat in scrierile lor, mai ales cele legate de adevarul de credinta/dogme, atunci cand minciuna/erezia ameninta sa intre in Biserica prin cei care nu erau mistagogi, ci oameni cu ratiunea intunecata mai mult sau mai putin de patimi, fiindca ratiunea intunecata nu vede adevarul lui Dumnezeu, ci numai cea curata a omului despatimit. De aceea, a ignora sau dezaproba adevaratele dogme sau a primi falsele dogme inseamna a ignora adevarul descoperit de Dumnezeu omului in folosul mantuirii. De marile lupte pe care le-au dus Sfintii Parinti, impotriva celor care au incercat sa deformeze acest adevar, a depins existenta Bisericii, deoarece fara dogme Biserica nu exista; iar afara de Biserica nu exista mantuire. In acest sens un mare Sfant spune: “Orice om se mantuieste prin marturisirea exacta a credintei”. 

    joi, 13:04:34, 23 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Pentru o traducere bună este necesară nu doar cunoașterea teologiei patristice, ci chiar și de experiență, trăire duhovnicească. În orice caz, primul lucru este cunoașterea limbii, fără de care nu se poate traduce nimic. Pe lângă asta, apar greșeli din neatenție, cum se pare că este cazul textului redat de pr. Ică. Până acum nu am găsit nici o versiune greacă în forma pr. Ică. Aproape sigur este o scăpare. Avem textul original acum, așa că e de reper. Și, dacă tot e vorba de înțelegerea corectă a teologiei patristice, cu referire la Sinodul IV, chiar nu consider că am scris ceva greșit. Sf. Chiril s-a împăcat cu Ioan al Antiohiei și a făcut unele precizări teologice, care au dus la împăcarea lor. Formula de bază a Sinodului III nu a fost o expresie foarte fericită, pentru că necesita explicații în loc să limpezească ea totul. Nu intru în detalii aici, pot fi consultate în engleză în prezentarea Sf. Dimitrie de Rostov: http://orthodoxinfo.com/ecumenism/hist_fourth.aspx. Sper să revin cu alte precizări.

    joi, 11:52:13, 23 iulie 2020

  • Popescu

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    De vreme ce certitudinea dvs. se bazează pe detalii absolut irelevante pentru SPIRIT, ele nefiind nimic altceva decât justificări pentru rațiune, o consider extrem de problematică. Nu rațiunea-l mântuiește pe om! Când afirm aceasta, NU înseamnă că mă număr printre ce care cred că monahul (în genere) este necesar să fie un MISOLOG sau adept al MISONEISMULUI. Ci consider că MISTAGOGIA este apanajul lui, motiv pentru care rațiunea nu este suficientă. A NU se înțelege că NU este necesară. Însă atunci când ea devine suficientă (chiar autosuficiență) credința (ORTODOXĂ) devine MISTICISM (în sensul de doctrină mistică şi NU stare de spirit!). Personal, dezavuez orice doctrină, dat fiind scopul ei! 

    joi, 10:22:10, 23 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Pentru o buna traducere din greca de texte paristice, nu e suficienta cunoasterea acestei limbi, ci trebuie insotita de o cat mai buna/corecta/ exacta cunoastere a teologiei patristice. Este de preferat o traducere mot a mot decat unaprin actualizare la nivelul de intelegere a traducatorului.Este mai bine ca traducatorul sa traduca mot a mot, exprimandu-si parerile asupra textului la notele de subsol. Cei care traduc prin actualizare, dar au carente in intelegerea teologiei Sfintilor Parinti, creaza, nu de putine ori, probleme in intelegerea corecta a scrierii traduse, cititorul, daca este cunoscator, intelegand unele discrepante este nevoit sa consulte textul original si alte traduceri, daca are aces la ele. In cele dezbatute mai sus am avut unele suspiciuni despre intelegerea teologica a interlocutorului meu, insa penultima lui postare, legat de sinodului IV ecumenic cu“neînțelegere de termeni teologici”, prin care efectiv m-a uluit, mi-a schimbat suspiciunile in certitudine. Consecintele teologice problematice, care decurg din unele expuneri ale domniei sale, nu sunt putine, dar nu m-am referit la ele pentru a nu ingreuna/incalci si mai mult dezbaterea. Sunt un simplu credincios ortodox, cu multe pacate si cu destule obligatii, ma preocupa domeniul, chiar acest dialog m-a facut sa neglijez unele obligatii, fac cat pot de aici de unde ma aflu, cum spunea parintele Filothei Zervakos: “Fiecare sa lupte acolo unde se gaseste”.

    joi, 00:43:02, 23 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Decizii lipsite de pragmatism ale Sinodului BOR cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în pandemie:

    Într-un articol de pe site-ul Basilica, este subliniată din titlu ideea că „toate Bisericile Ortodoxe autocefale rămân fidele tradiției liturgice ortodoxe de împărtășire a credincioșilor”, bineînțeles că „dintr-un singur Potir sfințit și cu o singură linguriță sfințită”. Din păcate nici acum nu este limpede ce înseamnă acest lucru, dar foarte probabil între acele „toate Bisericile” este inclusă și Patriarhia noastră, deși din paragraful emis de Sfântul Sinod reieșea că e vorba de toate cele de la care a fost primit un răspuns unanim de menținere a modului de împărtășire și în vreme de pandemie. Nu cred că are rost să fie dezbătut mai mult acest subiect, ci rămâne destul de limpede concluzia că funcționăm pe avarie, cu ierarhi care au alte preocupări decât credința și dreptarele ortodoxe.

    miercuri, 19:51:15, 22 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    @ortodoxul Avem o mare problemă cu modalitatea aceasta de a purta o discuţie în care nu sunt clar precizate limitele dezbaterii. Se porneşte de la nişte chestiuni punctuale, apoi discuţia să lărgeşte prin adăugire de noi elemente a căror relevanţă este neclară. Per ansamblu, discuţia dvs este offtopic fie şi prin aceea că este prea specifică. Firul roşu al conversaţiei, pe care eu îl sesizez în contribuţiile dvs, este străduinţa de a dovedi că părintele Lavrentie greşeşte (grav) fără a fi la fel de evident prin ce anume (se trece de la dilema dvs iniţială la semnificaţia acordurilor cu monofiziţii, la analogiile istorice, la erorile părintelui Serafim şi implicit ale părintelui Lavrentie, la inexactităţi de traducere sau adaptare ale unor texte, spre chestiuni foarte foarte sensibile precum anateme sub care intră cei care sunt în comuniune cu eretici condamnaţi şi necondamnaţi). Faptul că urmăriţi greşeala nu este un rău în sine, sunt perfect împăcat cu acest deziderat al dvs, cred că şi părintele este de acord să fie supus unui astfel de tir câtă vreme îşi asumă o prezenţă publică. Nu cred însă că dorinţa de a birui în cuvânt pe interlocutor este un lucru foarte folositor pentru ceilalţi cititori şi vă propun, mai degrabă, să încercaţi să convingeţi printr-o abordare pozitivă. Cu atât mai mult cu cât pare că împrăştierea dvs se datorează faptului că aveţi foarte multe de spus, nu pentru că nu aţi avea disciplina rămânerii la subiect. Firesc este să vă alegeţi subiectul, să formulaţi o teză, să argumentaţi relevanţa acesteia(când nu rezultă din context), să stabiliţi cadrul procesual al analizei/dezbaterii (ex: ce (nu!) aveţi în vedere, la ce (nu!) faceţi referire etc), formulaţi explicit scopul punerii în discuţie şi teza probatorie şi apoi argumentaţi relevanţa şi concludenţa dovezilor pe care le produceţi în susţinerea acestor elemente. Ca regulă, nu ţin să existe menţiuni explicite pentru fiecare element în parte, dar este nevoie ca acestea să nu îşi facă simţită lipsa, să nu apară necesar să fie lămurite explicit. Ansamblul, contextul trebuie să respire coerenţă. Când sunt formulate critici împotriva opiniei dvs, urmăriţi vă rog dacă acestea vizează opinia (ex: fie modul de formulare sau poate fondulproblemei, conţinutul subiectului pe care l-aţi propus) sau dacă această critică vizează chestiunile adiacente: scop, teza probatorie, relevanţa şi concludenţa elementelor doveditoare. De asemenea, să fiţi vigilent dacă eventualele critici nu privesc problema pusă în discuţie, dacă există risc de confuzie, de argumentare falsă etc. Întrucât dvs sunteţi cel care propune subiectul, sunteţi răspunzător să moderaţi discuţia şi să nu permiteţi să divagheze doar de dragul de a nu conceda interlocutorului. Este perfect ok ca cel ce propune subiectul să se retragă din discuţie dacă cel care critică nu urmăreşte să producă valoare ci doar să desfiinţeze ori să facă nefolositor întregul efort prin modalitatea împrăştiată în care combate. O astfel de retragere nu semnifică o capitulare ci o sancţiune pentru cel care nu face efortul echivalent de a înţelege, de a citi cu luare-aminte, cugetând mereu la cele ce le citeşte, cu scopul esenţial, crucial, de a-l înţelege pe celălalt (nu pentru a găsi/produce replică). Împrăştierea aceasta poate fi de multe feluri şi cuprinde inclusiv forma „răspunsurilor/citărilor punctuale”. Este important să evitaţi citările literale câtă vreme nu sunteţi convins că semnificaţia cuvintelor preluate este identică pentru dvs şi pentru interlocutor. Această convingere vă este atestată de interlocutor: „Da, asta am vrut să zic, asta am dorit să subliniez, la asta am făcut referire, asta am avut în vedere”. Dacă nu obţineţi această confirmare, sunteţi dator să căutaţi să înţelegeţi pe deplin poziţia interlocutorului înainte de a dezvolta un subiect, să aduceţi o acuzaţie indirectă, înainte de a lărgi cadrul discuţiei. Trebuie să vă fie un mare semnal de alarmă lipsa unei astfel de confirmări/atestări în două-trei mesaje succesive, pentru că riscaţi să vă treziţi vorbind singur, să provocaţi frustrări care apoi alunecă în atacuri la persoană, mai mult sau mai puţin explicite. Consensul se construieşte din aproape în aproape nu prin lărgirea discuţiei peste limitele şi răbdarea interlocutorului. Nu avem voie să continuăm o polemică atât timp cât nu avem convingerea că interlocutorul pricepe sau că vrea să priceapă ce avem noi de spus, luând în considerare limitările obiective: modalitatea indirectă în care se desfăşoară conversaţia (comentarii pe blog), energia, răbdarea timpul pe care le putem sacrifica etc. Conversaţia onestă presupune un efort continuu de adecvare la toate aceste elemente care circumstanţiază interlocutorul dvs, în scopul aflării şi lămuririi adevărului. Sunt sigur că înţelegeţi ceea ce vă scriu, este nevoie să fiţi (mult mai!) disciplinat în modul dvs de argumentare. De aceea vă propun să formulaţi un comentariu concluzie (care să nu vizeze persoana părintelui Lavrentie) ci ideile care sunt importante pentru dvs şi pe care consideraţi că ar trebui să ni le însuşim în urma acestei conversaţii, care se poate opri aici. Având în vedere efortul pe care l-aţi depus scriind pe blogul nostru, pentru care vă mulţumesc sincer, vă rog să reflectaţi dacă este oportun să întocmiţi un material mai structurat sau, după caz, mai multe, în modul arătat mai sus (subiect, teză, CADRU PROCESUAL AL DEZBATERII, scop, teză probatorie, dovezi/argumente) pe care să îl putem publica ca articol şi care să fie discutat în comentarii. Cred că ar fi un efort echivalent celui depus în această secţiune de comentarii. Mie mi-ar fi foarte de folos să înţeleg dacă dvs sunteţi capabil de o abordare constructivă sau dacă sunteţi animat exclusiv de un duh contestatar şi de sete de îndreptăţire. Iertaţi-mă! Vă asigur că plec de la premisa că sunteţi de bună credinţă, tind să vă dau dreptate în unele privinţe pe care prefer să nu le arăt precis la acest moment, dar că subiectul este greu de abordat în secţiunea de comentarii. Dacă veţi fi de acord cu aceasta, o să vă rog să ne scrieţi la secţiunea contact cine sunteţi ca să am idee pe cine găzduiesc pe site, chiar dacă rămâneţi anonim pentru public. Discuţia îmi pare şi interesantă şi foarte necesară, este clar că există pregătire şi competenţă, avem şi platforma necesară pentru o astfel de discuţie şi este un mare, mare păcat, ca singurul rezultat să rămână această înşiruire de mesaje/replici care nu se întâlnesc. Iertaţi-mă! Doamne, ajută!

    miercuri, 12:52:15, 22 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Văd că nu ne putem înțelege nici pe lucruri evidente, așa că nu-mi mai bat capul să răspund punctual la toate detaliile. Am scris cât am putut de limpede care este textul Sf. Maxim și ce afirmă Sf. Grigorie Palama. Primul spune, nu eu, că monoteliții s-au contrazis de mai multe ori atunci când au osândit cele 9 capitole prin Ekthesis și pe acesta l-au anulat prin Typos și au fost caterisiți de Sinodul Lateran. Nu mă interesează dacă așa au stat lucrurile, ci că asta spune Sf. Maxim, care a fost contemporan; nu-mi permit să contrazic acest lucru. Iar Sf. Grigorie am arătat că nu spune despre ortodocși că este imposibil să nu se fi separat de Caleca, ci că acela i-a afurisit și prigonit pe toți drept-slăvitorii. În ciuda acestor evidențe, pe care nu le negați, faceți afirmații contrare cum că eu spun acele lucruri. Nu mai înțeleg nimic și prefer să nu mai intru în nici o altă problemă pentru că este inutil.

    miercuri, 10:25:02, 22 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Decizii lipsite de pragmatism ale Sinodului BOR cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în pandemie:

    Orice critică inflamează spiritele. Duhul hotărârilor e materialist rău. Am considerat că e suficient să-l punctez. Am renunțat să mai scriu și despre Ziua familiei creștine, care cade în Duminica moronosițelor, dar e asociată fără o bază logică cu 15 mai. Cine știe ce mai poate conține și Regulamentul Vicariatului ucrainean… vreo recunoaștere sau legătură cu schismaticii… totuși greu de crezut.

    miercuri, 10:05:57, 22 iulie 2020

  • Ortodox

    la articolul Decizii lipsite de pragmatism ale Sinodului BOR cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în pandemie:

    Sunteti prea elegant in titlu si in textul articolului fata de aceasta biserica locala din ce in ce mai “catolica”…

    miercuri, 09:57:47, 22 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Spuneti ca: “πολλακίς (care înseamnă „de multe ori” sau „adeseori”, ceea ce era tot una pt contextul respectiv”. Va raspund ca „de multe ori” sau „adeseori”, nu este tot una; apropo, vad ca folositi destul de des cuvantul “context”, doar pe unii ecumenisti, adepti ai mincinoasei teologii contextuale, ii tot aud folosind mai mereu acest cuvant, sper ca nu sunteti adeptul acestei false teologii. Ekthesisul nu a osândit cele 9 capitole, iar Typosul n-a osandit Ekthesisul, aceasta este teza dumneavoastra, cu care nu sunt de acord, am raspuns la acest aspect (20/07/2020 9:30 PM) cand m-am referit la afirmatia dumneavoastra:”am spus că ei prin Typos “au abrogat” singuri Ekthesis-ul”(20/07/2020 5:50 PM), dar n-ati dat nici o replica, pur si simplu ati ignorat, repostez:”S-au osandit cand au dat Ekthesis-ul si cand au dat Typos-ul. Nu s-au osandit petru ca au abrogat Ekthesis-ul, daca abrogau Ekthesis-ul si reveneau la ortodoxie, asa cum le cereau cei ortodocsi, ar fi iesit si din osanda datorata sustinerii ereziei promovata prin Ekthesis, ei n-au anulat Ekthesis-ul pentru a renunta la erezie, ramanand in osanda pentru acea erezie, pentru ca dand Typos-ul se mentineau in erezie, incercand prin Typos acea falsa iconomie prin care, credeau ei, si ortodocsii sa-si pastreze invatatura lor si sa nu mai fie discordie in imperiu, pentru ca exista si un substrat politic; acea falsa iconomie pe care o doreau monotelitii este foarte asemanatoare cu ceea ce fac azi ecumenistii pseudoortodocsi fata de ceilalti eretici, potrivit principiului ecumenist: “ceea ce ne uneste este mai important decat ceea ce ne desparte”, relativizand diferentele dogmatice dintre ortodoxie si ereziile existente; Deci, dand Typosu-l monoteliti n-au iesit de sub osanda provocata de Ekthesis, ci, si-au adaugat o alta osanda prin Typos, deoarece Typosul era gandit ca sa le permita sa ramana in erezia monotelita, iar aceea iconomie falsa, combatuta de Sfantul Maxim, le aducea o alta osanda, iar osandirile venea din faptul ca s-au pus sub anatemele sinoadelor ecumenice, Sfantul Maxim pomeneste in timpul procesului si de osanda apostolica (Gal. 1, 18), aceasta inainte de sinoadele din 648 si 649 din Roma, sinoade care le-au adaugat alte anateme.” Insistati cat doriti, dar “cei osanditi de ei insisi” chiar inseamna autocondamnare. Spuneti ca Sfantul Grigorie “nu blamează nicăieri pe cei care aveau comuniune cu ei [Caleca si ai lui] înainte de condamnarea sinodală”. Pai ce blam mai mare poate fi decat sa le dea de inteles ca nu se mai afla printre cei care sunt inscrisi in catalogul crestinilor? Ca Sfantul Sofronie parcurgea atunci acea etapa de inceput fata de erezia nou aparuta, incercand sa-i convinga pe cei rataciti ca invatatura lor este gresita, o arata si intelegerea pe care a facut-o cu Serghie in 634, obtinand de la acesta sa nu publice pactul din 433, realizat in Alexandria, si ca cel putin sa nu se vorbeasca nici de o lucrare nici de doua lucrari in Hristos. Spuneti:” Doar din memorie: Sf. Fotie e posibil să fi condamnat pe unii episcopi bulgari filioquiști, totuși problema necondamnării celor franci rămâne în picioare.” Va reamintesc ca Sfantul Fotie l-a anatematizat chiar pe papa Nicolae I, iar Papa Ioan al VIII- lea i-a depus pe episcopi latini care in Bulgaria au promovat ratacirea “Filioque”; papii ortodocsi i-au infruntat in probleme dogmatice nu doar pe episcpopii din Apus, care oricum se aflau sub ascultarea lor, ci s-au opus chiar si imparatilor apuseni cand acestia sustineau o erezie, cazul papei Leon III care s-a opus categori imparatului filioquist Carol cel Mare, de aceea este subreda parerea ca papa Ioan VIII “rămăsese însă, din iconomie, în comuniune cu episcopii franci care păstrau adaosul „Filioque”, chiar și după Sinodul Ecumenic din 879/880, temându-se ca nu cumva, opunându-se, să provoace impunerea violentă a ereziei în Occident de către franci”. Despre canonul 1 al sinodului III ecumenic, acesta opereaza si in viitor: “va trece în viitor la adunarea celor desbinati, sau a marturisi sau va mărturisi învăţătura lui Celestiu”, adica si cei care pe viitor devin nestorieni sau celestinieni, prin urmare nu condamna doar pe cei care urmeaza s-au vor urma invataturii lui Nestorie ci si pe cei susti dogma falsa a lui Celestin. Intre Sfantul Chiril si Teodoret al Cyrului nu a fost doar o neînțelegere de termeni teologici, nu fara motiv scrierile lui Teodoret au fost condamnate de sinodul V ecumenic. Sunt uluit de ceea ce afirmati in legatura cu sinodul IV ecumenic: “Chiar și așa, trebuie remarcat că Ioan al Antiohiei s-a împăcat cu Sf. Chiril și nu a rămas sub caterisire, precum și Teodoret al Cyrului pentru că s-a dovedit că a fost o neînțelegere de termeni teologici între ei. Ca o paranteză, de aceea s-a și ajuns la convocarea destul de repede (la de ani) a Sinodului IV”. Cu alte cuvinte, dupa dumneavoastra, consecinta convocarii sinodului IV ecumenic este o “neînțelegere de termeni teologici”, nu-mi vie sa cred ce aud; sub acest aspect, din punct de vedere ideatic, sunteti pe aceasi linie cu cei care au realizat compromisurile cu monofizitii . Nici nu mai e de mirare ca nu intelegeti intru totul gravitatea aprobarii in Creta a acelor compromisuri dogmatice cu monofizitii.

    miercuri, 08:54:07, 22 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Am fost inconsecvent în explicarea cuvintelor Sf. Maxim din cauză că am avut la îndemână elemente puține la început, iar apoi tot mai multe. Adică m-am folosit de traducerea Pr. Ică și am arătat că poate fi înțeleasă atât cum ați spus, cât și în alt sens, ceea ce înseamnă că nu e o mărturie concludentă, un argument valabil. Am găsit un text pe internet care conținea termenul πολλακίς (care înseamnă „de multe ori” sau „adeseori”, ceea ce era tot una pt contextul respectiv, implicând mai multe momente), la care am specificat că nu sunt sigur de el. Deci, în stadiul actual, când am găsit exprimarea clară a Sf. Maxim, discuția despre acest cuvânt este irelevantă. Totuși nu ați răspuns la un aspect. Dacă ați găsit termenul τοσαυτάκις, în versiunea respectivă nu era scris că Ekthesisul a osândit cele 9 capitole, iar Typosul Ekthesisul? Dacă da, lucru cu adevărat important, de ce ați ascuns acest aspect? Și, încă o dată, de ce evitați subiectul real, aducând în discuții alte detalii neimportante, care pot fi trecute cu vederea? Insist pe lucrurile acestea pt că trebuie lămurit măcar un subiect discutat, nu doar să dezbatem la nesfârșit ascunzându-ne după diferite pretexte. Așadar, în forma corectă a textului din procesul Sf. Maxim, pe care am dat-o în comentariul meu de mai sus, este limpede că el nu vorbește de vreo autocondamnare prin însușirea unor dogme eretice, ci despre caterisirea pronunțată de Sinodul Lateran? Da, am scris și sunt de acord, evident, că Sf. Grigorie îi considera arhierei mincinoși pe Caleca și Ignatie. Totuși nu blamează nicăieri pe cei care aveau comuniune cu ei înainte de condamnarea sinodală. Afirmă doar că cei afurisiți de ei sunt din catalogul creștinilor ortodocși și, deci, este nulă condamnarea dispusă asupra lor de Patriarh. În privința canonului 1 al Sinodului III, el este o dispoziție pentru o situație concretă, nu poate fi generalizat. El caterisește pe Nestorie, pe Ioan al Antiohiei și pe arhiereii dimpreună cu ei, care formau o grupare aparte. Și este evident că orice episcop care trece la o confesiune eretică este caterisit de la sine pentru că se rupe singur de Biserică și trece la o sectă/erezie. Chiar și așa, trebuie remarcat că Ioan al Antiohiei s-a împăcat cu Sf. Chiril și nu a rămas sub caterisire, precum și Teodoret al Cyrului pentru că s-a dovedit că a fost o neînțelegere de termeni teologici între ei. Ca o paranteză, de aceea s-a și ajuns la convocarea destul de repede (la de ani) a Sinodului IV. Așadar nu orice episcop care este nestorian sau promovează orice altă erezie este automat condamnat, ci doar acela care se alătură confesiunii/grupării ce o profesează. Acest canon trebuie să recunosc că a fost un subiect interesant, care chiar putea duce în eroare la prima vedere. Și sper că e limpede. În ce privește pe Sf. Sofronie, chiar și numai elementele prezentate sunt în contra tezei autocondamnării prin profesarea unei erezii. În plus, chiar dacă Sf. Maxim pomenește doar de cele 9 capitole (633 parcă), de Ekthesis și Typos, asta nu înseamnă că disputele monotelite au început abia atunci, ci chiar odată cu întronizarea Patriarhului Serghie (610) sau măcar de prin 622, când a fost discutat monoerengismul la un Sinod din Garin. Dar, chiar și fără aceste detalii, Sf. Sofronie a depus eforturi importante împotriva monotelismului înainte de a fi Patriarh. Oare pt că nu era în floare? Apoi, după Sinodul eșuat din Cipru, nu ar fi trebuit să întrerupă comuniunea, după teoria obligativității întreruperii pomenirii? Și totuși nu a făcut-o. Nu pentru că era la început erezia, ci pt că nu exista o decizie sinodală de condamnare în acest sens sau pt că nu a ales să acționeze în sensul canonului 15 (care este inspirat aproape literal din opera lui). Acum am înțeles mai bine problema cu Sf. Chiril. Da, e posibil să fi condamnat sinodal erezia. Ideea de bază este că orice discuție nu este doar de dragul contrazicerii, ci a aflării adevărului și conformării cu el. Așa că aș dori să ajungem din bunăvoință la un verdict final. Altfel… nu sună bine. Când am să am vreme, am să scriu și despre alte aspecte neabordate. Doar din memorie: Sf. Fotie e posibil să fi condamnat pe unii episcopi bulgari filioquiști, totuși problema necondamnării celor franci rămâne în picioare. În plus, Bulgaria era un teritoriu disputat bisericește și adjudecat de Constantinopol în fața Romei. Deci în jurisdicția lui e normal să fi aplicat caterisiri. Dar cum rămâne cu episcopii franci? Dar pe acest subiect după ce va fi lămurită problematica Sf. Maxim și Grigorie Palama.

    marți, 23:21:41, 21 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    “Pun și eu o întrebare: Când mi-ați semnalat că termenul folosit de Sf. Maxim din textul folosit de Pr. Ică este „τοσαυτάκις”, nu „πολλάκις”………………” La 20/07/2020 12:42 PM, ati spus: Am găsit pe net textul în greceșe cu procesul Sf. Maxim. Acolo se spune că s-au osândit (κατακριθέντες) cu sensul de a se judeca în defavoare, nu de condamnare efectivă. Adică s-au contrazis “adeseori” (πολλάκις), nu “de tot atâtea ori”, cum inexact e tradus în românește. Iar eu, Ortodoxul (la20/07/2020 12:42 PM): Intr-un alt text , din care probabil a tradus Ica jr., nu este scris πολλάκις, cum spuneti, ci τοσαυτάκις (de tot atâtea ori). Am spus: “probabil a tradus”, nu ca a tradus cu siguranta din acel text, pentru ca “de tot atatea ori” corespunde lui τοσαυτάκις care este luat din ΕΠΕ 15Γ , aceasta in ideea ca traducatorul are libertatea, consultand mai multe texte, sa nu urmeze in unele locuri varianta textului principal din care face traducerea, cofruntant textele diferitelor variante, urmeaza versiune care i se pare ca este cea corecta in acel loc din text, daca este asa, probabil ca este asa, doar Ica jr. stie. Chiar dumneavoastra ati spus la un moment dat ( la 21/07/2020 12:04 PM): “S-ar părea că acesta este un text[ care la ΕΠΕ 15Γ contine τοσαυτάκις] mai complet și mai cursiv. Este indicată ca sursă ΕΠΕ 15Γ, 18″. De ce (la 20/07/2020 12:42 PM) ati spus ca πολλάκις inseamna “adeseori” (πολλάκις), nu “de tot atâtea ori”, cum inexact e tradus în românește”, cand de fapt πολλάκις inseamna si “de mai multe ori”? Pentru ca va defavorizeaza intelesul “de mai multe ori”? Daca luam in considerare πολλάκις (de mai multe ori) si se pune intrebarea: De cate ori? Raspunsul este “de atatea ori” cate osandiri enumera Sfantul Maxim , de aceea intr-o deductie logica se intelege “de atatea ori”, cuvantul τοσαυτάκις (ΕΠΕ 15Γ , pg. 90) este cel potrivit. Mai sus ati spus(19/07/2020 3:49 PM): “A se condamna singuri se realizează la propriu printr-o decizie proprie, care a fost Typosul, nu prin a săvârși ceva ce a fost osândit de alte Sinoade, adică prin abateri de la Sinoadele Ecumenice. Typosul lui Constans a sancționat cu caterisirea atât pe monoteliți, cât și pe ortodocși și a interzis disputa dogmatică. Deci la asta se referă sf. Maxim”, iar apoi (19/07/2020 9:38 PM) spuneati: “este evident că sf. Maxim îi ia în râs pe monoteliți că s-au osândit singuri”, iar dupa aceea(20/07/2020 12:42 PM): “Sf. Maxim îi ia în râs pt că evident nici un monotelit nu a fost caterisit în faptă. Deci nu se referă la un fapt real”, iar acum: “pe textul aferent, Sf. Maxim spune fix ce am arătat eu, nu se referă nicidecum [reiese: nici macar luand in ras, cum spuneati mai sus] la vreo autocondamnare”, concluzia inconsecventei evidente puteti sa o trageti singur. In 633 are loc unirea din Alexandria, Sfantul Sofronie ajunge patriarh al Ierusalimului in 634, in acelasi an convoaca un sinod la Ierusalim in care condamna monotelismul, si-i trimite o scrisoare lui Serghie, 635 sinod nedecis in Cipru. Intre 635 si 638, perioada turbulenta, razboiul bizantinilor cu arabii, perioada in care nu mai era loc suficient pentru dispute teologice la nivel oficial, chiar Sfantul Sofronie preda Ierusalimul ocupat de arabi in 638, tot in 638 apare Ektesis-ul pe care Sfantul Sofronie nu mai apuca sa-l combata, murind in acel an. Pana sa incepa razboiul bizantinilor cu arabi, Sfantul Sofronie parcurgea acea etapa de inceput fata de erezia nou aparuta, cand incerca sa-i convinga pe cei rataciti ca invatatura lor este gresita. Pe Caleca și Ignatie al Antiohiei, Sfantul Grigorie Palama ii considera arhierei mincinosi, pseudoarhierei, dupa cum reiese din textul pe care l-am expus (21/07/2020 2:43 PM) dar se pare ca l-ati ignorat. Caleca a fost depus de un Sinod la care a fost chemat, deoarece cei cazuti in erezie, rupti de toata comuniunea bisericeasca, inainte de a fi judecati, un sinod constata ruperea acestora de Biserica, asa cum stipuleaza si in canonul 1 al sinodului III ecumenic: ” Fiindcă se, cuvine ca şi cei ce absentează de la sfântul sinod şi au rămas prin ţară sau în cetate pentru oarecare pricină bisericească sau trupească să cunoască cele ce s-au hotărât la acesta, facem cunoscut sfinţeniei şi dragostei voastre ca dacă vreun mitropolit eparhial s-a desbinat de sfântul şi ecumenicul sinod, şi fi trecut sau , va trece în viitor la adunarea celor desbinati, sau a marturisi sau va mărturisi învăţătura lui Celestiu, acela nici decum nu poate actiona. nimic impotriva episcopilor eparhiei deoarece el chiar de acum prin acest sinod este exclus din toată comuniunea bisericeasca şi este despoiat de toată stăpânirea. Va fi datoria episcopilor eparhie şi a mitropoliţilor de prin prejur, care au credinta ortodoxă, să-I scoată definitiv din treapta episcopească .( La N. Milas). Despre cei care s-au opus hotararilor dogmatice ale Sinodului III Ecumenic, acest canon arata ca acestia se afla in starea de condamnare, „este exclus din toată comuniunea bisericeasca şi este despoiat de toată stăpânirea”, „chiar de acum prin acest sinod”, inainte de o judecata nominala, fiind apoi judecati nominal de episcopii si mitropolitii vecini care sa-i inlature de tot din treapta episcopala. Sfantul Maxim spune ca monotelitii se impotrivesc sinoadelor ecumenice, prin urmare si sinodului III ecumenic, iar monofizitii cu care ecumenistii au incheiat compromisurile dogmatice, in 1989 si 1990, sunt si monoteliti intrand sub sanctiunile sinodului III ecumenic, a canonului 1, sub aceste sanctiuni aflandu-se si cei care au semnat in Creta recunoscand acele acorduri in care se spune ca dogma monofizitilor este ortodoxa. Sustineti ca am spus că: “Sf. Chiril a condamnat pe Nestorie într-un Sinod în Alexandria înainte de Sinodul III.” N-am afirmat asa ceva ( la 18/07/2020 4:27 PM), ci ca Sfantul Chiril a condamnat nestorianismul: “Asa procedase Sfantul Chiril al Alexandriei cu erezia nestoriana, mai intai i-a scris lui Nestorie, aratandu-i ratacirea in care se afla, indemnandu-l sa iasa din acea erezie, iar dupa ce a vazut ca Nestorie nu renunta la erezie, in 430 Sfantul Chiril a tinut un sinod in Alexandria ce a condamnat sinodal nestorianismul, a carui hotarari dogmatice le-a cuprins intr-o epistola la care s-a adaugat celebrele ≪12 capitole≫ numite Anatematismele lui Chiril din Alexandria.” I-a trimis si lui Nestorie scrisoarea cu anatematismele, ca sa le semneze si acesta respingand erezia nestoriana, in caz contrar Nestorie se punea sub acele anateme, ceea ce s-a si intamplat in privinta ereziarhului.

    marți, 20:32:43, 21 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Sincer să spun, începe să-mi pară o cauză pierdută faptul că nu recunoașteți niște evidențe. Nu contest seriozitatea Pr. Ică; traduce foarte literal, de multe ori deranjant dpmdv. Totuși el fix ediția din care am citat eu a folosit-o, aceleași traducătoare australience. Dacă e nevoie, postez și textul grecesc. Eu am consultat o versiune cu traducere engleză, dar același text critic paleogrec. Deci, pe textul aferent, Sf. Maxim spune fix ce am arătat eu, nu se referă nicidecum la vreo autocondamnare, ci la inconsecvență marcată prin edicte care se contrazic între ele. Iar caterisirea a survenit prin decizia Sinodului Lateran. Asta spune Sf. Maxim cu subiect și predicat. Iar a afirma altceva, folosind diferite tertipuri înseamnă a arunca pietre în apă pe care să le scoată alții. Pun și eu o întrebare: Când mi-ați semnalat că termenul folosit de Sf. Maxim din textul folosit de Pr. Ică este „τοσαυτάκις”, nu „πολλάκις”, aveați în față textul și știați despre ce este vorba. De ce nu ați fost onest să recunoașteți de la început că traducerea Pr. Ică este puțin eronată? Și că nu vă favorizează? Despre Sf. Sofronie ați spus că nu a întrerupt pomenirea pentru că era la început, la care am scris, la un moment dat, că el a păstrat această atitudine chiar și după o încercare eșuată de a condamna erezia într-un Sinod în Cipru (parcă în 633), deci nu era deloc incipientă. Mi-am exprimat, așadar, dezacordul și nu l-ați luat deloc în seamă. Am postat traducerea textului Sf. Grigorie Palama. Acolo spune că Ioan Caleca i-a excomunicat/afurisit pe palamiți. Am scris și un articol în care am luat în calcul toate aprecierile Sfântului față de Caleca și Ignatie al Antiohiei. Am scris acolo că, deși îi consideră în afara Bisericii, îi numește episcopi. Oare de ce? În plus, de ce a fost depus Caleca de un Sinod la care a fost chemat în mod expres, dacă el era deja în afara Bisericii? Nu pentru că era considerat încă Patriarh? Citatul pe care l-am pus nu arată că cei care nu s-au rupt de Caleca n-ar mai fi ortodocși, ci că nu există vreun ortodox care să nu fi fost excomunicat de acela. Asta spune textul în mod expres, dar și relatările faptelor istorice. Practic nu am făcut aici decât să reiau afirmații anterioare, pe care nu vreți să le înțelegeți, ci tot băgați bețe în roate pe tot felul de chichițe și atitudini necinstite. Am numit aceasta „aruncare de pietre în apă”. Este ceva neadevăr? Hai să pun și eu o întrebare de la mine. Ați spus că Sf. Chiril a condamnat pe Nestorie într-un Sinod în Alexandria înainte de Sinodul III. Există dovezi în acest sens? Mie mi se pare foarte improbabil pentru că nu avea cum să se bage într-o jurisdicție străină și să emită pretenții papiste.

    marți, 15:13:38, 21 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Evident ca trebuie sa cautam traducerile corecte, mai ales cand e vorba de probleme cu implicatii dogmatice, in acelasi timp trebuie mare grija cu scrierile Sfintilor Parinti, cu interpretarea unor cuvinte, “ca or fi bune traducerile, ca n-or fi bune, ca unele cuvinte pot fi interpretate, ca pot insemna si altceva?!”; Pe acest teren cei care au dialogat cu monofizitii au ratacit in credinta, oameni superdocti in greaca veche au ajus sa sustinana ca de fapt monofizitii, cei zisi moderati, nu sunt de fapt eretici, ca Sfintii Parinti s-au inselat in privinta lor, ca totul a fost de fapt un dezacord in privinta intelegereii unor termeni, saracii superdocti in greaca veche, s-au inselat in credinta prin propria lor stiinta. Ica jr. are vina trecerii de partea ecumenistilor, in trecut a fost antiecumenist, intr-o vreme uni il considerau un “varf de lance al ortodoxiei”, dar nu poate fi contestata seriozitatea sa in privinta traducerii din greaca, este foarte scrupulus in munca de traducere, fiind educat de tatal sau in acest sens, se spune ca inca de pe vremea liceului cunostea bine greaca veche. Fiti sigur ca a consultat toate sursele de care se stie cand a tradus “Actele procesului Sfantului Maxim”. Ereticii se osandesc pentru ca incalca hotarari ortodoxe, nu pentru ca renunta la hotarari eretice, este simplu, daca aveti o alta parere, este alegerea dumneavoastra. S-au osandit pe ei insisi, “osândiţi de ei înşişi” cum spune Sfantul Maxim, datorita ereziei lor prin care s-au pus sub anatemele sinoadelor ecumenice . Cum am mai spus, despre cazul Sfantului Sofronie in legatura cu monotelitii, am raspuns mai sus (Ortodoxul 19/07/2020 8:57 PM), daca ati citit raspunsul si nu erati de acord cu el, trebuia sa va exprimati dezacordul in urma acelui comentariu, nu sa veniti acum sa spuneti ca de fapt nu v-am raspuns. M-am referit si la textul din Sfantul Grigorie Palama (Ortodoxul 20/07/2020 12:07 PM), n-ati raspuns nici la acela, vi-l repostez aici: Referitor la citatul din EPE 61, pg 693, ati spus: “Acest citat afirmă că Ioan Caleca a rupt comuniunea primul cu cei ortodocși, dar respectivii sunt în adevăr. Este o diferență importantă.” Din acest citat nu reiese asa ceva, Sfantul Grigorie pune pe primul plan adevarul de credinta, dogma ortodoxa, de aceea arata ca aceia care nu s-au rupt de Caleca, deoarece acesta este eretic, nu mai sunt impreuna cu cei ortodocsi, acestia din urma din aceasta cauza s-au despartit de Caleca, ca este eretic, doar acestia din urma, pastrand adevarul de credinta, se afla in “catalogul crestinilor si sunt uniti cu Dumnezeu prin credinta ortodoxa”. Ca acesta este gandul Sfantului Grigorie o arata si alt text care se refera la disputa cu Caleca si cei din jurul aceluia: “cei ai Bisericii lui Hristos ai adevarului sunt; iar cei ce nu sunt ai adevarului nici ai Bisericii lui Hristos nu sunt, cu atat mai mult cu cat impotriva lorusi mint ei, ‘pastori’ si ‘arhipastori’ sfintiti pe ei numindu-se si fiecare de catre celalalt numit fiind; ca invatati am fost ca nu obrazul arata crestinatatea, ci adevarul si acrivia credintei” (Desfiintarea scrisorii lui Ignatie 4, Gandul Aprins, vol. 7, p. 403). Cine-i cu “pietre aruncate în apă”, iar trebuie sa dovediti

    marți, 14:43:53, 21 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Pot să confirm că versiunea pe care am pus-o mai sus este conformă cu una din edițiile critice recomandate de Pr. Ică, anume Maximus the Confessor and his Companions. Documents from Exile, edited and translated by Pauline Allen and Brownen Neil, p. 60. Nu am verificat ΕΠΕ 15Γ, dar nu cred că mai contează.

    marți, 12:22:38, 21 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    @Ortodoxul (îndeosebi 20/07/2020 9:30 PM) Câteva precizări pentru a fi încadrată mai bine discuția: sunt cercetate mărturiile patristice care ar spune ceva despre condamnarea automată a celor care proferează o erezie deja condamnată sinodal. Sunt în dezbatere afirmații ale Sf. Maxim Mărturisitorul și Sf. Grigorie Palama. Repet că este nevoie de un text clar în care un Sfânt Părinte să afirme că cei ce propovăduiesc erezii deja condamnate cad sub anatema pronunțată anterior. Sf. Maxim nu spune cu subiect și predicat așa ceva, ci într-un mod interpretabil. Pt a fi cumva pe înțeles, am să pornesc invers, de la citatul Sf. Grigorie Palama. Ultimul paragraf din lucrarea sa împotriva Tomosului lui Caleca. Textul paleogrec este următorul: „Τούτου τοίνυν οὕτω καὶ τοσαυτάκις παντὸς τοῦ τῶν ὀρθοδόξων πληρώματος ἐκκεκομμένου, λείπεται τῶν ἀδυνάτων εἶναι τελεῖν ἐν τοῖς εὐσεβέσι τὸν μὴ ἀφωρισμένον ἐκ τούτου, τοῦ καταλόγου δ΄ εἶναι χριστιανῶν ἀληθῶς καὶ τῷ Θεῷ ἡνωμένον κατ΄ εὐσεβῆ πίστιν, ὃστις ἂν εῖη τούτων ἕνεκεν ἀφωρισμένος ἐκ τούτου”, care se traduce astfel: „Acesta fiind tăiat astfel și de atâtea ori de la toată pliroma ortodocșilor, rămâne imposibil să fie găsit între cei bine-credincioși cineva care să nu fi fost excomunicat de el, dar oricine ar fi dintre aceștia excomunicat din aceste motive este cu adevărat în catalogul creștinilor și unit cu Dumnezeu prin credința bine-cinstitoare”. Se observă că despre Caleca spune că este „tăiat”, iar cei bine-credincioși sunt excomunicați sau afurisiți, adică au primit pedeapsa bisericească de îndepărtare din trupul Bisericii. În plus, și logicα textului spune că Ioan Caleca i-a excomunicat pentru că totuși ei aparțin catalogului creștinilor în ciuda afurisirii. Ar fi ciudat să facă această afirmație dacă s-ar fi despărțit ei de Caleca. Un argument în plus este acela că istoric Patriarhul Caleca a fost cel care a început prigoana asupra Sf. Grigorie și condamnarea lui în Sinoade, fapt ce a determinat reacția Sfântului. Trecând la Sf. Maxim, rămân puțin la textul Sf. Grigorie. Expresia „sunt despărțiți de Caleca” este ambiguu, nu dă de înțeles clar cine s-a despărțit de cine, Caleca i-a afurisit sau ei s-au desprins de Caleca. Fără context, nu poate fi folosită această afirmație doar într-un sens pentru că nu e clară. La fel și textul Sf. Maxim nu afirmă explicit că monoteliții sunt tăiați din trupul Bisericii automat prin afirmarea unei erezii condamnate de un Sinod anterior. El are un răspuns de ce nu este în comuniune cu Constantinopolul, pe care îl traduc după o sursă de pe internet, nu după traducerea românească: „Din ce motiv nu ești în comuniune?, au zis. A răspuns: Pentru că au exclus cele patru Sinoade prin cele nouă capitole făcute în Alexandria și prin Ekthesisus făcut de Serghie în această cetate și prin Typosul edictat imediat după acesta în a șasea indicție și pentru că au osândit prin Ekthesis cele ce le-au dogmatizat prin cele nouă capitole și pe cele dogmatizate prin Ekthesis le-au anulat prin Typos și s-au anulat/distrus pe ei înșiși de atâtea ori. Așadar cei osândiți de ei înșiși și de romani și caterisiți de Sinodul ținut în a opta indicție, ce fel de slujbă (μυσταγωγίαν) vor săvârși?”. S-ar părea că acesta este un text mai complet și mai cursiv. Este indicată ca sursă ΕΠΕ 15Γ, 18. Nu am avut răgazul să o verific dacă este fidel citatul. Așadar monoteliții s-au osândit singuri schimbând deciziile, care sunt contradictorii, și sunt caterisiți nu de ei înșiși, ci de către Sinodul Lateran. Altfel spus, sunt depuși din treaptă sinodal, iar acea decizie este una corectă pentru că ei sunt în greșeală vădită nu doar de faptul că sunt potrivnici Sinoadelor Ecumenice, ci și ei singuri se contrazic. Acuma, faptul că nu ați răspuns cinstit la argumentul cu Sf. Sofronie arată iarăși lipsă de dovezi. Acesta s-a opus monotelismului încă de când s-a suit pe scaunul patriarhal tocmai pentru că era în floare erezia, nu la început. Și nu a întrerupt pomenirea niciodată. Așa cum și Sf. Maxim a evitat locurile stăpânite de eretici și a căutat să fie întrunit un Sinod care să-i condamne, lucru realizat în Lateran, Roma abia în 649. După cum am spus la început, este obositor să tot fie dezlegate pietre aruncate în apă prin desprinderea din context a unor fraze, situații și folosirea unor demonstrații câlțoase. Rămâne să verific citatul cu Sf. Maxim în ΕΠΕ.

    marți, 12:04:40, 21 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    S-au osandit cand au dat Ekthesis-ul si cand au dat Typos-ul. Nu s-au osandit petru ca au abrogat Ekthesis-ul, daca abrogau Ekthesis-ul si reveneau la ortodoxie, asa cum le cereau cei ortodocsi, ar fi iesit si din osanda datorata sustinerii ereziei promovata prin Ekthesis, ei n-au anulat Ekthesis-ul pentru a renunta la erezie, ramanand in osanda pentru acea erezie, pentru ca dand Typos-ul se mentineau in erezie, incercand prin Typos acea falsa iconomie prin care, credeau ei, si ortodocsii sa-si pastreze invatatura lor si sa nu mai fie discordie in imperiu, pentru ca exista si un substrat politic; acea falsa iconomie pe care o doreau monotelitii este foarte asemanatoare cu ceea ce fac azi ecumenistii pseudoortodocsi fata de ceilalti eretici, potrivit principiului ecumenist: “ceea ce ne uneste este mai important decat ceea ce ne desparte”, relativizand diferentele dogmatice dintre ortodoxie si ereziile existente; Deci, dand Typosu-l monoteliti n-au iesit de sub osanda provocata de Ekthesis, ci, si-au adaugat o alta osanda prin Typos, deoarece Typosul era gandit ca sa le permita sa ramana in erezia monotelita, iar aceea iconomie falsa, combatuta de Sfantul Maxim, le aducea o alta osanda, iar osandirile venea din faptul ca s-au pus sub anatemele sinoadelor ecumenice, Sfantul Maxim pomeneste in timpul procesului si de osanda apostolica (Gal. 1, 18), aceasta inainte de sinoadele din 648 si 649 din Roma, sinoade care le-au adaugat alte anateme. Despre Sfantul Sofronie am mai raspuns. Iar despre “caterisirile” facute de nestorieni, au fost tot prigoane impotriva acelor clerici ortodocsi, Sinodul III n-avea ce sa scoata de sub caterisire pentru ca acele caterisiri ale nestorienilor nu erau valabile. Ce spunea Sfantul Chiril inainte de sinod? Ca cei excomunicati de Nestorie, clerici si mireni, erau in comuniune cu cei ortodocsi, Sinodul III i-a adus pe acei clerici inapoi acolo de unde au fost alungati de nestorieni

    luni, 21:30:16, 20 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Curățirea de păcate prin spovedanie. (3) Diferența dintre dezlegarea formală și vindecare:

    Foarte bine remarcată caracteristica mai presus de fire a pocăinței. Îmi permit să spun aici că vine din credință, nu pt motive omenești, adică de rușinea oamenilor sau din alte împrejurări pământești. Gândul sincer și copilăresc că am supărat pe Dumnezeu prin păcate ne aduce o întristare în care lucrează și Duhul Sfânt. Dacă intervin calcule sau rețineri omenești, părerea de rău nu mai este după Dumnezeu, e vicleană. Un calcul este tocmai a păcătui cu gândul că te vei spovedi. Pe de o parte, dobândim harul ușor, prin simplitatea inimii, pe de altă parte, e nevoie de nevoință multă pt a-l înmulți și a-l păstra. Chiar spovedania este un mijloc prin care îl înmulțim prin căință, dar și prin sfaturile duhovnicului. Așadar depinde de noi să nu facem pocăință formală, apoi să fie cât mai după Dumnezeu. Inițial luptăm cu patimile și dăm loc harului, apoi luptăm să asimilăm, să ne conformăm cât mai mult Duhului Sfânt. “În Duhul să umblați” ține de noi, nu doar de har. Aș mai zice că e bine ca la început mărturisirea să fie formală, dar nu în înțelesul că indiferentă sau încrezându-ne în formă, ci fără a pune simțăminte proprii, lăsând și căutând să lucreze Dumnezeu în ea. În rest, evident că există multe învățături despre pocăință, pe care nu le putem detalia aici și nici nu le știu eu pe toate. Sper că sunt de folos, totuși, cele scrise.

    luni, 18:14:41, 20 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Interesant cu textul grec utilizat de pr. Ică. Eu am găsit ceva pe net în care nu am încredere. Așa o fi. Nu m-am contrazis în afirmații, ci am spus că ei prin Typos “au abrogat” singuri Ekthesis-ul, deci s-au osândit singuri, după cum spune Sf. Maxim. Caterisirea a făcut-o Sinodul Lateran. Cum am mai scris, textul acesta se poate interpreta în ambele sensuri, atât că s-au osândit prin contrazicerea Sinoadelor Ecumenice, cât și că s-au osândit singuri, adică prin edictele lor. Un astfel de text cel puțin bivalent nu poate fi o mărturie doar într-un sens. Am spus că argument în plus că Sf. Sofronie a fost în comuniune cu monoteliții până la moartea sa (cel puțin între 633-638) și Sf. Maxim împreună cu el. Chiar după Sinodul eșuat din Cipru (633 parcă) nu există vreo mărturie că a oprit comuniunea. Deci mult mai rezonabil este a înțelege pe Sf. Maxim în această cheie. Eu nu am spus că s-au osândit prin încălcarea Typosului, ci că el a fost emis tot de ei și prin asta se contrazic singuri, nu sunt consecvenți. Asta spune Sf. Maxim. Nici eu nu am momentan textul Sf. Grigorie la îndemână. Poate mai târziu. Încă ceva: divagație inutilă am numit negarea caterisirii Sf. Martin, care este evidentă, nu discuția despre ecumenism. Și Părinții de la Sinodul 3 au repus în treaptă pe cei caterisiți pe nedrept. Așadar ortodocșii au fost sancționați și caterisiți, chiar dacă pe nedrept și silnic.

    luni, 17:50:16, 20 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Ati afirmat clar ca acele osandiri/caterisiri de sine insusi, “osândiţi de ei înşişi” cum spune Sfantul Maxim, sunt datorate incalcarii Typos-ului, este afirmatia dumneavoastra: “A se condamna singuri se realizează la propriu printr-o decizie proprie, care a fost Typosul, nu prin a săvârși ceva ce a fost osândit de alte Sinoade, adică prin abateri de la Sinoadele Ecumenice. Typosul lui Constans a sancționat cu caterisirea atât pe monoteliți, cât și pe ortodocși și a interzis disputa dogmatică. Deci la asta se referă sf. Maxim”; iar acum afirmati ca n-au existat monoteliti caterisiti pentru incalcarea Typos-ului, ba chiar sustineti ca Sfantul Maxim nu se referă la caterisiri/osandiri reale cand afirma:”depunându-se din treaptă (caterisindu-se) pe ei înşişi… osândiţi de ei înşişi”, caci spuneti: “Sf. Maxim îi ia în râs pt că evident nici un monotelit nu a fost caterisit în faptă. Deci nu se referă la un fapt real”, va contraziceti in afirmatii. Spuneti ca Sfantul Martin “a fost depus in mod evident”, aici il contraziceti chiar pe Sfantul Maxim, care a spus despre Sfantul Martin : “N-a fost depus, ci prigonit (persecutat)”. Intr-un alt text , din care probabil a tradus Ica jr., nu este scris πολλάκις, cum spuneti, ci τοσαυτάκις (de tot atâtea ori). Nu am in format electronic textele in greaca, de care pomeniti. Chiar credeti ca este o “divagatie inutila” a vorbi despre situatia actuala provocata de ecumenisti? Sustin ca aceia care urmeaza hotararilor din Creta sunt deja condamnati, aflandu-se sub anatemele sinoadelor ecumenice; sustineti contrariul, insa observ ca nu aveti si argumente viabile pentru ceea ce sustineti. Cum spuneti, situatia actuala este foarte grava si va fi si mai grava, cei care ar trebui sa-i indrume pe oameni mai mult ii insala, cazul recent al duhovnicului din Moldova este elocvent, se declara antiecumenist dar ii urmeaza pe ecumenisti, cu asemenea duhovnici, care nu-si vin in fire, iadul este asigurat pentru cei ce-i urmeaza pana la capat; a ajuns sa spuna ca cei care au intrerupt pomenire sunt “eretici”, si in trecutul Bisericii cei ortodocsi erau numiti eretici de catre eretici. Fiecare ceea ce seamana aceea va culege

    luni, 15:55:49, 20 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    O completare. Discuția aceasta nu este purtată în formatul potrivit. Ea ar fi nimerită verbal sau cel mult ca un chat. Aici ar fi bine să nu se intre îm detalii minore, ci pe sensul latg, altfel ne împotmolim. Am folosit la traducere și pe “condamnați” pt a fi clar cine de cine se desparte; altfel ar fi rămas ambiguu în românește ca și în neogreacă

    luni, 13:36:32, 20 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul Curățirea de păcate prin spovedanie. (3) Diferența dintre dezlegarea formală și vindecare:

    “Pentru aceea, chiar dacă este nevoie de această arătare exterioară a păcatului cu gura păcătosului, ca să-l audă duhovnicul și să-l îndrepteze și să-l ierte, cu toate acestea, acest singur lucru nu este de ajuns, ci trebuie încă și o durere dinlăuntru a inimii pentru păcate, care durere se cade a avea aceste trei lucruri întăritoare: întâi, a fi lucrătoare; al doilea, a fi desăvârșită; și al treilea, a fi mai presus de fire.“ Apoi, ni se explică ce înseamnă că durerea inimii pt păcatele săvârșite se cuvine a fi lucrătoare, desăvărșită si mai presus de fire, ultima caracteristică nițel mai greu de înțeles, de asimilat de mine: dacă e mai presus de fire, mai depinde atunci de mine? Pentru că tot acolo ni se spune acel cuvânt evanghelic „Pe care voiește, Dumnezeu îi miluiește” șamd. Nelămurirea mea este CUM, DE UNDE găsim concret puterea de a ne ridica, de a trece de la o mărturisire formală, adică exterioară a păcatelor la o astfel de “durere dinlăuntru a inimii” care să îndeplinească cele trei caracteristici semnalate detaliat pt priceperea noastră: să fie lucrătoare, desăvârșită și mai presus de fire? Ce lipsește sau care să fie cauza neputinței de punere în aplicare, chiar dacă înțelegem cu mintea și chiar cu inima (aprobăm) cele scrise de Sfinții Părinți?

    luni, 12:46:00, 20 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Poate am exagerat cu epitetele. Nu știu ce alte caracterizări ar fi mai potrivite. Reluând, am spus că Typosul a sancționat, adică prevedea pedepse atât pt ortodocși, cât și pt monofiziți. Drept urmare, papa Martin chiar a fost scos din scaun și exilat. Că a fost pe nedrept, asta e alt aspect, dar a fost depus în mod evident. A contesta acest aspect mi se pare că sfidează evidența. După ce ați ridicat discuția la detalii de traducere și interpretări de text, dintr-o dată o coborâți la a nega o realitate evidentă. Mi se pare obositor acest procedeu. Sf. Maxim îi ia în râs pt că evident nici un monotelit nu a fost caterisit în faptă. Deci nu se referă la un fapt real. Am găsit pe net textul în greceșe cu procesul Sf. Maxim. Acolo se spune că s-au osândit (κατακριθέντες) cu sensul de a se judeca în defavoare, nu de condamnare efectivă. Adică s-au contrazis “adeseori” (πολλάκις), nu “de tot atâtea ori”, cum inexact e tradus în românește. La fel, au fost contracarați (osândiți) de romani și caterisiți de Sinodul din Lateran. Reluând, Sf. Maxim a spus că ei s-au contrazis/osândit singuri și de romani și au fost caterisiți de Sinodul Lateran. Și, bineînțeles, asta pt că se împotrivesc Sinoadlor Ecumenice. Am cerut, dacă aveți, textul grec folosit de cei de la Gândul Aprins, care au scos ediții bilingve. În cel mai bun caz, era util textul în paleogreacă, nu în neogreacă (pt că are dublu înțeles). Am și scris că da, ați pus versiunea din ΕΠΕ, dar fix ce nu contează. Era important textul vechi fie de la GândulA, fie din ΕΠΕ. Acuma sincer, nu e obositoare toată această divagație inutilă? Ce rost are? E important nu doar să afirm propria mea convingere, ci să și înțeleg ce spune celălalt.

    luni, 12:42:34, 20 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul Curățirea de păcate prin spovedanie. (2) Semnele iertării și întoarcerea deplină de la rău:

    Bune foarte aceste înțelepte sfătuiri spre mântuire!

    luni, 12:08:37, 20 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    O adaugire la ultimul comentariu Referitor la citatul din EPE 61, pg 693, ati spus: “Acest citat afirmă că Ioan Caleca a rupt comuniunea primul cu cei ortodocși, dar respectivii sunt în adevăr. Este o diferență importantă.” Din acest citat nu reiese asa ceva, Sfantul Grigorie pune pe primul plan adevarul de credinta, dogma ortodoxa, de aceea arata ca aceia care nu s-au rupt de Caleca, deoarece acesta este eretic, nu mai sunt impreuna cu cei ortodocsi, acestia din urma din aceasta cauza s-au despartit de Caleca, ca este eretic, doar acestia din urma, pastrand adevarul de credinta, se afla in “catalogul crestinilor si sunt uniti cu Dumnezeu prin credinta ortodoxa”. Ca acesta este gandul Sfantului Grigorie o arata si alt text care se refera la disputa cu Caleca si cei din jurul aceluia: “cei ai Bisericii lui Hristos ai adevarului sunt; iar cei ce nu sunt ai adevarului nici ai Bisericii lui Hristos nu sunt, cu atat mai mult cu cat impotriva lorusi mint ei, ‘pastori’ si ‘arhipastori’ sfintiti pe ei numindu-se si fiecare de catre celalalt numit fiind; ca invatati am fost ca nu obrazul arata crestinatatea, ci adevarul si acrivia credintei” (Desfiintarea scrisorii lui Ignatie 4, Gandul Aprins, vol. 7, p. 403)

    luni, 12:07:05, 20 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    Există diferenţe foarte importante între cele două cazuri, dat fiind că regimul din Israel este unul de Apartheid, iar palestinienii sunt numeroşi şi practicanţi ai religiei lor. Nu avem aceeaşi situaţie a ortodocşilor în Turcia. Cazurile nu sunt deloc asemănătoare, nu putem compara perspectiva turcilor cu transformarea unui “muzeu” în moschee (lucru cu care nu sunt de acord) cu cea a evreilor cu transformarea, mutarea, dărămarea moscheilor Kubbat as-Sahra sau Al-Aqsa. Erdogan însuşi a legat transformarea Sfintei Sofia în moschee de “eliberarea” Al-Aqsa, deci discuţia este mult mai amplă. Scopurile sunt total diferite, situaţia de fapt este diferită, mizele sunt diferite, vătămările celor interesaţi sunt complet disproporţionate ş.a.m.d. Este un argument pe care l-am întâlnit destul de des în presa din Israel şi este incorect din cam toate unghiurile de vedere din care am privi. Dar dat fiind cinismul cu care Israel tratează aceste probleme, mă aştept să ne întâlnim din ce în ce mai des cu acest fals-argument. Însă ar fi mare păcat să luăm în braţe de-a gata, fără discernământ, orice element de propagandă evreiască. Există deja Ştiri creştine care doar cu asta se ocupă, propagandă pro-israel în mediul creştin. Asta e părerea mea.. Nu în ultimul rând, faptul că despre acest subiect s-a dat ordin pe unitate, cu articole apărute în cele mai vehemente oficine antiortodoxe urmăreşte, din punctul meu de vedere, un scop mai degrabă sociologic decât unul mediatic. Sunt foarte mulţi oameni supăraţi în ţara aceasta de faptul că nu există un conservatorism românesc separat de naţionalism iar acest subiect al Sfintei Sofia cade mănuşă pentru cei ce vor să contureze ideologic un astfel de curent. Pe de o parte aceştia caricaturizează în critica lor naţionalismul, pe de altă parte, caută subiecte de angajament cultural, cu mize geopolitice şi deschidere spre exterior pentru a substanţia un conservatorism de tipul baconski/neamţu/marginalia. Nu că ar fi ceva neapărat rău să existe, dar nu lovind în ideea de naţionalism care şi aşa se compromite singură cu concursul practicanţilor săi de la acest moment. Zic şi eu..

    luni, 10:01:55, 20 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Textul este din EΠΕ, nicaieri n-am zis ca este de la “Gandul Aprins”, celelalte doua fragmente la care am facut referire intr-un comentariu ceva mai sus sunt traduse de cei de la “Gandul Aprins”, am mai specificat acest lucru. ἀποχωρισμένος= condamnat……..???!!!! Cand am afirmat: “Typosul nu-i puteau sanctiona cu caterisirea pe ortodocsi, cum spuneti, altfel ar insemna ca ortodocsii care s-au opus Typos-ului, marturisind ortodoxia, erau caterisiti la fel ca monotelitii”, aceasta reiese din ceea ce ati afirmat: “Typosul lui Constans a sancționat cu caterisirea atât pe monoteliți, cât și pe ortodocși și a interzis disputa dogmatică. Deci la asta se referă sf. Maxim”. Cu alte cuvinte condamnarile/caterisirile la care “se referă sf. Maxim” in privinta monotelitilor sunt cele pe care monotelitii le-au aplicat acelor monoteliti care nu respectau Typos-ul, incalcand acea interdictie de “disputa dogmatică”, promovand ideea unei singure vointe si unei singure lucrari in Hristos; Sfantul Maxim cand spune caterisiri, chiar nu glumeste, acele caterisiri chiar sunt reale nu formale; iar dumneavoastra spuneti ca prin Typos “a sancționat cu caterisirea atât pe monoteliți, cât și pe ortodocși. Caterisirile aplicate de monoteliti ortodocsilor erau de fapt o prigoana impotriva acestora, asa cum a spus Sfantul Maxim despre Sfantul Martin: “n-a fost depus, ci prigonit”. Daca acestea au fost caterisirile la care se refera Sfantul Maxim atunci ar inseamna ca acei monoteliti care n-au incalcat interdictia din Typos nu erau caterisiti, “osândiţi de ei înşişi”, ori ,Sfantul se refera la toti monotelitii. De aceea au fost “osândiţi de ei înşişi” pentru ca prin acea erezie s-au pus sub anatemele sinoadelor ecumenice, nu pentru incalcarea Typos-ului, fiind apoi osanditi “şi de către cei din Roma şi caterisiţi, pe lângă aceasta şi de Sinodul care a avut loc aici în anul al 8-lea al indicţiei (Sinodul Lateran, în 649)”. Spuneti ca Sfantul “ia în râs pe monoteliți că s-au osândit singuri”?! Treaba cu “rasul” este mai mult decat fortata. Despre “fantasme”, ” rudimentare”, “aiuristice”, acestea trebuie dovedite, altfel sunt doar afirmatii gratuite.

    luni, 01:01:21, 20 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Deocamdată răspund doar atât: Acela nu are cum să fie citatul din cartea editată de Gândul Aprins pt că e în neogreacă. E din EΠΕ, cum ați scris. Traducerea în românește nu este fidelă. Eu am cerut textul paleogrec, care este mai precis. Textul de mai sus neogrec se poate traduce și așa: “este imposibil să se afle între cei bjne-credincioși cel care nu este despărțit/condamnat de el (Caleca), deși oricine este despărțit/condamnat de el pentru aceste motive aparține în realitate listei creștinilor și…”. E nevoie de mai multă onestitate în cercetarea acestor chestiuni. Cele ce spuneți despre Typos sunt fantasme în contextul dat. Mi-e și greu să le demontez pt că trebuie să explic lucruri de bază, rudimentare, atât de aiuristice sunt afirmațiile. Doar un aspect: este evident că sf. Maxim îi ia în râs pe monoteliți că s-au osândit singuri. De aici, să faci o discuție că ar fi putut să caterisească prin Typos și pe ortodocși… Deși papa Martin tocmai asta a pățit, fiind depus din scaun de ei. Oricum, amețim în cerc în zadar lucrurile.

    duminică, 21:38:05, 19 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Typosul nu-i puteau caterisi pe ortodocsi, cum spuneti, altfel ar insemna ca ortodocsii care s-au opus Typos-ului, marturisind ortodoxia, cadeau sub caterisire la fel ca monotelitii. Dupa cum reiese din disputa cu Pyrrhus (645) monotelitii erau in afara Bisericii, inainte de Typos. Ce se spune despre Pyrhus?: “s-a unit pe sine, prin mărturisirea dreptei credinţe, cu sfînta, universala şi apostoleasca Biserică” (P.S.B. 81). Nu se uneste cineva cu Biserica daca este in Biserica ci numai daca fiind in afara ei paraseste erezia si vine la Biserica, pana atunci nu este unit cu Biserica. Fiind in afara Bisericii ereticii monotelitii nu puteau caterisii in nici un fel, fie si prin aprobarea Typos-ului, ci prin Typos s-au adancit si mai mult in erezie, adaugandu-si inca o condamnare. Sfantul Sofronie a avut comuniune cu Serghie si cei apropiati acestuia, in etapa cand incerca sa le arate ca sunt in ratacire pentru ca acestia sa revina la adevaratra dogma a Bisericii, nici nu a mai apucat sa combata Ekthesis-ului, murind in acel an cand a aparut respectivul decret imperial. Traducerea lui Panaiotis Hristou la textul din Sfantul Grigorie Palama, la care v-at referit mai sus: “εἶναι ἀδύνατο νὰ εὑρίσκεται μεταξὺ τῶν εὐσεβῶν ὁ μὴ ἀποχωρισμένος ἀπὸ τὸν αὐτόν [Καλέκα], ἐνῶ ὅποιος διὰ τοὺς λόγους τούτους εἶναι ἀποχωρισμένος ἀπὸ αὐτόν [Καλέκα] ἀνήκει πράγματι εἰς τὸν κατάλογο τῶν Χριστιανῶν καὶ εἶναι ἑνωμένος μὲ τὸν Θεό κατὰ τὴν εὐσεβῆ πίστη”(EPE 61, Tesalonic, pg 693) este cu neputinta sa se afle printre cei evlaviosi/ortodocsi cei care nu s-au despartit de acesta [care au comuniune cu Caleca], pe cand oricine pentru aceste pricini este despartit de acesta[nu are comuniune cu Caleca] se afla in catalogul crestinilor si este unit cu Dumnezeu prin credinta ortodoxa Iar in textul aparut pe internet: „Este imposibil ca cineva să fie în comuniune cu patriarhul[necondamnat sinodal ] şi să fie ortodox…, pe cînd acel ce s-a îngrădit este unit cu dreapta credinţă”. Parafrazandu-l pe Sfantul Grigorie, dupa varianta traducerii lui Hristou: “este cu neputinta sa se afle printre cei ortodocsi aceia care au comuniune cu cei care au semnat in Creta, pe cand aceia care nu au comuniune cu cei care au semnat in Creta se afla in catalogul adevaratilor crestini, fiind uniti cu Dumnezeu prin dreapta credinta. Ca tot ati pomenit de episcopi care au fost atunci de partea Sfantului Grigorie Palama, acestia aveau aceasi opinie in privinta lui Caleca:“a cazut din insasi buna-cinstire/dreapta-credinta si s-a rostogolit in ratacirea cacodoxiei, s-a pus pe sine insusi sub anateme scrise, nesocotind deciziile si hotararile pentru buna-cinstire/dreapta-credinta ale acelui sinod [din 1341]… asa cum sinodul impotriva lui Arie ii condamna pe toti arienii care se vor ivi candva”(Raportul arhiereilor catre Ana Paleologhina, la Sfantul Grigorie Palama, Tomusuri dogmatice, Deisis,pg. 212), ceea ce inseamna caderea sub anatema inainte de condamnarea sinodala. Despre citatul din Sfantul Nil raman la aceasi parere.

    duminică, 20:57:14, 19 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    Un alt articol foarte interesant în românește, îndeosebi referințele din final la posibilitatea ca și Israelul să procedeze la fel ca Turcia cu lăcașurile de cult de pe teritoriul său.

    duminică, 17:01:34, 19 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    @Ortodoxul (11:24 din 18/07/2020) Pasajul de la Sf. Maxim este acesta: “[Nu am comuniune cu Constantinopolul] pentru că prin cele nouă Capitole (puncte) de unire întocmite la Alexandria (în iunie 633) şi prin Ekthesis-ul întocmit în acest oraş de Serghie (638) ca şi prin Typos-ul edictat în continuare aici în anul al 6-lea al indicţiei (în 647-648), acesta a respins cele patru Sfinte Sinoade Ecumenice; şi pentru că pe cele ce le-au dogmatizat prin Ekthesis le-au abrogat prin Typos depunându-se din treaptă (caterisindu-se) pe ei înşişi de tot atâtea ori. Prin urmare, cei osândiţi de ei înşişi şi de către cei din Roma şi caterisiţi, pe lângă aceasta şi de Sinodul care a avut loc aici în anul al 8-lea al indicţiei (Sinodul Lateran, în 649), ce fel de liturghie (μυσταγογιαν) vor mai săvârşi sau ce fel de Duh se va pogorî asupra celor săvârşite de unii ca aceştia?”. Acest fragment poate fi interpretat după cum ați scris, dar numai prin forțarea lui. A se condamna singuri se realizează la propriu printr-o decizie proprie, care a fost Typosul, nu prin a săvârși ceva ce a fost osândit de alte Sinoade, adică prin abateri de la Sinoadele Ecumenice. Typosul lui Constans a sancționat cu caterisirea atât pe monoteliți, cât și pe ortodocși și a interzis disputa dogmatică. Deci la asta se referă sf. Maxim; ei singuri s-au condamnat atât pt Ekthesis, cât și pt cele 9 capitole și alte fapte ale lor, adică “tot de atâtea ori”. Argumentația Sf. Maxim este imbatabilă: sunt abătuți de la adevăr și condamnați de ei înșiși și de Roma. Iar negarea Liturghiei lor o face pt că sunt condamnați de romani, mai ales prin Sinodul Lateran, nu pt vreo osândire automată. Ce vreau să spun este că trebuie să lăsăm textele să vorbească, nu să le interpretăm prin cheia noastră, altfel dobândim duh sectar. Deci, deși poate fi interpretat acest text în cheia propusă, el nu este categoric. Pt mine este elocvent faptul că Sf. Sofronie, pe lângă care a stat Sf. Maxim, a avut comuniune cu Patriarhii monoteliți. În general, trebuie argumente clare, nu scoase din context, pentru că adevărul este luminos, nu obscur. Cât privește pe Sf. Grigorie Palama, am mai spus că ultimul citat este deformat. L-am verificat cu ediția critică a operelor lui, oricâte alte citări ar fi pe internet. Chiar și pr. Anghelos a folosit la un moment dat varianta greșită. Acest citat afirmă că Ioan Caleca a rupt comuniunea primul cu cei ortodocși, dar respectivii sunt în adevăr. Este o diferență importantă. Nu aceia, ci el s-a rupt, apoi au întrerupt și ei comuniunea, printre care și Sf. Grigorie. Gândul Aprins clar nu sunt diletanți, dar nu au tradus corect aceste pasaje. Nu am ediția lor; dacă se poate puneți textul grec folosit de ei. Εκπτωτος nu înseamnă căzut (πεπτοκως), ci decăzut. Dar important este al doilea citat, care este confirmat de istorie. Au fost 6 episcopi de care s-a rupt Caleca. Sf. Grigorie a fost întâi caterisit, apoi a slujit el fără să pomenească. Citatul de la Sf. Nil se traduce: “numai că orice erezie, care scoate (duce/merge) afară din Biserica lui Hristos”. Pt comentariul ce combate tezele pr. Serafim și ale mele nu am vreme acum; poate voi reveni zilele viitoare. E vorba de contexte istorice largi, nu de date fragmentare. Nu le putem reconfigura noi pe baza unor detalii marginale. Deocamdată menționez că am scris și despre cei care au reacționat față de Nestorie într-un articol cu o referință de la Sf. Chiril.

    duminică, 15:49:41, 19 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Din argumentatiile patristice pe care le-ati folosit in articolul de mai sus-Mărturii patristice cu privire la întreruperea comuniunii pe teme de credință- unele pot fi observate si intr-o expunere a monahului Serafim Zisis – “Monah Serafim Zisis – Cazuri de aplicare a principiului iconomiei în luptele pentru Ortodoxie Comunicare susținută de monahul Serafim Zisis în cadrul manifestării „Ortodoxia și Kolymbari, doi ani mai târziu. Erezie-Caterisire – Rezistență Ortodoxă”, din iunie 2018”, in care acesta incearca sa arate, cu exemple din trecutul Bisericii, “viabilitatea” neintreruperii pomenirii arhiereilor care sunt de acord cu Sinodul din Creta. Permiteti-mi sa ma refer la acea expunere a monahului Serafim! Prima exemplificare care a incercat-o monahul Serafim este “Despre Sfântul Chiril al Alexandriei și Teodor de Mopsuestia”. La acest punct monahul Serafim se refera mai intai la pozitia Sfantului Chiril al Alexandriei fata de Nestorie, ca “Sfântul Chiril păstra în mod cοnvenţiοnal (nu cu mulțumire)[8]comuniunea temporară cu Arhiepiscopul cu cuget eretic al Constantinopolului, Nestorie… fapt este învederat de a treia scrisoare a sa către Nestorie, în care pe arhiepiscopul cu cuget eretic al Constantinopolului îl numește pe de o parte „preacredincios și preaiubitorul de Dumnezeu împreună-slujitor”. Modul de adresare a Sfantului Chiril catre Nestorie tine de aceea etapa in care ereziarhului i se arata eroarea doctrinara in care se afla, pentru ca acesta indreptandu-se in credinta sa poata ramane in comuniune cu cei care formeaza Biserica, fiind atentionat ca daca nu se conformeaza nu mai poate fi in comuniune cu cei dreptcredinciosi, dupa cum reiese din inceputul celei de-a treia Epistole catre Nestorie: “Când Mântuitorul nostru spune pe înţeles: „Cel care iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine, şi cel care iubeşte pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine”, ce se va întâmpla cu noi, de la cine doreşte Sfinţia ta să-ţi împărtăşească o iubire mai mare decât aceea cu care Mântuitorului Hristos ne-a iubit pe noi toţi? Cine ne va apăra pe noi în ziua judecăţii, sau ce fel de cuvânt vom spune atunci, dacă astăzi acoperim cu tăcerea blasfemiile aduse de tine împotriva Lui?”(M.O. 1-4, 2015). L-a atentionat pe Nestorie, in speranta ca acesta se va indrepta, insa pentru ca acesta staruia in erezie, a indemnat clerul si credinciosii simplii sa rupa comuniunea cu Nestorie: „sa nu fiti in comuniune cu cel mai sus amintit [Nestorie], nici sa-i dati atentie ca unui invatator, daca el ramane lup in loc sa fie pastor” (P.G. 77, 125). “Încă și mai grăitoare – crede monahul Serafim – este însă poziția Sfântului Chiril față de Biserica Antiohiei, în care, prin iconomie, s-a permis ca episcopul cu cuget eretic Teodor de Mopsuestia, care murise, să fie pomenit… Iconomia aplicată și aici a fost următoarea: dascălul lui Nestorie, episcopul Teodor de  Mopsuestia, care murise în anul 428, formulase învățături mai rele decât cele ale ucenicului său, Nestorie; însă, întrucât se bucura de o mare autoritate în mediul Antiohiei, Sinodul al III-lea ecumenic nu l-a condamnat atunci nominal”. Este inexacta expunerea monahului Serafim. Dupa moartea sa (328) Teodor n-a fost perceput, cel putin la modul declarativ, ca eretic, era considerat de unii chiar un important dascal al Bisericii. In acea vreme scrierile lui Teodor de Mopsuestia nu erau atat de cunoscute. Primul acuzator al lui Teodor a fost Marius Mercator care in 431 l-a invinuit de pelagianism, iar mai tarziu l-a denuntat si ca precursor al nestorianismului. Insa cei care aveau sa atraga atentia in mod deosebit asupra lui Teodor au fost nestorienii, care, dupa Sinodul III Ecumenic, s-au folosit de faima lui pentru a-si sustine invatatura, scotand in evidenta idei eretice din scrierile acestuia conforme cu ratacirea lor, acestia i-au pus in circulatie scrierile traducandu-le si in alte limbi. A trebuit sa treaca ceva timp dupa Sinodul III Ecumenic pentru a se cunoaste de toti ortodocsii ratacirile din scrierile lui Teodor. Astfel si ortodocsii din Antiohia, le-a trebuit ceva vreme pana sa realizeze ca Teodor era de fapt un eretic si nu dascal al Bisericii, de aceea, pana s-au dumirit in aceasta privinta, au continuat sa-l pomeneasca pe Teodor. Fata de unii ca acestia a facut Sfantul Chiril iconomie, nu fata de unii care sunt in mod clar eretici, sau fata de cei care ar fi pomenit in mod constient un eretic. Monahul Serafim face apoi referire la „erezia miheieana” combatuta de Sfantul Teodor Studitul. Monahul Serafim ne spune ca : “Sfântul Tarasie, a tolerat cu nemulțumire pentru o vreme și în tăcere săvârșirea acestei căsătorii  nelegiuite”; insa Sfantul Teofan Marturisitorul spune ceva mai mult , ca patriarhul Tarasie: “il primise pe imparat sa se impartaseasca, si a ingaduit celui catehizat de el sa o tunda pe Maria, sotia sa, si avvei Iosif, egumen de la Kathara, ii ingaduise sa il cunune cu Teodote”, ceea ce arata ca fiind justa atitudinea Sfantului Teodor fata de Sfantul Tarasie. Monahul Serafim citeaza mai apoi din Epistola nr. 49 a Sfantului Teodor Studitul. De fapt in aceasta Epistola Sfantul Teodor arata ca asemenea taine sunt intinate: „Mi-ai spus că te-ai temut să-i faci observaţie preotului tău să nu-l pomenească pe ereziarh. Nu găsesc ce să-ţi spun acum despre asta. Decât numai că Cuminecătura este întinată doar din aceea că-l pomeneşte, nemaiputând fi ortodox cel care pomeneşte”. „Ἕφης δέ μοι, ὅτι δέδοικας εἰπεῖν τῷ πρεσβυτέρῳ σου, μὴ ἀναφέρων τὸν αἱρεσιάρχην. Kαὶ τί περὶ τούτου εἰπεῖν σοι τὸ παρόν, οὐ καθορῶ. Πλὴν ὅτι μολυσμὸν ἔχει ἡ κοινωνία ἐκ μόνου τοῦ ἀναφέρειν, οὐκ ἂν ὀρθοδόξος εἴη ὁ ἀναφέρων”, (Φιλοκαλία των νηπτικών καὶ ασκητικών, Vol. 18G, Tesallonic, 1999, pg. 514; PG 99, 1089B); Exista insa o alta varianta a textului, folosita si de monahul Serafim, in care in loc de: „οὐκ ἂν ὀρθοδόξος εἴη ὁ ἀναφέρων”, este scris: „κἂν ὀρθόδοξος εἴη ὁ ἀναφέρων” ( Μοναχοῦ Καλλίστου Βλαστοῦ, Δοκίμιον ιστορικόν περί του σχίσματος… pg. 109), care inseamna: „chiar dacă ortodox ar fi cel ce pomeneşte”. Ceea ce arata ca, cel putin in acest loc, Epistola 49 a Sfantului Teodor a fost modificata. In ambele variante ale Epistolei 49 se spune ca prin pomenirea episcopului eretic Cuminecatura este intinata, pentru Sfintii Parinti „intinata” echivaleaza cu lipsa totala de sfintenie. Monahul Serafim Zisis vorbeste apoi “Despre comuniunea dintre Roma și Constantinopol, în pofida adaosului „Filioque”, mai precis, se refera la o pretinsa iconomie a episcopului Romei Ioan al VIII- lea fata de filioquisti, ca acesta “rămăsese însă, din iconomie, în comuniune cu episcopii franci care păstrau adaosul „Filioque”, chiar și după Sinodul Ecumenic din 879/880, temându-se ca nu cumva, opunându-se, să provoace impunerea violentă a ereziei în Occident de către franci”; pentru aceasta monahul Serafim aduce un citatat din Scrisoarea episcopului Romei Ioan al VIII- lea catre Sfantul Fotie: “potrivit este frăției tale a nu avea nici o pricină de supărare împotriva noastră, nici ca mai departe să se rupă de trupul Bisericii, ci mai mult să se lupte împeună cu noi cu iconomie și îngăduință și pe ceilalți, cei care s-au depărtat de la adevăr, să îi readucă la acesta… Și pentru aceasta, ni s-a părut a fi bine să nu fie silit cu forța cineva dintre ai noștri să părăsească adaosul pe care l-a făcut Simbolului, ci mai bine, cu îngăduinţă și iconomie, pregătește-i cu sfaturi, treptat, să se depărteze de blasfemie” ([Scrisoarea fericitului Papă Ioan al VIII-lea către preasfințitul Fotie, arhiepiscopul Constantinopolului], în „Πρακτικὰ τῶν Ἁγίων καὶ Οἰκουμενικῶν Συνόδων”, ed. Coliba Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, Sfântul Schit Sfânta Ana, vol. III, Sfântul Munte, 1976, p. 478a.b; Mansi 17, col. 525 ), monahul Serafim conclunzioneaza: “de aici reiese, prin urmare, că nu a existat de la început întrerupere a comuniunii din cauza ereziei „Filioque”. Monahul Serafim trece sub tacere faptul ca Sfantul Fotie l-a anatematizat pe filioquistul Nicolae I al Romei. Afland de acţiunile lui Nicolae I in Bulgaria, patriarhul Fotie a combatut inovaţiile latinilor, in Enciclica adresată in primăvara anului 867 patriarhilor din Răsărit, şi a invitat pe patriarhii răsăriteni la un sinod, care s-a ţinut la Conslantinopol in vara anului 867, Nicolae I a fost condamnat, iar ≪inovaţiile≫ bisericeşti declarate eterodoxe (IBU vol.I). Chiar Ioan al VIII-lea “a depus si excomunicat pe episcopii lui Nicolae I care adaugasera pe “Filioque” in Bulgaria” ( Pr. Patric Ranson, in Noul catechism catolic contra credintei Sfintilor Parinti). Parerea monahului Serafim ca “episcopii franci care păstrau adaosul „Filioque”… [puteau] să provoace impunerea violentă a ereziei în Occident” este neintemeiata, in acea vreme in Biserica din Apus partida germanica nu era atat de influenta. Hotararile filioquiste de la Achen din 809 au fost respinse categoric de episcopul Romei Leon al III-lea, care s-a opus prin aceasta nu doar pseudoteologilor franci ci si puternicului imparat Carol cel Mare a carui pozitie a fost determinanta in luarea deciziilor filioquiste de la Achen. Dupa gestul lui Leon III, francii au inteles ca pentru a-si impune propria doctrina in Apus trebuie sa lupte cu partida latina, in special cu cei de la Roma, 200 de ani le-au trebuit francilor pentru a realiza acest lucru. Propunerea episcopului Romei Ioan VIII catre Sfantul Fotie, din Epistola, este mai degraba de a fi explicata si mai clar Filioque, pentru ca cei din Apus sa cunoasca gravitatea acestei invataturi ratacite; ceea ce Sfantul Fotie avea sa si faca, in 883, intr-o Epistola catre episcopul de Aquileea, si nu catre Ioan VIII, deoarece acesta din urma fusese asasinat in 882. Monahul Serafim se insala crezand ca poate exista comuniune, fara tradarea credintei, fata de aprobatorii hotararilor luate in Creta, hotarari ce intra sub incidenta condamnarii Sinoadelor Ecumenice. Asa cum reies din pozitia Sfantului Grigorie Palama  fata de patriarhul eretic Kalekas, care atunci inca nu era condamnat sinodal, un ortodox nu poate ramane ortodox daca se afla in comuniune cu ereticii: „Este imposibil ca cineva să fie în comuniune cu Patriarhul (Kalekas) şi să fie Ortodox…, pe cînd acela ce s-a îngrădit este unit cu dreapta credinţă”, aceasta fiind in acord cu ceea ce spune Sfantul Teodor Studitul in Epistola 49, ca nu mai poate fi „ortodox cel care pomeneşte” (οὐκ ἂν ὀρθοδόξος εἴη ὁ ἀναφέρων).

    duminică, 13:25:52, 19 iulie 2020

  • Ortodox

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Nu e chiar oficiosul partidului dar nici foarte departe nu este…

    duminică, 09:21:50, 19 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    “cei osândiţi de ei înşişi şi de către cei din Roma[ sinod 648]şicaterisiţi, pe lângă aceasta şi de Sinodul Lateran” Se observa clar diferenta intre condamnari, conjunctia “si” indica clar comdanare dupa condamnare adunate de monoteliti; prima, mai bine zis primele ca nu au incalca doar un sinod ecumenic, venind de la sinoadele ecumenice. aceasta o arata si : “(caterisindu-se) pe ei înşişi de tot atâtea ori”, observati pluralul; Sinodul Lateran i-a putut caterisii o singura data, primele fiind de la sinoadele ecumenice. Cat despre fragmentele de text din Sfantul Grigorie Palama, primele doua sunt traduse de cei de la “Gandul Aprins”, nu cred ca sunt traducatori diletanti; ultimul, care circula de ceva vreme pe internet, din cate stiu nu l-a contestat nimeni, m-am consultat si eu cu cineva si mi-a spun ca este valabil, este o solutie de traducere care corespunde textului grec. Parintii de la Panaguda au intrerupt pomenirea? Daca n-au intrerupt, ma indoiesc de sinceritatea lor. Vreti sa vedeti un text masluit?! Πλὴν καὶ πᾶσα αἵρεσις, ἕξω τῆς Χριστοῦ βαίνουσα Ἐκκλησίας,…(Sfantul Nil al Ancirei) „Dar orice erezie, umbland [aflandu-se] in afara Bisericii lui Hristos,… ”. Ereticii ecumenisti au alterat intelesul care reiese din text, la traducere adaugand pronum. relat. „care”, pentru a introduce o nuanta favorabila ratacirii lor: „Caci orice erezie care se afla in afara Bisericii lui Hristos…” (ed. Doxologia, pg. 91). Prin:”orice erezie, umbland [aflandu-se] in afara Bisericii lui Hristos,… ”, se arata ca ereticii, din orice erezie, sunt in afara Bisericii. Evident ca ereticii ecumenisti nu fac exceptie, iar asa-zisii antiecumenisti pomenitori este limpede ca urmeaza unora care sunt in afara Bisericii.

    sâmbătă, 23:24:11, 18 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    Muftiul Egiptului spune că transformarea Sf. Sofia în geamie este de neîngăduit. “Bisericile trebuie să rămână așa cum sunt și să nu fie transformate în moschei, iar moscheile să nu fie transformate în biserici. După părerea sa, reprezentanții religiilor trebuie să-și păstreze caracteristicile. El a reamintit că, după legea islamică, nu este permisă transformarea bisericilor în geamii și uciderea monahilor.

    sâmbătă, 22:58:44, 18 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Pentru mine, este imposibil să ignor faptul că Sf. Maxim purta dialogul cu monoteliții în contextul în care fusese trimis de romani pentru a transmite sentința excomunicării și a fost arestat. El justifică lipsa comuniunii ca fiind cauzată de erezie, dar pe fundalul excomunicării sinodale. Nu văd cum poate fi trecut cu vederea un lucru atât de important și să fie atrasă atenția doar pe fraze scoase din contextul acesta. Cât privește pe sf. Grigorie Palama, am scris despre el în articolul menționat și mai sus. Nu reiau aici toată argumentația, ci doar subliniez că citatele nu sunt tocmai precis traduse. Îndeosebi al doilea provine dintr-un text grecesc alterat, pe care mi l-au arătat și părinții de la Panaguda și aveau informații (adeverite după ce le-am verificat) că nu este fidel citat.

    sâmbătă, 22:24:02, 18 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Urmariti toata argumentatia! Plecasem de la ex. Sfantului Maxim, a refuzului sau de a fi in comuniune cu monotelitii, motivatia principala a Sfantului impotriva unei asemenea comuniuni a fost ca acestia se impotrivesc sinoadelor ecumenice. “Din ce cauză nu eşti în comuniune cu el? au zis ei.    Iar el a răspuns: – Pentru că prin cele nouă Capitole (puncte) de unire întocmite la Alexandria (în iunie 633) şi prin Ekthesis-ul întocmit în acest oraş de Serghie (638) ca şi prin Typos-ul edictat în continuare aici în anul al 6-lea al indicţiei (în 647-648), acesta a respins cele patru Sfinte Sinoade Ecumenice; şi pentru că pe cele ce le-au dogmatizat prin Ekthesis le-au abrogate prin Ty-pos depunându-se din treaptă (caterisindu-se) pe ei înşişi de tot atâtea ori. Prin urmare, cei osândiţi de ei înşişi şi de către cei din Roma[ sinod 648] şi caterisiţi, pe lângă aceasta şi de Sinodul care a avut loc aici în anul al 8-lea al indicţiei (Sinodul Lateran, în 649)” iar ceva mai incolo “– Eşti în comuniune cu Biserica de aici, sau nu? – Nu. – De ce? – Pentru că a respins Sinoadele Ecumenice.”, fara sa mai pomeneasca de sinodul Lateran sau alte sinoade. Ce rezulta din faptul ca au respins sinoadele ecumenice? Ca sunt “osândiţi de ei înşişi”, la aeasta osandire de sine adaugandu-se condamnarea “de către cei din Roma… pe lângă aceasta şi de Sinodul care a avut loc aici în anul al 8-lea al indicţiei (Sinodul Lateran, în 649)”. Iar ex. cu Pyrrhus nu face decat sa intareasca cele spuse mai sus. Care este condamnarea sub care se afla Pyrrhus pentru faptul ca era considerat in afara Bisericii? Scrisoarea papei Ioan IV? In nici un caz, deoarece intr-o scrisoare scrisoare ulterioara spune despre Pyrrhus ca este “sfintit” iar despre defuctul Serghie ca e “de venerabila amintire”. Asa cum a facut si Sfantul Chiril fata de Nestorie in prima faza cand incerca sa-l faca sa renunte la erezie, “celui mai credincios si iubit al lui Hristos, impreuna slujitor Nestorie”. Cazul ereticului achindinist Caleca, combatut de Sfantul Grigorie Palama. Caleca alaturat “acum lui Achindin si celorlalti varlaamiti”(Sfantul Grigorie Palama Desfiintarea scrisorii lui Caleca 7), este “mostenitor al pedepsei osanditilor acelora [Varlaam si Achindin fiind anatematizati sinodal in 1341] si cu adevarat cazut din Biserica si strain de ea” (Ibidem 12) „Este imposibil ca cineva să fie în comuniune cu patriarhul[necondamnat sinodal ] şi să fie ortodox…, pe cînd acel ce s-a îngrădit este unit cu dreapta credinţă”. EPE 61, Tesalonic, pg 692. Parafrazandu-l pe Sfantul Grigorie: “cei care au semnat in Creta, alaturandu-se monofizitilor sunt mostenitori ai pedepsei osanditilor acelora si cu adevarat cazuti din Biserica si straini de ea. Este imposibil ca cineva să fie în comuniune cu cei care au semnat in Cretaşi să fie ortodocsi, pe cînd cei ce s-au îngrădit de acestia sunt uniti cu dreapta credinţă”

    sâmbătă, 20:29:45, 18 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    În plus, textul latin e fragmentar, nu epistola integrală. Bine, dar nu reiese ideea că există o condamnare/excomunicare automată a celui care propovăduiește o erezie deja condamnată anterior. Cel puțin în privința Sf. Maxim, nu avem astfel de situații. Pirrhus a revenit la Biserică, fiind plecat din scaunul său patriarhal (nu am posibilitatea să văd acum toate împrejurările).

    sâmbătă, 18:15:25, 18 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Sigur, se poate. însă trebuie mai întâi să depuneţi cardul folosit. Cred că îl puteţi trimite şi prin poştă cu confirmare de primire, dar ar fi bine mai întâi să sunaţi şi să întrebaţi la Casa judeţeană de asigurări să întrebaţi. Tocmai ce ne-a confirmat domnul Ioan mai sus că în cazul său a durat o zi să primească răspuns.. Despre pericolele spirituale ale actelor electronice: https://theodosie.ro/2020/01/23/biometria-problema-spirituala-cetateneasca-sau-doar-de-birocratie/ https://theodosie.ro/2020/01/16/problema-noilor-acte-de-identitate-electronice-din-perspectiva-crestina/

    sâmbătă, 17:31:23, 18 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    1 zi, în Bucureşti, e foarte mare lucru! Probabil am rămas foarte puţini cei care încă îşi bat capul cu aceste lucruri, ceea ce e cam trist.. Felicitări orişicum! 🙂

    sâmbătă, 17:29:40, 18 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Am primit vestea cea bună!☺️ În 17 iulie, la o zi după solicitare, am primit în format electronic Adeverința care, în plus, mi-o vor trimite si prin poștă. “ Buna ziua! Referitor la cererea dvs. inregistrata cu numarul DE xxxxxx / 2020-07-16, va comunicam urmatoarele: Rezolutie: cerere/solicitare ACCEPTATA Comentarii suplimentare: Am atasat adeverinta de refuz card. Originalul acesteia va fi trimis prin posta la adresa din solicitarea dvs. Fisiere atasate: – Adev. XXXX Ioan.PDF Cu prietenie,” Așadar, se poate! D-le Vlad, mulțumesc pt susținere!

    sâmbătă, 17:14:09, 18 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Neavand textul grec pentru comparatie, nu este sigur ca acesta este forma corecta a scrisorii catre Petru Ilustrul, mai ales ca scrisoarea in latina este din colexia lui Anastasie Bibliotecarul, secretar al papilor Nicolae I dar si Ioan al VIII-lea, care a incercat sa dovedeasca prin diferite texte suprematia papei in Biserica, ceea ce este de remarcat este ca in aceasta scrisoare se face referire la Pyrhus in termenii din finalul disputei din Cartagina. Scrisoarea catre Petru Ilustrul este din perioada cand Pyrrhus era refugiat in Africa, acela fiind intrigat de faptul ca lui Pyrrhus i se mai atribuie titlu de preasfintit, iar Sfantul Maxim ii raspunde ca acesta este lipsit de “orice sfintenie”. Iar condamnarea de catre Biserica Romei se refera la condamnarea Ektesis-ului de catre papa Ioan IV , la aceasta condamnare a decretului lui Heraclie referindu-se Sfantul Maxim la procesul in care a fost judecat de monoteliti: “răposatul papă Ioan IV (640-642) care condamnase Ekthesis-ul în scrisoarea pe care o scrisese pe atunci lui Pyrrhus”. Abdicarea lui Pyrrhus a fost de fapt o fuga de furia celor din Constantinopol, datorita faptului ca-l otravise impreuna cu Martina, a doua sotie a defuctului Heraclie, pe imparatul Constantin. Daca dintre bisericile locale doar Biserica Romei a ramas atunci ortodoxa, era firesc ca Pyrrhus sa fie reprimit in ortodoxie acolo, daca ar fi fost, spre exemplu, si cea din Alexandria ortodoxa putea sa fie primit in ortodoxie si acolo. In cazul aparitiei unei erezii,modul de impotrivire fata de erezie este urmatorul: mai intai ereticilor li se arata ca au ratacit de la ortodoxie, iar mai apoi daca acestia staruiesc in erezie sunt anatematizati. Asa a procedat si papa Ioan IV, ceea ce predecesorii sai n-au facut fata de monoteliti ba chiar Honorius cazuse in erezia respectiva, la inceput s-a impotrivi monotelismului prin sinodul din Roma, sinod a carui documente s-au pierdut, condamnand Ekthesis-ul, dupa cum se reiesea si din acea scrisoare catre Pyrrhus.Asa procedase Sfantul Chiril al Alexandriei cu erezia nestoriana, mai intai i-a scris lui Nestorie, aratandu-i ratacirea in care se afla, indemnandu-l sa iasa din acea erezie, iar dupa ce a vazut ca Nestorie nu renunta la erezie, in 430 Sfantul Chiril a tinut un sinod in Alexandria ce a condamnat sinodal nestorianismul, a carui hotarari dogmatice le-a cuprins intr-o epistola la care s-a adaugat celebrele ≪12 capitole≫ numite Anatematismele lui Chiril din Alexandria. Fata de nestorianism, monotelismul avea antecedente clare in ereziile condamnate de sinoadele ecumenice, de aceea, asa cum arata Sfantul Maxim, monotelitii se aflau deja sub condamnarea sinoadelor ecumenice. In privinta papei Ioan IV, acesta n-a mai apucat sa duca la bun sfarsit lupta impotriva monotelismului, dar a fost continuata de urmasi lui in scaunul papal

    sâmbătă, 16:27:17, 18 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Da, iertare, nu am văzut bine în PG. Este o scrisoare în latină, pe care nu o înțeleg în totalitate. Totuși în secțiunea B a coloanei se spune că a fost condamnat și excomunicat de Biserica Romei, iar într-o notă de subsol se face referire la osândirea pronunțată după papa Teodor. Eu nu sunt atât de sigur că scrisoarea aceasta este înainte de 649. Cât privește citatul din PSB, la pag. 320, în nota de subsol se spune că Pyrrhus abdicase din scaunul său și s-a împăcat după discuția cu Sf. Maxim cu Roma, care era ortodoxă. Deci referința că s-a unit cu Biserica universală se referă, de fapt, la Biserica Romei, de care se despărțise. Nu am căutat tot istoricul conflictului, dar cred că sunt suficiente aceste detalii. Și pentru mine ar fi interesant să găsesc afirmații ale Sfinților Părinți în sensul că cineva devine automat rupt de Biserică dacă are concepții eretice. În afară de Sf. Teodor Studitul nu am găsit până acum și, sincer, nu cred să existe.

    sâmbătă, 11:31:20, 18 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Textul cu pricina este cel cu care se termina PSB 81, pg 356 Iar cel din scrisoarea catre Petru Ilustrul chiar se afla in PG 91, 144A Cele trei sinoade africane care au condamnat monotelismul au avut loc in 646, scrisoare catre Petru Ilustrul (643 sau 644) si disputa cu Pyrrhus (645) sunt anterioare acelor sinoade.

    sâmbătă, 09:28:52, 18 iulie 2020

  • Emanuel

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Ma iertati ca va intreb, mai este posibil sa returnez cardul si in schimbul acestuia sa obtin adeverinta de asigurat? Recunosc, am folosit cardul cand a fost necesar, la vremea aparitiei lui nu m-am gandit la eventualele probleme care duc la folosirea acestuia, eram cu totul strain de viata duhovniceasca. Referitor la paragraful din articol: „Această împrejurare ne îndeamnă să reluăm apelul Părintelui Justin pentru a fi refuzate cardurile electronice de sănătate, întrucât înregimentarea de bună voie într-un sistem de evidenţă electronică presupune un compromis de conştiinţă, cu repercusiuni (grave) în viaţa duhovnicească. Având în vedere trecerea către sisteme de inteligenţă artificială şi de credit social, prin care se produc pe baza unor algoritmi, automatizat, decizii ce privesc relaţiile noastre sociale, efectele unor astfel de decizii se manifestă inclusiv în plan lumesc şi pot fi dintre cele mai nefaste.” Ati putea va rog sa detaliati problemele/repercursiunile pe plan duhovnicesc ale folosirii cardurilor/cipurilor? Multumesc! Doamne ajuta!

    vineri, 19:00:59, 17 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Ar fi nevoie de o trimitere mai precisă în PSB, adică pagina, pentru a vedea contextul. Cât privește trimiterea din PG, nu am găsit-o la coloana indicată, nefiind acolo o scrisoare către Petru Ilustrul. Din ce am căutat eu după termenul biserică (εκκλησια), nu am găsit vreo referință de felul indicat. Sunt interesante aceste pasaje, dar mai întâi trebuie depistate ca atare. În plus, se știe că au mai fost 3 condamnări sinodale și în Africa, la care a participat Sf. Maxim. Ar fi completări interesante la ce am scris mai demult pe tema aceasta, a pozițiilor Sfinților Părinți față de eretici.

    vineri, 16:59:57, 17 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Refuzul comuniunii Sfantului Maxim pleaca mai intai de la abaterea monotelitilor de la invatatura sinoadelor ecumenice, aceasta reiese si din faptul ca l-a considerat pe Pyrrhus in afara Bisericii inainte de Sinodul Lateran(649). Intr-o scrisoare catre Petru Ilustrul (643 sau 644) spune in legatura cu monotelitul Pyrrhus ca: „a cazut din orice sfintenie cel care din propria vointa a iesit in afara Bisericii”(P.G. 91, 144), aceasta reiese si din finalul disputei cu acesta in Cartagina (645), in urma careia Pyrrhus respingand Ekthesis-ul si acceptand invataura de credinta ortodoxa a fost reprimit in Biserica: „Acestea spunîndu-le el, Maxim şi Grigorie patricianul au răspuns: fiindcă propunerea ta e bună şi folositoare Bisericii, aşa să fie. Venind deci împreună cu noi în această cetate cu nume mare a romanilor, şi-a împlinit făgăduinţa: a condamnat dogmele decretului «Ecthesis» contrar dreptei credinţe, şi s-a unit pe sine, prin mărturisirea dreptei credinţe, cu sfînta, universala şi apostoleasca Biserică, .” (P.S.B. 81)

    vineri, 16:06:01, 17 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Când voi avea vreme să studiez mai îndeaproape acordurile cu monofiziții și catolicii, poate voi scrie un articol separat și acolo va putea fi dusă mai departe această discuție. În privința Sf. Grigorie Palama și Atanasie cel Mare, nu înțeleg fără textele aferente. Cât privește pe Sf. Maxim, nu trebuie uitat un aspect esențial: poziția lui de necomuniune cu Constantinopolul se baza pe o condamnare nominală a Sinodului de la Lateran, Roma (parcă din 649).

    vineri, 13:56:21, 17 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Din ex. rezulta ca respectivii nu sustineau dogme corecte prin rostirea simbolului de credinta, atata timp cat nu renuntau la decretul eretic Typos, mentinand Typos-ul deformau in mod eretic intelesul simbolului de credinta, il anulau, ratacind nu doar in privinta dogmei hristologice ci si in privinta dogmei despre Dumnezeu, ceea ce arata contradictie in ceea ce sustineau: „…Pentru că Typos-ul suprimă în chip vădit Simbolul“. Şi tu ai zis: „Pentru Dumnezeu, dar cum?“. „Rosteşte-mi Simbolul – am spus – şi vei cunoaşte cum este suprimat el de către Typos.“ Şi ai început să zici: „Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute“. „Opreşte-te puţin – am zis – şi află cum anume este tăgăduită credinţa de la Niceea. Căci dacă e lipsit de o voire şi o lucrare naturală, în cazul în care El a făcut cerul şi pământul voind liber aceasta şi nefiind constrâns de vreo necesitate exterioară, dacă David în Duhul grăieşte adevărul atunci când spune: «Domnul în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut, în mări şi în toate adâncurile» (Ps. CXXXIV, 6), atunci Dumnezeu n-ar putea fi Făcător.” Monotelitii, sustineau ca respecta simbolul si hotararile sinoadelor ecumenice de pana atunci, insa Sfantul Maxim le-a aratat contrariul: “– Nu eşti în comuniune cu scaunul Constantinopolului? – Nu sunt în comuniune cu el, a zis el. – Din ce cauză nu eşti în comuniune cu el? au zis ei.    Iar el a răspuns: – Pentru că prin cele nouă Capitole (puncte) de unire întocmite la Alexandria (în iunie 633) şi prin Ekthesis-ul întocmit în acest oraş de Serghie (638) ca şi prin Typos-ul edictat în continuare aici în anul al 6-lea al indicţiei (în 647-648), acesta a respins cele patru Sfinte Sinoade Ecumenice;” Daca monotelitii cautau sa mascheze opozitia lor fata de sinoadele ecumenice, impotrivirea fata de sinoadele ecumenice a celor care au semnat in Cret este pe fata, cu toate acestea au nesimtirea sa afirme ca ei respecta sinoadele ecumenice, chiar in acordurile cu monofizitii se spune: “ambele familii sunt de acord sa respinga interpretarile sinoadelor care nu sunt in acord deplin cu Hotararea dogmatica a Sinodului III Ecumenic”, stim care sunt, in acceptiunea monofizitilor, acele sinoade a caror hotarari trebuie respinse: Sinodul IV Ecumenic si urmatoarele. Despre caderea sub anatema a celor aflati in erezie necondamnata sinodal se exprima Sfantul Atanasie cel Mare(De decretis Nicaenae synodi 5), iar despre caderea sub anatema a celor ce urmeaza o erezie condamnata se refera Sfantul Grigorie Palama (Desfiintarea scrisorii lui Caleca 12). Prin urmare, semnatarii din Creta, avand comuniune de credinta cu monofizitii, marturisind dogma monofizita ca fiind ortodoxa, sunt eretici condamnati, in zadar marturisesc simbolul credintei, in zadar sustin ca sunt de partea sinoadelor ecumenice, in realitate ei surpa invatatura definita la sinoadele ecumenice, aflandu-se sub anatemele acelor sinoade.

    vineri, 13:47:55, 17 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Din exemplul dat rezultă că respectivii ortodocși susțineau și dogme corecte (Crezul), și incorecte (monofizite). Aceasta nu înseamnă că se contrazic, ci falsifică într-un anumit punct adevărul. Pe când în situația noastră, sunt afirmate două lucruri contrare simultan: monofiziții s-au abătut de la adevăr și că sunt în el. Asta înseamnă inconsecvență. Totuși lipsa comuniunii cu aceia nu îi face condamnabili la modul evident, absolut, ci doar în fața unui Sinod. În plus, reamintesc situația Fericitului Teodoret, care a susținut erezii până în fața Sinodului (IV) și a scăpat de condamnare. Mai există și problema dacă devii automat eretic condamnat în cazul în care proferezi erezii condamnate. Mai sus vorbeam de faptul de a trece la o grupare condamnată, ceea ce este altceva. Nu sunt foarte lămurit în această privință, dar nu cred că sunt situații similare. Spre exemplu, monotelismul a constituit o încercare de împăcare a ortodoxiei și monofizitismului (voința unică să facă una și firile într-un anumit mod). Și totuși a fost nevoie de condamnare nouă. Sinodul II nu a adus dogme noi, ci doar l-a confirmat pe primul. Au fost mulți arieni în Biserică necondamnați nominal (un exemplu este Eudoxie al Constantinopolului, cel căruia i s-a arătat Sf. Teodor Tiron). În fine, nu cred că e corect să facem procese de intenție, adică să scoatem pe cineva vinovat forțând nota. Mai degrabă trebuie acceptată și înfruntată situația așa cum este, ca eretici necondamnați. Din nefericire, aproape sigur vor urma și căderi (tot) mai mari. Să fie pregătiți oamenii pt acelea și treziți față de cele produse deja.

    vineri, 09:31:20, 17 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Dupa felul ivataturii de credinta pe care o marturiseste, cineva este ortodox sau eretic, daca este eretic este eretic condamnat sau nu, potrivit ereziei ce o urmeaza, condamnata sau necondamnata. Monofizitii, a caror credinta este data anatemei de sinoadele ecumenice, sunt eretici condamnati. Cei care au semnat in Creta, marturisind ca dogma monofizita este perfect ortodoxa, au cazut sub anatemele sinoadelor ecumenice care au condamnat erezia respectiva, devenind astfel si ei eretici condamnati. Ca documentele cretane contin contradictii, ce arata incoerenta in gandirea celor care au gandit acele documente, nu-i absolva de statutul de eretici condamnati. Asa sunt ereticii, incoerenti in gandire, lucru dovedit cu prisosinta de Sfintii Parinti, incoerenta in gandire nu i-a salvat pe eretici de anatema. Incoerenta poate fi sesizata si in compromisurile dogmatice cu monofizitii, aceasta nu-i face mai putin eretici pe cei care aproba acele compromisuri. Exemplul monotelitilor combatuti de Sfantul Maxim arata cu prisosinta acest lucru. Sfantul Maxim refuzand comuniunea cu monotelitii, iar acestia in incercarea de a-si justifica credinta sustineau ca marturisesc simbolul de credinta, Sfantul dovedindu-le ca aceasta este insuficient pentru a fi ortodocsi, atata timp cat nu renunta la ideea unei singure vointe si lucrari in Hristos: „[Grigorie monotelitul] «Mie îmi este de ajuns Sfântul Simbol (al credinţei niceoconstantinopolitane)». [Sfântul Maxim] «Şi cum poţi să te mulţumeşti cu Sfântul Simbol – am zis – dacă primeşti Typos-ul?» [Grigorie monotelitul] «Dar ce lucru vătămător este – ai zis– în a primi Typos-ul şi a rosti şi Simbolul?». Iar eu [Maxim] am zis: «Pentru că Typos-ul suprimă în chip vădit Simbolul»”. Asa si cu semnatarii din Creta, avand comuniune de credinta cu monofizitii, in zadar marturisesc simbolul credintei, in zadar sustin ca urmeaza sinoadelor ecumenice, ei sunt eretici condamnati. Atata timp cat sustin acordurile cu monofizitii, in care dogma monofizita este considerata ortodoxa, ei sun impotriva sinoadelor ecumenice, ei se afla sub condamnarea acelor sinoade.

    vineri, 07:46:45, 17 iulie 2020

  • Mihaibv

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Andrei-d, faci acuzatii nefondate! Marturisitorul TREBUIE sa faca valva in fata caldiceilor, altfel cum îi trezeste? Poti sa dai un nume de teolog de paie?? Ar fi bine sa fii mai retinut in afirmatii. Iti inteleg starea de nesiguranta pe care o incerci, vazand ca mai toate se duc de râpa in comunitatea pomenitorilor si toate acestea inca sub patronajul ierarhiei superioare de la care tu, andrei-d, ai fi asteptat altceva. Insa tu, in loc sa-ti exprimi public, in fata preotului, nemultumirea fata de manusile chirurgicale cu care tine in maini Trupul si Sangele Mantuitorului, fata de botnita ce poarta pentru a se proteja de nu stiu ce…, tu, cauti nod in papura canonului 15! Prietene, tu te asculti?!? Daca nu esti capabil sa vezi oala in care esti pus pe foc, nu judeca actiunile altora ce au luat atitudine! Stai si asteapta sa sari cand va fierbe…

    vineri, 02:09:25, 17 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Problema este foarte complicată, dar nu e tranșată. Un Sinod i-ar putea condamna pe semnatarii de la Creta, dar nu există o situația de unire reală cu monofiziții. În alte expresii din Creta se spune că ceilalți s-au abătut de la adevăr și că nu există comuniune cu ei. Deci, fiind confuze aceste poziționări, nu putem vorbi de unire reală cu o grupare condamnată.

    joi, 23:31:57, 16 iulie 2020

  • Mihai

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    Probabil ca va incepe si numaratoarea inversa la distrugerea turcilor de rusi

    joi, 23:31:05, 16 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Da ! Dar recunoscand, indirect, acele acorduri dogmatice au surpat hotarele Ortodoxiei fixate de sinoadele ecumenice care au respins si condamnat invataturile acelor eretici monofiziti. Daca in cazul ecumenismului nu s-a pronuntat un sinod ecumenic, in privinta monofizismului da. De aceea, cei ce sustine ca dogma lui Sever si Dioscor este ortodoxa au comuniune de credinta cu cei care urmeaza dogmei acestor ereziarhi, facandu-se alaturi de aceia mostenitori ai anatemelor sinoadelor ecumenice ce au condamnat ideile eretice ale ereziarhilor respectivi. Avand comuniune de credinta cu monofizitii, in urma recunoasterii dogmei hristologice a acestora ca fiind ‘ortodoxa’, sunt cu acestia, nu cu cei care au ramas ortodocsi in credinta. Nefiind cu cei care au ramas ortodocsi, care sunt Biserica, „când auzi de Biserică să ştii că vorbim de mulţimea sfântă a credincioşilor” spune un sfant Parinte, nu sunt in Biserica ci de partea celor despre care Biserica s-a exprimat clar prin sinoade ecumenice, aratand limita pe care aceia depasind-o sunt situati in afara Bisericii.

    joi, 23:25:04, 16 iulie 2020

  • Mihai

    la articolul Decizie finală a AreoPagului în privința obștii de la Esfigmenu:

    Iata ca a venit si momentul Creta, iar in loc sa se indrepte lucruri precum iesirea din c.m.b si revenirea la vechiul calendar, dar si alte lucruri ce trebuiau indreptate, ei bine pseudoierarhia adunata acolo aproba sinodal pan erezia ecumenista

    joi, 23:24:44, 16 iulie 2020

  • Mihai

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Acum vad unele comentarii mai ironice la adresa Pr si monahilor care au incetat pomenirea pseudo ierarhilor, cu precadere dupa sinodul tilharesc din Creta, ceea ce au facut Parintii respectivi, au facut ft bine, intradevar ca mai este si o categorie care sau folosit de Canonul 15 in scopuri stiliste, nu mai are rost sa le dam nume si sa se creada ca avem ceva personal cu ei

    joi, 23:11:51, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Desigur. Și este foarte probabil și chiar vizibil că au creat și o garnitură de monahi care să… gestioneze aceste investiții și să reprezinte așa-zicând Sfântul Munte, care, iată, spune că nu a fost nimic în Creta…

    joi, 23:09:09, 16 iulie 2020

  • Mihai

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Situatia acolo la Sf Munte este una ft confuza si ft tulbure, cu ceva ani in urma chiar citeam un articol in care u.e facea presiuni asupra guvernului Tipras pt schimbarea statutului Sf Munte si ridicarea avatonului, acolo (pt cine nu stie) sau alocat diverse sume de bani de la diverse organisme financiare precum f.m.i, b.m s.a pt diverse: restaurari, infrastructura e.t.c, acum ne intrbam si noi retoric, cand aceste sume au fost alocate, acestea au fost alocate ca nu mai puteau ei de dragul si de grija Ortodoxiei?! Sa fim seriosi

    joi, 23:05:00, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Da, dar ai făcut niște acuzații (judecăți, să zicem) nefondate, exagerate. Cam cum este sabotat pe ocolite Părintele Gavriil din Sfântul Munte. M-rea Cutlumuș îl îngrijește pe Părintele, deși a oprit pomenirea, dar îi alungă ucenicii și îl șicanează mereu. Frumoooos!

    joi, 21:04:42, 16 iulie 2020

  • andrei-d

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Dacă cel ce pomenește nu judeca pe cel ce nu pomenește și cel ce nu pomenește nu osandeste pe cel ce pomenește atunci asta e calea cea dreapta.

    joi, 20:54:26, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    E hazardat să spui că majoritatea nepomenitorilor se duc după alți episcopi. Eu nu cred lucrul acesta. Poate sunt destui după Artemie, dar în nici un caz nu e vorba de majoritatea. Observația cu privire la nevaliditatea Tainelor Bisericii Poloniei cred că e o glumă. E doar o acuză nefondată pusă pe seama ucenicului Părintelui Gavriil, care nu merită rostogolită ca fiind adevărată. Eu sunt mult mai îngăduitor față de nepomenitorii din România. Nu e chiar așa ușor să reacționezi la nedreptatea și trădarea maximă și perfidă la care asistăm. Se fac greșeli și trebuie îndreptate, dar a arunca vina asupra nepomenitorilor că din cauza lor merg lucrurile greșit este profund nedrept și greșit și duce la o fundătură și mai mare.

    joi, 19:41:19, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Da, este o observație pertinentă și foarte bună. Însă nu e suficientă pentru a declara că prin aceasta este proclamată unirea concretă cu monifiziții sau cu papistașii. Adică nu constituie un motiv solid pentru a-i considera căzuți din Biserică și trecuți la anticalcedonieni sau la catolici pe cei care au semnat Enciclica Sinodului din Creta. E doar o mostră clară de minciună crasă și păcăleală livrată sub formă de decizie „sinodală”.

    joi, 19:34:56, 16 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Apropo, partea aceea din cerere cu declar că refuz din motive religioase cunoscând dispoziţiile legii penale privind Falsul în declaraţii este de un ridicol juridic absolut 🙂 E doar un alt tertip menit să înspăimânte pe cei slabi de înger. dar cred că funcţionează şi acesta..

    joi, 16:51:16, 16 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    aaa… înflăcărarea aceea mânioasă de la începuturi.. mi-o amintesc şi eu acum 🙂 Iertaţi şi sper să-mi îngăduiţi tonul de şagă. 🙂 Mesajul dvs e foarte bun şi s-ar putea să fie de folos celor ce s-ar nimeri pe aici. Totuşi să aveţi în vedere că funcţionarii aceia reacţionează aşa mai degrabă în virtutea unor automatisme decât că-s puşi pe dispreţuit pe ortodocşi. Asta e, trebuie să-i îngăduim, altfel riscăm să devenim procesomani, fără mare folos sufletesc.. asta cred. Aşteptăm să reveniţi cu vestea intrării în posesie a adeverinţei. Chiar îs curios să văd care ar fi termenul de eliberare pentru Bucureşti. La Iaşi este în max 24 de ore, dar diferă de la persoană la persoană. Ştiu şi de un caz care a durat 14 zile iar altul a depăşit acest termen şi încă aşteaptă.

    joi, 16:47:48, 16 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Da, mulțumesc! Le-am trimis scanările după cerere și actul de identitate și am primit confirmarea de primire electronică. În plus, i-am scris pe mail acelui funcționar căruia i-am explicat refuzul de a depune și cererea de ridicare (fie si temporară) a cardului: Către, Casa de Asigurări de Sănătate a ……………….. Bună ziua, Insist în a vă solicita eliberarea adeverinței fără a depune vreo cerere semnată de ridicare a cardului de sănătate! Nu observați că avem de a face cu un non-sens? Ce poate însemna că eu, ca cetățean asigurat, nu doresc cardul electronic de sănătate, că-l refuz (da, din motive religioase)? Înseamnă atât că nu vreau să-l utilizez, cât și că nu doresc să-l primesc sub semnătură! Iar dvs., printr-un formular suplimentar în contradicție cu stipulația de la art 12 al Ordinului CNAS nr. 1549/2018 mă obligați să semnez pt a-l primi totuși, fie și numai temporar! Este hilar! În plus, recentul Ordin 442/2020 vă obligă să îndepliniți orice demers astfel încât să nu împiedicați procesul de eliberare a adeverințelor! Așadar, luați notă că NU doresc să semnez pt ridicarea cardului (ceea ce pt mine semnifică acceptarea sa!) chiar și numai pt a-l depune de îndată la dvs ulterior. Vă atrag atenția că nu respectați prevederile alin.5 al art. unic din Ordinul CNAS nr 442/02 aprilie 2020 care spune clar: (5) Casele de asigurări de sănătate au obligația de a îndeplini orice demers, potrivit domeniului lor de competență, astfel încât să nu fie împiedicat procesul de eliberare a adeverințelor de asigurat sau de acordare a calității de asigurat în cazul persoanelor care au solicitat adeverințele potrivit alin. (2), precum și în cazul celor care depun documentele necesare stabilirii calității de asigurat potrivit alin. (4). Sublinez și faptul că, potrivit Ordinului art. 12 din CNAS nr. 1549/2018, “Casele de asigurări de sănătate, precum şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu acestea nu pot solicita persoanelor asigurate alte documente decât cele prevăzute în prezentele norme metodologice.” Prin urmare, vă comunic că am depus / încărcat cererea de eliberare a adeverinței si actul meu de identitate la linkul indicat: https://www.casmb.ro/ATL_uploads_pf.php și aștept eliberarea adeverinței prin mijloace electronice la această adresă de mail de pe care v-am scris. Cu stimă,

    joi, 16:29:25, 16 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    da, se prefac că nu ştiu despre ordinul 442/2020 al CNAS. Pe site e afişată procedura veche, despre care am scris în articol, cea prin care eram obligaţi să ne deplasăm personal sau să trimitem pe cineva cu procură notarială. Din experienţa proprie vă spun că s-ar putea să refuze să aplice procedura legală şi să vă ceară în continuare să vă prezentaţi la ghişeu. E totuşi Bucureşti, şi ultimul lucru pe care l-ar vrea e să vină potop de cereri pe email. Temporizează şi ei cum pot. Reveniţi cu email şi invocaţi art. 7 şi art. 12 ind 1 din Ordinul CNAS nr. 1549/2018. În caz că refuză din nou faceţi o petiţie, după care va trebui să vă judecaţi. Să trimiteţi scanările după cerere şi act de identitate. În toţi aceşti ani eu am reuşit să mă abţin să formulez plângeri penale, însă cu greu. O singură dată eram pe punctul de a redacta o astfel de plângere, dar a doua zi a descins DNA-ul la ei. În fine, trebuie răbdare şi să nu vă tulburaţi. Later edit: Da, este ok procedura de la https://www.casmb.ro/ATL_uploads_pf.php

    joi, 15:21:55, 16 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Am si primit răspuns (nemulțumitor!) de la Casa de Sanatate a Mun. București pe mail. Vi-l copiez aici: “Buna ziua, Procedura prin care se elibereaza, persoanelor care refuza in mod expres, din motive religioase sau de conştiinţa, primirea cardului national, adeverinta valabila 3 luni, este afisata la http://www.cnas.ro/casmb/page/procedura-de-obtinere-a-adeverintei-in-caz-de-refuz-al-cardului-national.html. Documentele se incarca pe platforma https://www.casmb.ro/ATL_uploads_pf.php, pct. 6.” Citind la primul link indicat, paragraful 3, am constatat că funcționarii de la București (CASMB) continuă să solicite să depunem și o cerere pt a ridica cardul: “Cererea, pentru prima solicitare de eliberare a adeverinţei, va fi insoţita de cardul naţional, in situaţia in care acesta a fost distribuit.” De altfel, în josul paginii de la primul link, la Fisiere atasate, se regăsește formularul “Solicitare privind ridicarea cardului de la CASMB pentru persoanele care initial au refuzat.pdf” În plus formularul acesta are la paragraful al doilea o formulare neclară pt cei care nu au ridicat cardul nici până astăzi: “Declar prin prezenta că revin la decizia mea de a refuza cardul naţional, vă returnez adeverinţa de înlocuire a cardului naţional de asigurat nr. ……………… / …………………. şi solicit să ridic acest card de la CASMB.” Cum adică “revin la decizia mea de a refuza cardul naţional”?? Adică mi-a venit mintea la cap între timp si solicit să-l ridic? Ce părere aveți?

    joi, 15:07:08, 16 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    da, prin cererea de la Anexa 3 din ordinul 98/2015 eram obligaţi mai întâi să primim cardul ca mai apoi să-l predăm în schimbul unei adeverinţe simple. S-a dorit acceptarea iniţială, sub orice formă, a cardului pentru ca presiunea pentru conformism să ne descurajeze pe urmă să-l predăm şi să mai cerem adeverinţă.. dacă tot l-am primit.. Ideea e că funcţionează tactica asta. Mulţi l-au primit, au zis că-l vor refuza, apoi că o să-l returneze dar în cele din urmă au rămas cu el. Despre plimbatul pe la ghişee ce să mai zic.. Mare forţă are politica asta de nudging behavioristă. Mare putere psihică trebuie să ai totuşi ca să te împotriveşti curentului… iar ei cunosc lucrul acesta şi se folosesc din plin de toate tertipurile comportamentale cunoscute şi necunoscute nouă.

    joi, 15:00:37, 16 iulie 2020

  • andrei-d

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Noi ce marturisotri avem? Ar fi mai mare bucuria sa fie mărturisitori fără sa faca vâlvă degeaba și teologi de paie, ce astăzi întrerup și mâine se duc după alți episcopi cum fac majoritatea nepomenitorilor. Și atunci te întrebi, ca arhipastor, ce e de făcut când turma ta da dreptate unor așa-ziși mărturisitori și aceia ii duc spre schisma reala și nu doar în nepomenire? La sinodul moscovit din 1666-‘7 Patriarhii Antiohiei și Ierusalimului (parca) deși l-au depus pe patriarhul Nikon din rândul clerului i-a anatematizat și pe cei de rit vechi, chipurile marturisitori, condamnand atât prigonitorul cât și schismaticii(care sunt pana astăzi). Așadar se poate ca și cei ce mărturisesc din prea multa râvnă sa provoace unele sminteli, ca de pilda nevaliditatea tainelor în Biserica Poloniei, asemeni stiliștii și falșii nepomenitorii în România. Așadar nici prigonitorii dar nici mărturisirile de genu nu sunt binecuvântate.

    joi, 13:55:29, 16 iulie 2020

  • Ioan

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Mulțumim mult pt semnalare! Tocmai le-am trimis pe mail celor de la CASMB o astfel de cerere. Să vedem dacă primesc adeverința pe mail. Am mers acum circa 1-2 ani la sediul lor si nu am reușit să obțin adeverința pentru că nu am acceptat să parcurg procedură birocratică deranjantă impusă. Funcționarii de acolo mi-au cerut să solicit mai întâi eu în scris eliberarea, totuși, a cardului de la ghișeul nr. 1 … numai cu scopul de a-l depune imediat la ghișeul nr 2… Apoi ei urmau să-mi elibereze adeverința. Asta era o procedură prin care îmi impuneau să solicit, de fapt, cardul electronic de sănătate… adică tocmai ceea ce eu nu am dorit de la bun început, nu? Dar, nu am avut cu cine să mă înțeleg! Am dedus că prin această procedură birocratică ilegală după părerea mea vroiau să justifice multele carduri emise dar nedorite, nerecepționate de către titulari, aspect care iarăși nu mă mulțumea. Cine i-a pus să le tipărească?

    joi, 13:50:35, 16 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    “categorica asigurare a Enciclicii că „dialogurile purtate de Biserica Ortodoxă niciodată nu au însemnat, nu înseamnă și nu vor însemna vreun compromis în chestiunile de credință”[15], acorduri teologice precum cel al Comisiei Mixte formată din ortodocși și anticalcedonieni cu privire la hristologie, (1989, 1990) și cel cu privire la ecleziologie al Comisiei Mixte formată din ortodocși și romano-catolici de la Balamand (1993), nu este cu putință să fie valabile, de vreme ce sunt evidente „compromisuri în chestiuni de credință”. https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2017/01/27/enciclica-comisiei-sfintei-chinotite-pentru-cercetarea-textelor-finale-ale-sinodului-din-creta/ Ecumenistii din Athos si-ar fi dorit sa fi fost abrogate, dar nu sunt.

    joi, 13:10:16, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Nu pot verifica acum, dar știu că acele acorduri au fost anulate. Dacă erau în picioare, era grav.

    joi, 12:37:16, 16 iulie 2020

  • Ortodox

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Sinodul de la F-Florența este un exemplu. Sa luam un alt ex. , acordurile cu monofizitii, din anii ’90, cand erezia monofizita, pe linia lui Sever si Dioscor, a fost declarata ca fiind ortodoxa de catre reprezentantii ortodocsi, acestia alaturandu-se doctrinar monofizitilor, sau altfel spus avand comuniune de credinta cu aceia, ceea ce n-a angajat atunci la vedere decat pe cei care au semnat acele documente si pe cei care le-au sustinut public, aceasta pana la momentul Creta, in documentele sinodului din Creta sustinandu-se, indirect, ca acele acorduri cu monofizitii sunt lipsite de compromis dogmatic, fiind de fapt o marturisire despre Ortodoxie, ceea ce inseamna recunoasterea acelor acorduri dogmatice de catre cei ce au semnat documentele din Creta.

    joi, 12:27:07, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Ar fi bine să semnați cu „Ortodox1”, după cum am scris în comentariul anterior, sau cu orice alt nick, pentru a nu se produce confuzie și să nu fiu nevoit să schimb eu mereu. Condamnarea sinodală a fost determinantă pentru a-i exclude pe catolici, spre exemplu, în afara Bisericii. De atunci înainte, oricine se alătură lor, se unește cu ei în comuniune, cum a fost la Sinodul de la F-Florența, devine automat condamnat ca membru al unei grupări (erezii) condamnate, adică papistaș. Ecumeniștii care au semnat în Creta sunt încă în Ortodoxie și nu s-au alipit de altă Confesiune condamnată, cum e posibil și previzibil să se întâmple în viitor. Cursul firesc al lucrurilor este acesta: Când cineva învață persistent o erezie, chiar și episcop de ar fi, ceilalți episcopi și credincioși îl condamnă sinodal. Dacă respectivul își face grupare separată, atunci condamnarea intervine pentru a-i atenționa pe ortodocși de pericol, nu pentru a-l scoate din Biserică, pentru că singur s-a scos prin erezie și formarea unei „biserici” separate. În cazul ecumenismului, momentul condamnării lui întârzie pentru că majoritatea episcopilor și Bisericilor sunt robiți ereziei. Totuși nu putem încălca aceste rânduieli, ci doar să lucrăm pentru trezirea poporului și a ierarhilor să facă ceea ce se cuvine, adică să osândească erezia ecumenistă și Sinodul din Creta. Până atunci, ei sunt în Biserică în paguba lor sufletească și spre vătămarea tuturor celorlalți. S-a mai vorbit despre aceste aspecte și acum doar le-am reluat pe scurt.

    joi, 11:48:01, 16 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Cu alte cuvinte, se poate si fara condamnare sinodala. Atunci condamnarea sinodala nu e determinanta pentru a situa in afara Bisericii “Biserici” locale care se abat de la Ortodoxie. De ce in cazul ecumenistilor, abatuti oficial de la Ortodoxie, prin sinodul din Creta, ar fi determinanta condamnarea sinodala?

    joi, 11:37:04, 16 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Mi-am permis să vă schimb nick-ul, adăugând un „1” pt că există deja cineva care a comentat cu numele de „Ortodox” chiar la același articol, ca să se înțeleagă diferența de persoane. Un răspuns scurt ar fi: da, e foarte posibil ca în viitor să se producă o unire cu catolicii sau protestanții, ceea ce-i face să nu mai fie ortodocși fără o condamnare sinodală expresă. Și perspectivele sunt reale, după cum s-a anunțat un viitor „Sinod” comun în 2025 (catolici și ortodocși, probabil și alte confesiuni).

    joi, 10:55:26, 16 iulie 2020

  • Ortodoxul

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    O “dilema”: Sfantul Teodor Studitul spune ca la un moment dat Biserica poate exista si prin trei credinciosi ortodocsi, chiar daca toti episcopii sunt eretici(EPE 18B, p. 201). Cum se ajunge la aceasta stare, a existentei Bisericii doar prin trei credinciosi, daca ereticii necondamnati sinodal sunt, cum zic unii, in Biserica cu taine valide pana la o condamnare sinodala? Se vor pune episcopii eretici, impreuna cu cei care-i urmeaza in ratacire, in afara Bisericii condamnandu-se pe ei insisi intr-un sinod?!

    joi, 10:47:22, 16 iulie 2020

  • Mihaibv

    la articolul Decizie finală a AreoPagului în privința obștii de la Esfigmenu:

    Canonul este clar. Ramanand strict in cadrul acestui canon, nu are cum sa-ti fie afectata mantuirea! Insa cine nu vrea sa-l aplice, cauta interpretari favorabile…, riscandu-si mantuirea.

    joi, 01:24:26, 16 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Felicitări! Nu știm câtă vreme ni se va mai îngădui această neputință 🙂

    miercuri, 21:54:10, 15 iulie 2020

  • Stelian

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Multumesc!Nu prea le am cu tehnologia

    miercuri, 21:52:08, 15 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Eu nu aș zice că e vasal. Are multe poziționări bune și chiar în contra Patriarhiei. Trebuie probate astfel de afirmații. Da, mai și scoate în evidență cam gratuit pe unii ierarhi, dar nu pot spune că slujește necinstit interesele lumești ale Patriarhiei. Ce mă deranjează este că nu au luat o poziție corectă față de nepomenire după Sinodul din Creta, în sensul că au sabotat-o în mod păgubos. Dar cel puțin articolul la care se face trimitere este bun; ierarhii sunt lipsă la raport.

    miercuri, 21:50:35, 15 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    E aliniat dar nu vasal. E și cel mai important site din blogosfera ortodoxă. Părerea mea..

    miercuri, 21:44:04, 15 iulie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Dacă sunteți pe telefon, când ajungeți la tabel derulați spre stânga 🙂

    miercuri, 21:42:19, 15 iulie 2020

  • Mihai

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Acest blog cuvantul ortodox este unul vasal patriarhiei

    miercuri, 21:28:42, 15 iulie 2020

  • Stelian

    la articolul CNAS: Se trimite prin email Adeverinţa de asigurat pentru cei ce refuză cardul electronic de sănătate din motive religioase:

    Eu nu înțeleg cate este adresa de email la care sa trimit cererea..in tabel sunt doar niste nume

    miercuri, 21:27:57, 15 iulie 2020

  • Ortodox

    la articolul Răspunsul Mănăstirii Cutlumuș cu privire la situația Bătrânului Gavriil:

    Off topic (..?) http://www.cuvantul-ortodox.ro/de-ce-tac-asurzitor-ierarhii-bisericii-noastre-in-fata-instaurarii-iminente-a-unei-noi-dictaturi-cu-pretext-sanitar-in-romania/

    miercuri, 14:09:51, 15 iulie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Cuv. Paisie Aghioritul: Prezența creștinului trebuie să fie mărturisitoare:

    https://marturieathonita.ro/poemul-de-pe-mormantul-cuviosului-paisie-aghioritul/?fbclid=IwAR2tJWUWdy-rk2uQLwouxd-1u9Gp_Tr8Ly2Inn5u_l2clna0ZBJLYUzSn1Q https://www.facebook.com/photo.php?fbid=4024002787641993&set=p.4024002787641993&type=3

    marți, 23:08:01, 14 iulie 2020

  • andrei-d

    la articolul Decizie finală a AreoPagului în privința obștii de la Esfigmenu:

    Așadar interpretarea canonului 15 Sinod I, II Constantinopol lasă nu doar de dorit, dar și consecințe grave, ce pot primejdii mântuirea. Nu se observa ca, în ciuda scopului principal al acestui canon, (acela de a “a feri Biserica de schisme”) ele defapt se înmulțesc?

    marți, 20:35:40, 14 iulie 2020

  • Popescu

    la articolul Decizie finală a AreoPagului în privința obștii de la Esfigmenu:

    Tulburătoare vremuri trăim! Dumnezeu să ne lumineze mintea și să ne mântuiască sufletul!

    marți, 12:30:52, 14 iulie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul ȘTIRE DIN SFÂNTUL MUNTE: Îndepărtare fără motiv a ucenicului de chilie al Bătrânului Gavriil, acum:

    Domnul si Maica Sa sa-i ocroteasca pe Bătrân Gavriil Aghioritul de la Chilia Sf. Hristodul din Patmos si pe ucenicul lui si asa sa le ajute D-zeu!

    luni, 23:55:10, 13 iulie 2020

  • Sara

    la articolul Cuv. Paisie Aghioritul: Prezența creștinului trebuie să fie mărturisitoare:

    Cat adevar! Sf. Siluan Athonitul, fiind o alta fire, nu a criticat foarte vehement pe catolici. La protestul de anul acesta impotriva rugaciunii in comun (de la Biserica Casin din Bucuresti), o doamna (nu stiu de ce confesiune era) mi-a spus ca gresesc protestand, pentru ca Sf. Siluan Athonitul a fost de acord cu catolicii. Bietul Sf. Siluan, cred ca se intoarce in mormant. In mod sigur nu asta a vrut sa spuna. Ca i-a iubit ca oameni, ceea ce e normal, caci oricine, chiar si un criminal are chipul lui Dumnezeu in el, da, ca a vrut sa ii aduca la ortodoxie cu duhul blandetii, cautand elemente comune, da. Dar ca a fost de acord cu dogmele catolice, sigur nu. De aceea e nevoie in zilele noastre sa fim foarte fermi in marturisire, altfel va fi interpretat gresit. Parintele Paisie traind mai aproape de vremurile noastre a observat foarte bine acest lucru.

    luni, 08:02:08, 13 iulie 2020

  • Popescu

    la articolul Cuv. Paisie Aghioritul: Prezența creștinului trebuie să fie mărturisitoare:

    Deosebit de valoroase și instructive remarcile sale! Am citit extrem de puțin și fragmentat din opera sa. Constat că a fost un profund trăitor al credinței Ortodoxe AUTENTICE. Vremurile pe care le trăim probează afirmațiile Sfântului. Astăzi avem tele-biserica (sau biserica online) la care ne îmbie ierarhii din februarie 2020 încoace. Ortodoxia a fost transformată în MUZEU. Sunt puține excepții de la acest trend. Am în vedere ca excepții cele 2-3 Biserici Ortodoxe Locale. Așa că nu va fi nimic surprinzător pentru mine dacă peste ceva vreme mai toate bisericile, adică zidăriile, vor deveni muzee. Desigur, vor exista excepțiile deja amintite anterior. În context, decizia Turciei cu privire la catedrala Sf. Sofia este una logică. Nu înseamnă că sunt de acord cu ea, ci că este o consecință a decăderii Patriarhiei ecumenice. Și a celorlalte Patriarhii care i-au ținut isonul de o bună vreme încoace. Tot în context, referitor la reacția Consiliului Mondial al bisericilor, aceasta este fără nicio valoare. CMB este o asociație cu scop pur politic (nedeclarat).

    duminică, 21:20:12, 12 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    O prezentare bună mi se pare cea dintr-un articol din Adevărul, unde se arată că mai multe biserici-muzeu au fost transformate din nou în moschei, așa cum fuseseră la un moment dat. Plus alte informații.

    duminică, 20:24:47, 12 iulie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    „Numai gândul că vor intra cu barosul să „refacă“ pereții, că vor sulemeni cu var toate mozaicurile, când nu le vor spulbera sub daltă și ciocan… Nu poți rămâne indiferent în fața negurii invazive a minții unui om; nu ai cum, dacă ceva, măcar un dram din ceea ce numim „civilizație“ contează și pentru tine. Oare turcii cu mintea limpede – atâția câți au scăpat teferi și nu înfundă încă temnițele sultanului – înțeleg că gestul lui Erdogan nu are nicio legătură cu Allah și credința? Oare Europa înțelege că semnătura pe acel decret este doar un preambul pentru ceva ce nu va însemna nici Binele, nici Adevărul, nici Frumosul? Nori negri peste Hagia Sophia și peste oameni. Mihai Șora 11 iulie 2020”

    duminică, 19:06:08, 12 iulie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Pregătirea catedralei Sf. Sofia pentru cultul musulman. O decizie provocatoare din partea Turciei:

    „O instanță din Turcia a decis, vineri, că decizia de a face din Hagia Sophia muzeu este nulă, deschizând astfel actualului guvern drumul către transformarea clădirii istorice în moschee, transmite middleeasteye.net Verdictul a venit după ce reprezentanții unei asociații au dat în judecată guvernul la începutul acestui an pentru decizia de a transforma Hagia Sofia în muzeu în anii 30, decizie semnată de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk. Asociația a susținut că Hagia Sophia a primit titlul de moschee sub Mehmed al II-lea, cuceritorul orașului Istanbul, care a fost și proprietarul clădirii. Anterior, clădirea a fost catedrală creștină și a fost construită de împăratul Justinian în secolul al VI-lea. De anul trecut, președintele Recep Tayyip Erdogan a susținut ideea revenirii la statulul de moschee în câteva discursuri publice, în încercarea de a da satisfacție bazei sale electorale (musulmanii conservatori), care au calificat tot timpul decizia lui Ataturk ca fiind catastrofală. Sursa: https://ortodoxinfo.ro/2020/07/10/catedrala-sfanta-sofia-va-deveni-moschee-erdogan-a-declarat-razboi-ortodoxiei/”

    duminică, 19:04:48, 12 iulie 2020

  • pintan

    la articolul Sf. Ioan Maximovici, apărător al integrității duhovnicești a Bisericii în fața ateismului politic. Separarea ROCOR de ierarhia sovietică:

    Sărut mâna, părinte! Eu mai urmăresc unele grupuri de pe social media ale unor membri GOC, înainte de a ști cine sunt. Le mai urmăresc ocazional tocmai fiindcă au informații multe despre istoria ROCOR și despre membrii catacombelor din perioada serghianistă. Într-adevăr, am observat mai târziu că în multe probleme abordate și aici, pe theodosie.ro, au un punct de vedere destul de extremist și nici nu acceptă alte opinii (sunt șterse, ignorate). Păcat, chiar îmi pare rău. În toate grupările acestea sunt mulți oameni care ar fi putut fi valoroși în lupta împotriva ereziei, din interiorul Bisericii… Păcat că este multă dezbinare.

    vineri, 21:45:39, 3 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Sf. Ioan Maximovici, apărător al integrității duhovnicești a Bisericii în fața ateismului politic. Separarea ROCOR de ierarhia sovietică:

    Da, Vladimir Moss nu este tocmai un reper pentru linia ortodoxă, de aceea nu l-am lăsat singur, ci am adăugat înaintea lui o altă prezentare, care nu mi s-a părut foarte riguroasă nici ea. Dar relatarea pe care o face am găsit-o a fi cea mai completă și bazată pe relatări corecte. Mai există și alte materiale, dar e greu să pui cap la cap toate informațiile; mai bun este un articol de sine. În note se găsesc informații frumoase, interesante și care întregesc bine tabloul evenimentelor în desfășurarea lor reală.

    vineri, 17:52:53, 3 iulie 2020

  • pintan

    la articolul Sf. Ioan Maximovici, apărător al integrității duhovnicești a Bisericii în fața ateismului politic. Separarea ROCOR de ierarhia sovietică:

    Mă bucur mult pentru publicarea acestui articol. Chiar îmi doream și îmi propusesem să aflu mai multe detalii despre Sf. Ioan Maximovici și poziția sa față de ierarhia serghianistă după ce am citit o serie de texte contradictorii / pe alocuri scoase din context: texte venite fie dinspre Patriarhia Moscovei, fie dinspre adepți ai GOC/TOC/GOC-K (niște grupări schismatice, înțeleg, care s-au desprins de ROCOR și din care face parte și Vladimir Moss dacă nu greșesc, citat în articol). Un model de urmat cu adevărat prețios pentru zilele noastre, Sf. Ioan a fost și un mare ascet, rugător și slujitor fără încetare al Sf. Liturghii, zilnic, întreaga viață. A dus, în mijlocul lumii, în vremuri recente, o viață cu adevărat sfântă!

    vineri, 17:47:54, 3 iulie 2020

  • andrei-d

    la articolul Sf. Ioan Maximovici, apărător al integrității duhovnicești a Bisericii în fața ateismului politic. Separarea ROCOR de ierarhia sovietică:

    Inafara faptului ca articolul este foarte bun, nu înțeleg de ce când dau click pe nota nu ma duce la subsol..ar fi mai ușor de citit și verificat sursa, decât sa dau scroll

    vineri, 11:01:58, 3 iulie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mărturii îngrijorătoare după trei luni de zile cu privire la gestionarea pandemiei de covid:

    Un alt aspect, pe care am uitat să-l menționez este acela că foarte mulți dintre cei care au fost vaccinați anti-gripal au ieșit pozitivi la testare. Din ce am înțeles, explicația ar fi că există și o componentă de natură gripală în acest covid și este detectată la testul PCR.

    luni, 14:39:27, 29 iunie 2020

  • Mihai

    la articolul Mărturii îngrijorătoare după trei luni de zile cu privire la gestionarea pandemiei de covid:

    Si mai grav este faptul ca sunt si persoane care au murit , atentie! In accidente, iar in acte au fost trecuti precum ca au murit de guvid, de cei ce au murit fie de cancer sau boli de inima, nu mai vorbim, fara a li se mai face autopsii, au disparut si morti, si multe alte fapte stranii sub acest paravan al guvidului Patriarhia impreuna cu ceilalti sinodali fiind si ea complice intro oarecare masura acestei mascarade

    duminică, 09:29:48, 28 iunie 2020

  • DIANA

    la articolul Sfânta Împărtășanie este următoarea victimă a Patriarhiei Ecumenice? O susține și Patriarhia Română:

    NICI IN BELARUSUL ORTODOX NU A AVUT SUCCES ISTERIA PLANETARA CU VIRUSUL SI SINT BINE MERSI OAMENII DE-ACOLO. DEMN DE CITIT,PE NET ESTE ARTICOLUL OMS IMPOTMOLITA PENTRU 100 DE ANI.DE ASEMENEA DE VAZUT PE CRISTOIU TV. INTERVIUL LUI CRISTOIU CU MEDICUL RAZVAN CONSTANTINESCU!

    sâmbătă, 01:07:54, 27 iunie 2020

  • Sara

    la articolul Comunicarea strategică şi modelul Steer/Tănase de decredibilizare a naraţiunilor neoficiale:

    Ierarhi – ma indoiesc ca va vorbi vreunul… Clerici poate veti mai gasi, rar, dar exista o speranta…

    vineri, 11:32:56, 26 iunie 2020

  • Mihai

    la articolul Yoghinii racolează adepți prin învierea așa-zisului păgânism dacic│VIDEO:

    Din pacate multi cad in aceste capcane

    joi, 18:01:03, 25 iunie 2020

  • Sara

    la articolul Yoghinii racolează adepți prin învierea așa-zisului păgânism dacic│VIDEO:

    Foarte interesant interviul, multumim, parinte, pentru publicare!

    marți, 15:49:20, 23 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Comunicarea strategică şi modelul Steer/Tănase de decredibilizare a naraţiunilor neoficiale:

    Acest stat magic pentru care massmedia și psihologia maselor sunt instrumentul principal își are originea în științele magiei, alchimiei ale Evului Mediu. Foarte bună observaţia. Tot amân de ceva vreme să postez partea Marele Manipulator din cartea lui IP Culianu Eros şi Magie în renaştere, acolo unde se descrie faptul că energia sexuală este principalul element al vrăjitoriei, al magiei intersubiective. Similar, transexualismul este ideologia incubilor şi succubilor, duhuri ale desfrânării. Întreaga carte pleacă de la scrierile lui Ficino şi mai ales de la De vinculis al lui Giordano Bruno, carte despre care Culianu crede că este mai relevantă pentru înţelegerea lumii decât Principele lui Machiavelli. Bruno arată cum vrăjitorul foloseşte “vinculi” pentru a înlănţui victima şi cum elementul esenţial al magiei este reprezentat de energia sexuală. În continuare, devine evident pentru orice cititor creştin ortodox al zilelor noastre că magia intersubiectivă a Marelui Manipulator reprezintă instrumentul de stăpânire, înlănţuire şi siluire a lumii de către Antihrist. Lucruri pe care noi le cunoaştem de la Sfântul Ciprian al Cartaginei. Trebuie subliniat că IP Culianu a fost un savant ca nimeni altul, care a studiat sistematic tot ce înseamnă literatură ocultă, înlăturând furajele informaţionale şi analizând la un nivel academic încă neegalat tot ceea ce noi denumim generic ca fiind satanism. Cartea Eros şi magie nu este una literară ci, practic, pentru ortodocşi este un demers criminalistic în care sunt descrise obiectiv întrepătrunderea între magie, sexualitate, înlănţuire/posedare şi putere. Nu cred că e nevoie de mai mult de trei cărţi, lecturi obligatorii pentru ca un creştin ortodox să priceapă cum funcţionează ocultismul: Eros şi magie, Zeul toleranţei şi Hollywood ezoteric (sau aici). Faptul că la noi în blogosfera ortodoxă se discută atât de mult despre educaţie sexuală fără a se face legătura cu vrăjitoria şi cu Antihrist/Marele Manipulator este, din păcate, un simptom al unei stări de fapt mult mai grave, cea care a condus la autocenzură privitor la teme sau subiecte esenţialmente ortodoxe. Practic nu se vorbeşte despre posedare, despre demonizare, despre înlănţuire prin patimi, avem doar predici moralizatoare, de utilitate socială, dar care nu sună ortodox, nu le recunosc în tradiţia patristică ci le regăsesc în scrierile catolice, protestante etc. Există un ecumenism al limbajului, al vocabularului, al perspectivelor sociale care s-a impus mai ales la vârful Bisericii. Nici “Patriarhul verde” (sic!) nici patriarhul alb nu sunt capabili să aducă la zi, să valorizeze învăţăturile Schimonahiei Macaria sau ale părintelui Proclu. Ce să mai, pe ierarhii noştri îi încurcă şi Moliftele Sfântului Vasile cel Mare.. Finalmente, asta ar trebui să reprezinte civismul ortodox, dincolo de petiţionare, societate civilă şi altele, care sunt toate foarte necesare. Dar înainte de toate civismul ortodox trebuie să reia în forme moderne învăţătura ortodoxă autentică şi să o ducă în societate. În cazul nostru concret, nu putem ca ortodocşi să tăcem când educaţia sexuală şi ideologia de gen fac joncţiune pe scena publică, iar noi să ne prefacem că nu înţelegem despre ce este vorba şi să discutăm (noi ortodocşii!) despre libertate academică, acreditare cursuri ş.a.m.d. Prima oară trebuie să ne spunem şi expunem noi nucleul învăţăturii noastre pe baza căreia intrăm în dialog, nu să ne prefacem că suntem deschişi la dialog pe teme secundare. O să scriu probabil un articol mai coerent despre asta, dar tot aştept să apară discuţia aceasta în altă parte ca nu care cumva să aplic singur metoda Steer/Tănase pe mine, ajungând să discute grefierul despre studiul academic al ocultismului. Este nevoie (mare!) de clerici, mai ales de ierarhi care să vorbească despre aceste lucruri.

    vineri, 09:47:48, 19 iunie 2020

  • Mihai

    la articolul Explicații despre “Puterea politică” spre folosul credincioșilor ortodocşi:

    Multumesc Doamne Ajuta, iertare am observat tarziu, cu mici exceptii sinodalii de acolo sunt afundati in ale schismelor si ereziilor ca si cel din b.o.r si nunumai

    vineri, 06:02:44, 19 iunie 2020

  • pintan

    la articolul Comunicarea strategică şi modelul Steer/Tănase de decredibilizare a naraţiunilor neoficiale:

    Foarte bună analiza. Acest stat magic pentru care massmedia și psihologia maselor sunt instrumentul principal își are originea în științele magiei, alchimiei ale Evului Mediu. În cazul Steer nu pot să nu observ cum, în mediul online (social media, blog personal) pare a avea un nivel de argumentare și de logică destul de ridicate pe tema pe care o apară (jonglând cu studii, opinii medicale)… și cum apoi în aparițiile tv, fără nicio excepție, nu cunoaște altceva decât limbajul “teoriilor conspirației” și al penibilului. Da, foarte bună și utilă analiza…

    vineri, 01:40:36, 19 iunie 2020

  • pintan

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    https://www.adsoftheworld.com/media/outdoor/supportthedoctors

    vineri, 01:26:42, 19 iunie 2020

  • pintan

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    “Unul din afișele răspândite în România, care transforma actuala pandemie într-un mesaj religios și hulitor” Astfel de afișe, mult mai cuminți totuși, portretizând chipul medicului erou/salvator au fost difuzate și în Rusia, Moldova, Serbia. Probabil nu numai dar despre campaniile acestea știu. Interesant că și în Serbia tot agenția McCann a realizat campania însă nu au îndrăznit cu vreo aluzie blasfemică. La noi, realizatoare Wanda Hutira (McCann) a fost omul cu imaginea al protestelor hashtag… ca să știm din ce fabrică ies zeii prezentului. Oricum, remarcam că inclusiv la nivel de campanie publicitară pentru covid am produs rezultatul cel mai dezgustător și sigur nu întâmplător este posibilă această îndrăzneală nerușinată la noi.

    vineri, 01:23:56, 19 iunie 2020

  • pintan

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Un interviu în 3 episoade realizat de pr. Peter Heers cu Dimitrios Tselenghidis despre criza ecleziastică din prezent a Bisericii, urmările și cedările colective și individuale. De exemplu, Tselenghidis argumentează că interzicerea venerării icoanelor este o problemă dogmatică cu implicații “criminale” iar pentru cel care acceptă aceasta poate semnifica renunțarea la identitatea sa de creștin ortodox. Doar unul dintre multele subiecte abordate. Bineînțeles, un spațiu mai amplu este acordat și discuției despre Taina Împărtășaniei, inclusiv în alte episoade (interviul cu Arch. Savva). “Not only was it heard, but it is a clear directive, at least in the framework of Greece, for the faithful to avoid venerating icons in order to avoid the spread of the coronavirus. Likewise, it was recommended that the faithful not kiss the hand of the priest and to not take antidoron from his hand, but for the faithful to take it on their own. From the purely spiritual and theological standpoint, this is not simply an error. It is not simply mistaken. There are certain things in our life which are characterized as erroneous, and there are other things which are characterized as criminal. Understood spiritually it belongs in this category. It is, in other words, an act which, when done, for whatever reason, signifies that the person has fallen away from his identity, as a believer. This is very clearly stated in the decisions of the /Seventh/ Oecumenical Council: veneration is not a matter of a recommendation or counsel for reasons of piety.” https://oe-transcripts.now.sh/?ep=15

    vineri, 01:02:35, 19 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Explicații despre “Puterea politică” spre folosul credincioșilor ortodocşi:

    alta decât aceasta? https://theodosie.ro/2020/06/06/protoprezbiterul-anghelos-anghelakopulos-ia-atitudine-fata-de-abaterile-sinodului-grec-prin-intreruperea-pomenirii/

    joi, 18:39:18, 18 iunie 2020

  • Mihai

    la articolul Explicații despre “Puterea politică” spre folosul credincioșilor ortodocşi:

    Hristos a inviat si Doamne ajuta, am vazut pe diverse bloguri din Grecia o scrisoare deschisa a Pr Angelas Anghelopolos catre Ips Serafim de Kitira si Antikitira, in care este vorba atit despre schisma ucraineana cat si despre sinodul tilharesc de la Kolimbari, daca se poate un rezumat pe scurt, blogurile unde apare scrisoarea Pr Anghelas: eugenikos si apotixi

    joi, 18:04:47, 18 iunie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Postul Sfinților Apostoli; dezlegări și repere calendaristice:

    Si alte sfaturi poate la fel de pretioase aici https://www.facebook.com/508427492988041/videos/629980401153185/

    miercuri, 17:38:42, 17 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Comunicarea strategică şi modelul Steer/Tănase de decredibilizare a naraţiunilor neoficiale:

    Grupul Intact, controlat de familia Voiculescu, va lua cea mai mare „felie” din ”campania de informare” prin intermediul căreia Guvernul sprijină presa: peste 3,3 milioane de euro pe durata celor patru luni de campanie. Banii vor ajunge la Antena 1, Antena 3, Antena Stars, Radio ZU, dar și la Jurnalul Național și la site-urile grupului, scrie paginademedia.ro

    marți, 15:23:32, 16 iunie 2020

  • Sara

    la articolul Comunicarea strategică şi modelul Steer/Tănase de decredibilizare a naraţiunilor neoficiale:

    Da, am citit ca Diaspora (am aflat ca exista Partidul Diaspora Romana) vor sa dea in judecata pe Johannis prin proces colectiv. Probabil ca mai multi pacienti cronici sau urmasii lor vor da statul in judecata. Sper sincer sa existe procese ca s-a ajuns mult prea departe. In rest, ce spuneti aici, tehnici de comunicare nu tocmai cinstita… Dar ce putem astepta de la presa miluita?

    marți, 11:59:56, 16 iunie 2020

  • Sara

    la articolul Postul Sfinților Apostoli; dezlegări și repere calendaristice:

    Multumim, utile informatii.

    luni, 13:52:10, 15 iunie 2020

  • Ortodox

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    „Am discutat în zona religioasă cu Prefericitul Patriarh și cu alți lideri religioși. Le-am spus că vom deschide la un moment dat,…” https://www.activenews.ro/stiri/Orban-Am-discutat-cu-Patriarhul.-Deschiderea-bisericilor-trebuie-luata-cu-precautie-maxima.-La-biserica-e-spatiu-inchis-in-care-oamenii-stau-aproape.-Nu-poti-sa-te-duci-cu-jandarmii-sa-verifici-daca-e-respectata-distantarea-fizica-161950

    luni, 09:45:57, 15 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Premierul Orban: Este prevăzută în planul nostru deschiderea bisericilor pentru oficierea de slujbe în interiorul bisericii/ Nu o să vedem jandarmi intrând în interiorul bisericii să stea să verifice, asta e o chestiune de autoreglementare. Se pare că Biserica are influența ei promptă. Dar numai cât să fie răsturnată situația rapid de Ministrul Sănătății, care a declarat că nu se pune problema deschiderii bisericilor de pe 15 iunie. În ce privește virusul, este posibil să asistăm la o prelungire a lui agonizantă în cazul în care chiar se dovedește că cei vindecați nu dobândesc o imunitate certă, după cum stă situația deja în Iași. Și probabil că nu este singura situație de genul acesta. Este uimitor cât de puține informații certe și validate există până la ora aceasta, după cel puțin 3 luni de epidemie.

    vineri, 23:44:18, 12 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Mie alte expresii mi-au sărit în ochi, cum ar fi că medicii protejează “darul sacru al vieții”. Sincer, nu văd nici o sacralitate în viața biologică, mi se pare o exagerare. Sacrul stă în duh, nu în trup. Desigur că nu contest și anulez valoarea sănătății, dar nu pe plan sacru, religios. În altă ordine de idei, sunt și eu sătul să tot formulez critici, dar au și ele rolul lor. Este o repulsie normală la revărsarea de anormal chiar și din partea Bisericii. Există o lipsă de formare și educare duhovnicească reală și ar trebui suplinit și acest aspect foarte important.

    vineri, 10:55:45, 12 iunie 2020

  • Popescu

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Foarte bună remarca Sfinției Voastre privitoare la docilitatea poziției Patriarhiei. Cât privește imaginea postată la începutul articolului, la apariția ei în spațiul public a avut o contribuție indirectă și Patriarhia. În toate comunicatele ei, Patriarhia a transmis, textual, că medicii (personalul medical) sunt “îngerii salvatori ai vieții noastre”. Nu mi-am imaginat că voi putea vreodată citi așa ceva într-un comunicat al Patriarhiei. Cu atât mai mult cu cât, pentru mine, creștin ortodox, salvatorul vieții mele NU este nimeni altcineva decât Dumnezeu. Desigur, El lucrează (și) prin oameni. Dar fără El, oamenii nu pot face nimic! Cum puteau fi salvatorii vieții mele unii care-l hulesc pe Dumnezeu? Unii dintre ei, medici (despre ei vorbesc), nu cred în Dumnezeu. Pe întreaga perioadă a acestei epidemii Patriarhia ne-a arătat la cine se raportează ea cu prioritate, ce contează pentru ea, în primul rând. Puterea politică și percepția publică (PR, în engleză). Postările furibunde, de genul celei expuse mai sus trădează o neînțelegere impardonabilă a lucrurilor. Ba chiar, o gândire precară, în momentul în care autorul articolului este SOMAT să-și însușească opinia opinentei agresive. Nu cred că vremurile pe care le trăim impun articole ENCOMIASTICE. Dimpotrivă! Sunt imperioase veghea și mustrarea din partea unui om care trăiește și mărturisește Credința autentic Ortodoxă. Sunt destule publicații și site-uri care fac parte din corul adulatorilor. Nu-i cazul să vă aliniați lor!

    vineri, 10:48:17, 12 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    http://episcopia-ungheni.md/ro/uncategorized/lovitura-in-biserica-hotararea-nr-13-a-comisiei-nationale-extraordinare-de-sanatate-publica-privind-restrictionarea-tainei-sfintei-impartasanii-termometria-si-mesele-de-pomenire/ Am luat cunoștință cu regret, de hotărârea din 29 mai 2020, a Comisiei de sănătate publică, cu privire la normele ce urmează a se implementa pentru prevenția răspândirii virusului COVID-19. Constatăm că Comisia în cauză, continuă să primească decizii care vizează activitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova, fără a ține cont de specificul și viața bisericească. În primul rând, trebuie să clarificăm relația dintre Biserica Ortodoxă Canonică a Republicii Moldova și Statul Republicii Moldova. De asemenea trebuie clarificat statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Biserica Ortodoxă din Moldova este Biserica Neamului, dar nu este subordonată Statului. Biserica Ortodoxă este independentă față de Stat. Mulți au impresia că Biserica ar fi asimilată cu Statul sau că e un domeniu public. Trebuie să definim corect ce anume este Biserica. Biserica Ortodoxă este o Familie și în fiecare om, membru al Bisericii, curge același Sânge, anume Sângele lui Hristos, pe care îl primesc la fiecare Sfîntă Liturghie, în chipul Pâinii Euharistice și al Vinului Euharistic. Definiția unei comunități creștine este dată de unirea prin împărtășirea din același Potir.[1] Membrii Bisericii sunt Frați de Sângele lui Hristos pentru că atributul de membru al Bisericii înseamnă a te împărtăși continuu cu Sfântul Sânge și Trup al Mântuitorului Iisus Hristos. De aceea și toate Sfintele Canoane din Pidalion (Cârma Bisericii Ortodoxe) atunci când înfierează o faptă nelegiuită, pedepsesc prin afurisire sau excomunicare, adică prin oprirea de la Izvorul care ne dă Sângele lui Hristos și care ne menține în calitatea de Membri deplini ai Bisericii. Iată deci că Biserica nu este o instituție a Statului ci este Familia care înglobează și Statul prin membrii ortodocși politicieni, care sunt puși de noi să slujească poporul. Statul nu trebuie să fie totalitar, implicându-se în Taina Bisericii, mai ales că membri ai Bisericii sunt și politicieni, oameni care au calitatea de membri ai Bisericii, dar și de slujitori ai poporului prin slujirea Cetății și a cetățenilor. Dispoziția de a interzice Sfânta Împărtășanie contravine Constituției Republicii Moldova, Drepturilor Omului și Dreptului la desfășurarea liberă a Bisericii. Această poziție o considerăm a face parte dintr-o dictatură antihristică. Și nu exagerăm cu nimic, atunci când spunem că este o dictatură, pentru că, a intra brutal în Familia Bisericii este o violare a Sacrului; este un genocid spiritual prin care omorâți sufletul poporului drept credincios; atacați seva, esența neamului nostru, care este Hristos Euharistic, Sfânta Împărtășanie. Observăm la voi un spirit post-umanist, în care vreți să reduceți omul la un animal dresat care să execute comenzile, vreți să alungați Biserica din societate și atunci atacați esența Ei – Sfânta Împărtășanie și tradițiile Ei în parte. Ce va urma? Când o să le spuneți oamenilor să nu mai folosească același blid de mâncare în cadrul familiei, când tata, mama, copiii și bunicii sunt adunați în jurul mesei din căminul lor și se înfruptă din bucate din același blid și cu aceeași furculiță? Îndemnul dat de autorități oamenilor, de a nu se Împărtăși, e ca și cum ai spune medicului să lucreze fără medicamente, sau a intra într-o farmacie și ea să fie goală. E ca și cum te-ai duce la magazin dar în el sa nu fie pâine, apă și produse! E ca și cum echipa ar intra pe teren să joace fotbal, dar fără minge! E ca și cum te-ai porni într-o călătorie, urcând într-un autoturism confortabil, dar care nu are combustibil, stă pe loc, și nu va ajunge nicăieri. E ca și cum ar fi, doar să vorbești despre mâncare: este bună, aduce saț, puteri, dar să nu mănânci! Sfânta Împărtășanie este viața sufletului. Omul care nu se împărtășește, treptat își slăbănogește sufletul, și lipsit de Aceste Daruri, îl sortește pierii veșnice. Acestea de mai sus, sunt doar cîteva exemple, dar nimic nu se urcă la importanța, vitalitatea și necesitatea Împărtășaniei în viața omului. Biserica este Familia formată din multe familii și căminul este clădirea Bisericii, unde îndrăzniți să dați o lege care vă acuză ca persecutori ai Bisericii. Familia știe să se spele pe mâini și e educată igienico-sanitar. Familia știe să se ferească de microbi. Ați intervenit acolo unde nu vă sunt atribuțiile. Voi sunteți puși acolo ca să ne slujiți pe noi, iar voi ați devenit stăpâni. Nu voi sunteți stăpâni, ci poporul e stăpânul care, dacă abuzați de funcția legislativă și de coordonare pe care o aveți, o să fiți înlăturați. De aceea să nu abuzați de calitatea de administratori ai treburilor pe care ați primit-o de la noi, ca cetățeni ai acestui Stat. Neamul nostru, creștin-ortodox, nu concepe viața sa fără Sfânta Împărtășanie. Interdicțiile și șantajurile oficiale din mass-media, nu vor opri creștinii de a merge la Sfânta Împărtășanie. Chiar dacă unii dintre creștini s-au conformat restricțiilor din starea de urgență, ei au dus dorul de a se împărtăși. Însetați de Potirul Euharistic, creștinii, numaidecât se vor apropia de Biserică și se vor spovedi și împărtăși, lucru de care ne-am convins recent. Dacă de obicei avem mai mulți creștini în Postul Mare la împărtășanie, acum avem în fiecare Liturghie. Creștinii din primele secole, se adunau pe ascuns prin peșteri și catacombe cu un sigur scop, de a săvârși Sfânta Liturghie, la care să se poată împărtăși. De altfel, conform canoanelor bisericești, creștinul poate fi supus unei epitimii, dacă lipsește trei duminici consecutiv la liturghia duminicală (Canonul 80 Trulan (691‑692) cateriseşte clericul şi excomunică mireanul care trei duminici la rând a lipsit de la biserică şi s‑a lipsit de Sfin­tele Taine, fără a avea un motiv binecuvântat. Acelaşilucruîlpre­vedeşiCanonul 11 de la Sardica (343)Oamenii sunt însetați de Liturghie, Biserică, de Sfintele Taine. Interdicțiasau pedeapsa poate fi aplicată în legătură doar cu disciplina, dar nu oprește omul care Îl iubește pe Hristos. Creștinul adevărat nu are frică de îmbolnăvire sau contaminare prin sfintele Taine. El depășește toate prin credință și Hristos este apărătorul lui, pe când frica naște panica, deznădejdea. În acest sens, în Episcopia noastră, creștinii nu doar că nu au fost opriți de a se împărtăși, dar au fost îndemnați, de a veni la Biserică și a primi Sfîntul Trup și Sfîntul Sînge al Mântuitorului. În contextul în care dorința credincioșilor de a se împărtăși este evidentă și se va satisface oricum, Dvs, cei care vă opuneți sfințirii omului prin împărtășirea acestuia ontologic din Dumnezeu, veți rămâne în istorie ca persecutori ai Neamului și ai Bisericii Neamului, pentru că ați îndrăznit să legiferați interzicerea lui Hristos Euharistic. Nu vă transformați în dușmani ai Neamului lui Hristos! Biserica poate să se declare sub asediu, sub persecuție și să excomunice pe cei care sunt membri ai Ei nevrednici și necredincioși, care nu doresc să se întoarcă de la atacul asupra Bisericii. Definind corect ce anume este Biserica în raport cu Statul, putem să ne ridicăm la înălțimea chemării noastre de Păstori ai Bisericii, care colaborează cu un Stat de Drept. Păstorii duhovnicești nu se prosternează în fața unor dictatori care încearcă să-L ia pe Hristos de la noi, care încearcă să ne excomunice, să ne afurisească pe toți prin interzicerea în propria noastră Casă (Biserica) a Sfintei Împărtășiri. Preoții trebuie să răspundă la necesitățile credincioșilor în orice situație. Chiar dacă cel care cheamă preotul să-l împărtășească, poate fi bolnav de COVID-19, sau alte boli infecțioase, preotul nu îl refuză. Dacă preotul refuză este caterisit. Putem accepta că și slujitorul bisericii se poate îmbolnăvi, dar în nici un caz, nu de la Sfânta Împărtășanie, dar din alte cauze, din contactul cu persoane la diferite rînduieli bisericești (înmormântări, ierurgii). Dacă Biserica va declara că se află sub asediu și în persecuție și vă va cataloga ca vrăjmași ai Bisericii, atunci, membrii Bisericii nu vă vor accepta. Nu uitați care este menirea voastră și nu ascultați directive de la cei care urmăresc distrugerea credinței ortodoxe. Neamul nostru este ortodox și singurul liant care ne ține este însăși Ortodoxia. Față de măsurile enunțate în anexa 3 a hotărârii facem următoarele considerații juridice: Măsurile vin într-o perioadă în care majoritatea statelor europene au încheiat starea de urgență și au luat măsuri de relaxare. Măsurarea temperaturii corpului reprezintă o operațiune medicală pentru efectuarea căreia este obligatoriu consimțământul persoanei supuse acestei operațiuni. Acest lucru este ratificat de legislația internă, dar și de ratificarea de către Republica Moldova a Convenției de la Oviedo, în 1997[2], convenție prin care se prevede că orice procedură medicală trebuie neapărat să beneficieze de consimțământul expres al pacientului. Prin urmare, cetățeanul care refuză să i se ia temperatura cu termoscanerul trebuie să aibă dreptul de a frecventa biserica fără a i se aplica această măsură. Interzicerea Sfintei Împărtășanii încalcă art. 31 din Constituție, care garantează dreptul cultelor de a se organiza după propriile canoane și reguli. Condiționarea participării la biserică de anumite măsuri, pe care le considerăm arbitrare și lipsite de finalitate medicală, este neconstituțională. Articolul 54 al Constituției Republicii Moldova prevede faptul că Republica Moldova nu poate adopta legi care ar suprima sau diminua drepturi și libertăți fundamentale. Alin. 2 al acelui articol constituțional prevede posibilitatea de a restrânge unele drepturi temporar, cu condiția ca restrângerea să nu fie disproporțională și să nu desființeze dreptul respectiv. Este cunoscut la nivel internațional faptul că termometria este o măsură arbitrară cu puțină relevanță din punct de vedere medical, deoarece măsurarea temperaturii trebuie făcută de profesioniști, trebuie luată în anumite condiții (inactivitate, temperatura camerei etc.), aparatura folosită poate da erori[3]. În plus, strănutul, rinoreea și tusea pot fi semne ale unei răceli sezoniere obișnuite, pentru care nu se poate împiedica un slujitor al altarului să își facă datoria de preot. Instituțiile sanitare din Republica Moldova, care coordonează lupta contra coronavirusului,nu au prezentat până acum nicio dovadă că COVID-19 se transmite prin Sfânta Împărtășanie. În acest sens, invocăm o situație similară din statul vecin, România, unde un cetățean a cerut[4] instituției medicale care coordonează sănătatea publică în acea țară (Institutul Național pentru Sănătate Publică) dovezi științifice concrete (probe recoltate, situații de preoți și credincioși infestați după împărtășire), din care să rezulte că Împărtășania ortodoxă ar fi purtătoare de COVID-19, în condițiile în care procuratura românească a dat neurmărire penală unui preot și unui episcop care au împărtășit sute de oameni în plină criză, pe motiv că nu s-a constatat niciun caz de om îmbolnăvit de pe urma împărtășirii publice. Institutul din România[5]nu a putut oferi nicio dovadă științifică reală din care să rezulte că Împărtășania ortodoxă ar fi o sursă de îmbolnăvire cu COVID, iar în urma acestor atitudini cetățenești, în România, s-a renunțat la interzicerea Sfintei Împărtășanii în bisericile ortodoxe. În aceste condiții, cerem și noi autorităților sanitare să prezinte o dovadă directă, științifică, experimentală, din care să rezulte că Împărtășania ar fi un pericol public pentru cei ce o iau. Taina Sfintei Împărtășanii este axa primordială a bisericii. Pentru credincioșii noștri Euharistia reprezintă „leacul nemurii” spre „viața veșnică”. Desigur, considerăm această viață pământească un mare dar dumnezeiesc, care trebuie prețuit, dar nicidecum în defavoarea vieții veșnice. Sfânta Împărtășanie este chintesența slujirii liturgice a Bisericii Ortodoxe, și nu poate fi contestată și restricționată de nici o autoritate laică, care privește această Taină ca pe un ritual formal, privat de o valoare duhovnicească adevărată și de aceea ca pe un pericol pentru cetățeni. Or, cunoaștem faptul că tocmai Sfânta Împărtășanie a fost acel medicament pe care nu îl au medicii, dar care în mod inexplicabil din punct de vedere medical a însănătoșit nenumărați bolnavi de maladii incurabile. Totodată, afirmăm că Euharistia este unirea tainică a credinciosului cu Dumnezeu, un act atât de intim al fiecărui creștin ortodox, încât în nici un caz nu poate fi supus unor discuții publice întreținute de persoane fără pregătire teologică. De aceea, cerem ca credincioșii ortodocși să fie lăsați liber să hotărască personal să primească sau nu Sfânta Împărtășanie, aceasta fiind dreptul fundamental al fiecăruia la libera alegere, un dar neprețuit al lui Dumnezeu. Fiecare creștin, e liber să aleagă, așa încât el personal va da răspuns în fața lui Dumnezeu pentru faptele și deciziile sale. Luând în considerație cele expuse, cerem ca orice ingerință în activitatea Bisericii din partea Statului RM să fie coordonată de comun acord cu BOM. În caz contrar, pe principiul separării Bisericii de Stat, BOM prin prezenta, DECLARĂ că toate deciziile şi acţiunile în sânul Bisericii şi/sau acţiunile care afectează viaţa religioasă a creştinilor ortodocşi, vor fi ordonate şi executate în mod unilateral doar de către clerul şi enoriașii Bisericii. Hotărârile luate unilateral de către stat în privinţa Bisericii le considerăm neconstituţionale şi lipsite de obligativitate/temei juridic (neobligatorii). Condamnăm ferm declaraţiile neadecvate ale Avocatului Poporului, suntem extrem de indignaţi de faptul că Avocatul Poporului a eșuat lamentabil în apărarea drepturilor oamenilor şi drept urmare a inacţiunilor persoanei sale în apărarea drepturilor umane în Moldova, prin prezenta, NOTIFICĂM că Biserica îşi asumă dreptul de a reprezenta drepturile creştinilor, enoriaşi ai BOM în raport cu Statul RM şi alte entităţi juridice. Suplimentar, condamnăm categoric comportamentul iresponsabil al unor funcţionari publici, care denigrează în mod public imaginea BOM şi distorsionează mesajele şi ideile propagate de aceasta. Este ruşinos faptul că aceştia fiind în solda statului, plătiţi din banii contribuabililor -majoritatea enoriaşi ai BOM, încalcă normele deontologice profesionale, nedemonstrând capacităţi şi reforme substanţiale în domeniile care le administrează. Menţionăm că BOM permanent a avută grija de a avea o comunicare pozitivă şi fructuoasă cu structurile de stat, de a fi cooperanţi, chiar fiind deseori indulgenţi faţă de anumite derapaje politice sau publice, dar aceste atacuri şi decizii nefavorabile nu mai pot fi tolerate şi sunt definitiv condamnate. Cu dragoste în Hristos-Domnul, + PETRU ___________________________________, EPISCOP DE UNGHENI ŞI NISPORENI

    vineri, 10:28:28, 12 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Trebuie să recunosc că am greșit când nu am scris o explicație sub poza respectivă, care este iconică și are legătură directă măcar cu titlul. Am să fac acest lucru imediat. Însă nu cred că e nepotrivită pt că și diavolul este pictat în biserici nu pentru a ne închina lui, ci pentru a transmite un mesaj cu privire la realitățile duhovnicești. Cât despre Sf. Luca… sunt foarte multe sărbător cărora aș fi vrut să le dedic un articol, dar nu am reușit. Însă nici nu mi-am propus, cel puțin deocamdată, să fac asta. Nici pe viitor nu sunt convins că ar merita făcut un sinaxar al zilei. Presupune un efort considerabil sau doar să fie preluate materiale gata făcute, ceea ce nu mi se pare potrivit. În orice caz, intenționez să scriu și articole pozitive, nu doar critice. Dar și cele combative le-am dorit a fi constructive, nu un soi de bârfă sau obsesiv negative. Dacă pt aceste motive considerați că nu sunt ieromonah, asta e, nu pot mulțumi pe toți. Oricum, nu înțeleg foarte bine combinația pe care o propuneți între apărarea Ortodoxiei și ferirea de imagini ofensatoare la adresa ei.

    vineri, 09:50:03, 12 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Sunt foarte de acord să fie folosită ilustrația, este extrem de nimerită și de sugestivă pentru ceea ce venerează cei aparent religioși. Aceasta este religia lor, sunt câteva contururi creștine, o grjă pervertită pentru aproapele, un cult public, ritualuri curățitoare etc. Din cuvintele lor îi înțelegem. Și ca exprimare artistică e validă și ca procedeu vexatoriu e ușor de înțeles. E bine că ne simțim răniți de această ilustrație, așa trebuie, asta s-a intenționat. Tocmai această leziune este sugestivă pt zilele acestea, tocmai asta spune articolul.

    vineri, 09:17:10, 12 iunie 2020

  • Mihaela

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Scuzati-ma dar nu pot sa ma abtin de la o intrebare: acest site e unul cu adevarat crestin- ortodox sau doar un site Pseudo religios, menit sa provoace cat se poate de mult ??? ….si voi toti cei care ati lasat comentarii personale , oare chiar nu sunteti deranjati de poza/Foto Blasfemie la adresa adevaratilor Sfinti ai Bisericii noastre ortodoxe??? Chiar nu va doare si nu va deranjeaza?….eu sincer, n-am mai putut citi pana la sfarsit articolul! E strigator la cer sa pui o asemenea mizerie pe un site care se vrea a fi un site luptator pt pastrarea adevaratei credinte si a traditiilor ortodoxe! …nici macar in gluma!!! E usor sa critici in stanga si-n dreapta cat te tin incheieturile si sa arati paiul din ochii altora iar Barna din ochiul tau sa n-o vezi! O singura intrebare mai am: sunteti cu adevarat ieromonah? ….cel putin nu mai faceti de ras monahismul romanesc!!! Aurul pe care muntii nostri il poarta sunt Ei, Rugatorii neancetati ai neamului nostru! Asa ca, daca aveti macar un Gram de decenta, ar trebui sa va semnati doar cu numele. Atat! Spre ex. azi ar fi fost mult mai nimerit ca Sf. Luca al Crimeei, care a fost si Medic, sa deschida acest articol, sa troneze ca vindecator al bolilor noastre….eventual, de incheiere, chiar o rugaciune adresata sfantului! Cred ca doar asa s-ar fi putut manifesta un Ieromonah! ….

    vineri, 01:59:28, 12 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Pe lângă atitudinea episcopilor ciprioți (Atanasie de Limassol și Neofit de Morfu în special) la care am făcut referire indirectă în articol, trebuie menționată și apreciată și cea a Episcopului Petru de Ungheni. Acesta are un demers admirabil, în care definește corect raportul dintre stat și Biserică, precum și libertatea de a primi Sfintele Taine. Aceasta în contextul în care a fost interzis contactul cu obiectele de cult și primirea Sfintei Împărtășanii prin Hotărârea nr. 13 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

    joi, 22:05:56, 11 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Da, nu-mi este clar contextul în care a făcut acele declarații, dar mi se par aberante și primitive cumva. O analiză lucidă ar trebui să conducă la concluzia că imunitatea de turmă este soluția pt că nu se poate găsi un remediu foarte repede. Încă nu înțeleg de ce ar apărea valul 2, cel puțin la o intensitate mare. Din ce înțeleg, în istorie au fost valuri succesive de molime în regiuni diferite din cauza circulației lente. Acum ar trebui să apară o imunizare globală rapidă. Dar important este că Biserica ar trebui să producă sfințenie, nu un climat aseptic.

    joi, 21:45:53, 11 iunie 2020

  • Sara

    la articolul Restricțiile covid-19 sunt religia de moment; Patriarhia Română cere timid permiterea slujbelor în biserici, iar Arhiepiscopul Ciprului solicită severitate:

    Eu asta cu severitatea nu o pot intelege. Pentru ca pana la urma miza ar fi sa ne imunizam toti, ca astfel, dobandind imunitate de grup sa nu mai conteze prezenta virusului. Au declarat medici, nu eu, ca eu nu ma pricep. Pana la urma e nesemnificativ numarul de cazuri, semnificativ e numarul de cazuri grave. Si nu s-a vazut la orizont un numar atat de mare de cazuri grave incat sa blocheze sistemul.

    joi, 21:30:13, 11 iunie 2020

  • Ioan

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Iaca ne explică frumos și CLAR cum stă treaba și Părintele mărturisitor Elpidie: https://youtu.be/-EFic_ej2pg

    miercuri, 19:16:01, 10 iunie 2020

  • Mihai

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Rectificam, b.o.r-s.r.l ci nu B.O.R

    miercuri, 13:34:07, 10 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Punctual, Învierea 2.0 nu are nici o problemă, ci 1.0. Campania din jurul ei a fost proastă

    miercuri, 13:32:45, 10 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Vă rog frumos să nu mai postați astfel de comentarii! Sunt sigur că găsiți alte modalități de formulare fără să se piardă nimic din înțelesul mesajului dvs. Nu cu fondul ci cu forma mesajului dvs am o (mare!) problemă! Este o rugăminte insistentă și vă rog să îi dați curs! Mulțumesc! Ideea cu “Învierea 2.0” este o prostie colosală care i-a scăpat părintelui Tănăsescu, nu are rost să ne-o însuşim.

    miercuri, 13:14:23, 10 iunie 2020

  • Kleomenis

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Editat admin Invierea 2.0 made by [ÎPS] Teodosie (..) si acceptarea diasporei a linguritelor de unica folosinta made by [ÎPS] Serafim Joanta (…) – nu sunt altceva decat cele mai recente consecinte ale tradarii sfintei credinte prin ecumenism, business religios si servilism la „Atotputernicul Cezar”.

    miercuri, 11:36:43, 10 iunie 2020

  • Kleomenis

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Parca zicea BOR ca nu exista asa ceva in “spatiul ortodox”. Mint ăstia ca si tatal lor.

    miercuri, 11:27:53, 10 iunie 2020

  • Ioan

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Filmarea aceasta mi se pare că ne arată în mod exemplar nivelul ridicat la care s-a ajuns, DEJA, cu apostazia prin (B)biserici! Asta în contextul cunoscut ca fiind destul de soft dpv al riscurilor de contaminare. Dacă bântuia o boală cu grad mare de mortalitate, puteam înțelege unele măsuri de suspendare temporară sau de protecție – așa ca o iconomie mai ales prin raportare la necesitatea colaborării cu autoritățile laice. Iar faza cu șervețelele unice mi se pare chiar urâtă și jignitoare rău la adresa Domnului! Ce ștergi de pe buzele omului? Nu Trupul și Sângele Lui? Și apoi le arunci la coș… (pt a le arde ulterior, da). Of!

    marți, 23:50:31, 9 iunie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Împărtășirea cu mai multe lingurițe în SUA la redeschiderea bisericilor cu restricții împotriva coronavirusului│VIDEO:

    Am trait sa o vedem si pe aceasta….Doamne iarta-ne si pazeste-ne!

    marți, 22:58:50, 9 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Noi, din România, cred că nu înțelegem până la capăt situația grecilor. Există câțiva episcopi care s-au opus recunoașterii autocefaliei ucrainenilor și nu au votat în Sinod. Părerea mea este că ar trebui să ia o atitudine mai fermă după ce Epifanie a fost trecut în diptice pe 2020, printr-o ilegalitate (lipsa votării). Se pune o presiune enormă pe sinodali. Ei sunt în situația de a da girul tacit prin simpla lor inacțiune. Este mare nevoie de mărturisire și mărturisitori autentici. Sunt bune toate reacțiile, chiar și mai puțin chibzuite și în duh extremist, totdeauna au fost din acestea; dar au fost și e necesar să fie și acum atitudini sfinte, normative, care să ridice ștacheta. Spre exemplu, Sf. Vasile și Grigorie Teologul au întors decisiv balanța luptei cu arienii pentru că au dus teologia mai departe, au adus argumente solide și au avut tărie de caracter. Cam lipsesc astăzi aceste lucruri.

    marți, 13:28:11, 9 iunie 2020

  • andrei-d

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Eu îl înțeleg pe părinte, dar cum are așteptări mari trebuia și răbdare pe măsură. Conversația e foarte militanta, ba chiar suna a ultimatum din partea părintelui, și cel mai probabil mitropolitul de Kityre a observat duhul ce pare puțin extrem, și bănuiesc ca l-a întărit tocmai în faptul de a nu întrerupe pomenirea Sf. Sinod, căci nu vrea sa procedeze cu argumente asemănătoare. Oricum știu ca răspunderea deși e mai mare a unui mitropolit trebuie văzută că și răbdarea. Nu e buna nici atitudinea mitrop. Artemie din Serbia care a condus pana la urma într-o extrema, dar nici a celui de Gorthina, care a căzut în cealaltă.

    marți, 13:08:50, 9 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Da, sunt bine și corect punctate aceste aspecte. Sf. Luca al Crimeii nu a fost în comuniune cu Biserica vie, ca toți ierarhii ruși, dar a fost membru în Sinodul serghianist. Pe scurt, nu este foarte relevantă pt situația de acum poziția lui. Așa este că episcopii care au fost în comuniune cu arienii pt a nu fi scoși din scaun și puși alții eretici au procedat cu oarecare înțelepciune; însă astăzi nu prea mai sunt ierarhi mărturisitori pe nicăieri, foarte puține excepții în Ucraina (îndeosebi vlădica Longhin). În plus, fapta aceasta (de a accepta erezia formal, dar fără a o sluji efectiv) este acceptabilă, dar prin iconomie. Trebuie avut în vedere și canonul 2 al lui Teofil, în care se recomandă să fie primiți cei ce au trădat credința dacă sunt acceptați de popor, adică dacă există mărturii majoritare în favoarea bunei lor intenții. Dar faptul de a nu apăra credința este condamnabil în sine. E ușor să găsim scăderi de nuanță schismatică (din păcate, chiar există), dar totuși poziția pr. Anghelos este lăudabilă pe ansamblu. Să fii alungat fără motiv de episcopul tău (de la Pireu) după ce ai făcut iconomie cu el și ai încercat să aperi și ortodoxia, parcă asta te face mai prevăzător, scade încrederea în superiorii ierarhici să nu o pățești și a doua oară. Mitr. Serafim de Kithire este o victimă colaterală oarecum. Deși ortodox în atitudine, este ezitant și nu prezintă încredere, încât e mai bine să se depărteze de el. E nevoie și de verticalitate, de fermitate în credință, numai cu iconomia nu se ajunge foarte departe; cedări peste cedări până nu mai știe nimeni ce e corect și ce e greșit și se pierde orice demarcație. Eu sunt pt iconomie cu scopul de a nu compromite mărturisirea prin atitudini extremiste, dar nu ca și cum se poate și cu compromisuri la nesfârșit.

    marți, 11:27:32, 9 iunie 2020

  • Gdorn

    la articolul Sinodul Permanent pe luna iunie al Bisericii Greciei reiterează că subiectul Sfintei Împărtășanii nu este negociabil; se delimitează și de Yoga, Rotary și Lions:

    https://www.facebook.com/gigel.dorn/posts/1638485449625427 https://basilica.ro/indrumari-bisericesti-pentru-starea-de…/ “modalitatea de împărtășire comună a credincioşilor în timpul Sfintei Liturghii, în vreme de pandemie, va fi hotărâtă după data de 1 iunie 2020” – 1 iunie a trecut, cand va fi luata hotararea? 2021? 2022? 20..?!

    marți, 00:54:53, 9 iunie 2020

  • andrei-d

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Și voiam sa mai adaug ceva, legat de momentul în care IPS spune ca dacă l-ar izgoni în locul sau ar aduce un ecumenist, este asemeni episcopilor descriși in canonul 2 al Sf. Atanasie când episcopi ortodocși s-au și împărtășit cu ereticii arieni(nefiind arieni), un fel de sacrificiu, pe care Sf. Atanasie l-a dramaluit cu mult tact și dragoste. Iar dacă acolo a fost vorba de împărtășire cu eretici condamnați cu cât mai mult aici, unde nu se pune problema asa.

    marți, 00:12:48, 9 iunie 2020

  • andrei-d

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Nu o sa fiu punctual, dar în dialogul cu ips nu prea a avut ce câștiga p Anghelos. 1. Sf. Luca când a întrerupt a simțit o problema, mică dar existenta, ca nu a făcut chiar 100% bine ca a întrerupt pomenirea. 2. Sf. Marcu asemeni, a întrerupt pomenirea după unirea (și în potir) de la Ferraria deci IPS are dreptate pe deoparte, însă aici e problema unirii (și în potir) cu schismatici, excomunicati întocmai ca și ereticii. Sf Marcu s-a delimitat de cei ce au acceptat și s-au unit cu ereticii, așadar IPS de Kitire nu se poate delimita de toți întrucât în Sf. Sinod mai sunt potrivnici unirii cu schismaticii(chiar și cu dipticele actualizate, nu putem acuza ipotetic ca cei ce s au împotrivit vor pomeni). 4. Faptul ca a pomenit pe Bartolomeu iarăși nu mi se pare rău întrutotul, cu toate greșelile lui nu e condamnat oficial de Biserica. (cum și Atenagora era pomenit de Sf. Iosif Isihastul, după cartea Sf. Efrem din Arizona) sau chiar mărturia Sf. Iustin Popovici cum ca l-a pomenit după moarte(sa nu îl prindă însă astfel de pomenire și pe PE.) 5. Vasele comunicante nu sunt o realitate, cel puțin nu sacramental, la nivel de Taine nu exista contaminare, (doar didactica ce afectează în planul duhovnicesc e clar). Dacă acea credință nu e împărtășită, potirul comun cu Ieronim sau Bartolomeu iarăși nu e erezie. (Exemplul mitropolitulor Serafim de Pireu sau Atanasie al Limasolului, ș.a.) Totuși nu putem forța atitudinea unui mitropolit sa facă chiar totul, e prea mult cred eu. P. Anghelos l-a lăudat pana l-a trântit pe IPS, adică se vede puțin și râvna aceea nu prea buna, deși mărturisirea anterioara expunerii dialogului e foarte bună. Mai sunt câteva, dar nu le am putut relua pe toate.

    marți, 00:04:03, 9 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Da, și eu cred că nepomenitorii aduc un discomfort benefic, deși destul de mic. Cât despre întinarea prin pomenire, am scris destul de multe articole, încât nu știu ce s-ar mai putea adăuga. Poate doar de organizat o dezbatere/dialog mai amplu. Detaliile sunt importante, la fel cum gândurile sunt esențiale în viața duhovnicească. Impresiile pe care ni le facem trebuie verificate bine, să nu rămână doar la un nivel imprecis.

    luni, 14:32:07, 8 iunie 2020

  • Mihaibv

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Personal, inclin spre cei ce sustin intinarea prin pomenire. Sunt total de acord ca exista o lipsa a dialogului onest, iar aceasta lipsa a dus la atomizarea miscarii nepomenitorilor. Oricum, cred ca, chiar in situatia aceasta a lipsei aparente de unitate, ierarhii resimt un discomfort serios.

    luni, 14:08:13, 8 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Părintele Anghelos a fost slujitor până de curând la Pireu și își are domiciliul acolo; făcea naveta la Mitropolia de Kithire după ce a fost alungat de Mitropolitul Serafim de Pireu, excludere care a fost cu cântec, probabil pt a evita să i se întrerupă pomenirea sau la presiunea unor superiori. Deci rămâne în Pireu și nu mai face deplasări la Kithire și probabil că slujește ca preot nepomenitor. Oricum, fiind dator să-l pomenească pe episcopul său, nu o va mai face. Nu pricep bine în ce sens să fie readusă în discuție teoria vaselor comunicante. Din punctul meu de vedere, pe baza textelor patristice, nu există întinare prin pomenire, ci doar posibilitatea binecuvântată și lăudată de a întrerupe pomenirea unui episcop ce are abateri dogmatice. E un subiect destul de greoi din cauza celor care îl susțin cu obstinație, dar fără argumente credibile și fără dispoziție corectă și fără disponibilitate spre o discuție onestă.

    luni, 02:59:58, 8 iunie 2020

  • Mihaibv

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    O decizie poate putin tardiva, dar corecta. Nu am inteles totusi cum aplica nepomenirea din moment ce nu mai savarseste Sf Liturghie (retras fiind in locuinta personala). Cu tot respectul, poate ar trebui readusa in discutie problema asa ziselor vase comunicante…

    luni, 01:47:27, 8 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    În alte articole, la care am făcut referire prin link-uri, am arătat că pomenirea episcopului nu înseamnă identitate de credință cu el personal, ci cu credința Bisericii din care face parte, pe care o reprezintă. Orice slujbă nu se ține pe temeiul credinței slujitorului (căci am avea diferențe foarte mari în Ortodoxie din cauza credințelor diferite ca putere ale clericilor), ci a Bisericii. Adevărat este că pericolul transformării Bisericii într-un cuib de erezii chiar și oficial este extrem de mare dacă nu există reacții pe măsură. Totuși trebuie păstrate limitele canonice pt a nu aluneca în schisme și acțiuni străine de Duhul lui Dumnezeu. De aceea e nevoie de multă vigilență. La noi, la români, e mai bine pe moment în ce privește recunoașterea schismei ucrainene decât la greci. Deocamdată nu avem ce schimba. Doar ar trebui să existe mai mulți care să se trezească și eventual să fim convingători în acest sens.

    duminică, 20:08:38, 7 iunie 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Protoprezbiterul Anghelos Anghelakopulos ia atitudine față de abaterile Sinodului grec prin întreruperea pomenirii:

    Exceptional articolul, (ne trebuie ceva timp sa il citim)…f. documentat, f. pertinent, f. argumentat…(nu as vrea sa fiu in locul Mitropolitului Serafim de Kithire cind a citit asemenea adresare)….cinste celui ce-a scris, exista oameni demni, cu credinta desavirsita si ma gindesc citi Preasfinti traitori ai zilelor noastre sunt parca „trasi la indigo/xerox” etc…adica gindesc la fel, traiesc la fel, se comporta la fel in diferite tari, dar parca au crescut sa zicem asa in aceeasi familie… Chiar daca exista „teoria vaselor comunicante” nu inteleg totusi de ce „ca o remarcă negativă, în textul de mai sus este exagerată puțin valoarea pomenirii ierarhului ca reprezentând identitatea de credință cu cel pomenit.” As indrazni sa va rog sa ne mai explicati putin aceasta… Si totusi – asa cum se scrie in scrisoarea publica lucrurile se vor intimpla – ca adica „ne bat la usa”- cum ne sfatuiti sa traim sau sa procedam pe mai departe?

    duminică, 17:47:16, 7 iunie 2020

  • Kleomenis

    la articolul Biserica Rusă este preocupată mai mult de scindările din Ortodoxie decât de subiectul împărtășirii în condiții de carantină:

    Din moment ce nu-i mai pomenesc, nu mai are ce discuta cu Fanarul eretic. Ultima incercare a rusilor a fost la Amman, dar Bartolomeu le-a intors plin de trufie spatele.

    duminică, 15:31:59, 7 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Biserica Rusă este preocupată mai mult de scindările din Ortodoxie decât de subiectul împărtășirii în condiții de carantină:

    Pare că faceți un proces pentru intenție, ceea ce nu este drept. Avem ierarhii pe care îi merităm. Sau poate chiar mai buni decât. Părerea mea, iertați.

    sâmbătă, 09:29:15, 6 iunie 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica Rusă este preocupată mai mult de scindările din Ortodoxie decât de subiectul împărtășirii în condiții de carantină:

    Lipsa de fermitate si curaj a patriarhului in chestiuni ce privesc chiar miezul vietii in Hristos il face sa caute spijin/confirmari in jurul sau, la alte biserici locale (atent selectionate!). Pentru a se indreptati, la o adica. Remarc faptul ca din nou, calitatea cea mai apreciata a BOR este cea de “bun gospodar si chivernisitor” al bisericilor de ziduri, dupa cuvantul ierarhilor care mai “premiaza” cate un preot cu “grade” bisericesti. Trist dar din pacate, nesurprinzator.

    sâmbătă, 08:20:14, 6 iunie 2020

  • Ortodox

    la articolul Sinodul Permanent pe luna iunie al Bisericii Greciei reiterează că subiectul Sfintei Împărtășanii nu este negociabil; se delimitează și de Yoga, Rotary și Lions:

    In comunicatul BOR practic se explica ce au zis grecii. Penibil!

    sâmbătă, 08:05:22, 6 iunie 2020

  • Andrei

    la articolul Sfânta Împărtășanie este următoarea victimă a Patriarhiei Ecumenice? O susține și Patriarhia Română:

    Hristos s-a inaltat! Mihai, teoria conspiratiei nu mai e teorie de mult, e practica toata ziua. Ca in spate este masoneria, sionistii sau altii, nu mai conteaza, scopul lor este acelasi, sa-l departeze pe om de adevaratul Dumnezeu. Apocalipsa Sf Ioan Teologul descrie, nu o problema civica, sociala, ci de mantuire.

    sâmbătă, 07:31:57, 6 iunie 2020

  • Andrei

    la articolul Scrisoarea-apel a credincioșilor din America adresată episcopilor lor și de pretutindeni cu privire la Împărtășania din aceeași linguriță:

    Slava Domnului! Cinste lor! Vrednici credinciosi! Poate parea paradoxal, dar toate incercarile la care a fost supusa Biserica in ultimi ani, ecumenismul, Creta, biometrie, vaccinuri, schisma din Ucraina, acum virusul vs Sf Biserica (si Sf Impartasanie), au fost de folos, pt ca asa s-au vadit gandurile multora, si s-a vazut credinta/necredinta tuturor. Si asa se face cernerea. Este cutremurator sa crezi ca te poti imbolnavi de la Sf si Dumnezeiasca Impartasanie, Trupul si Sangele Dumnezeiesc al Domnului, Dumnezeului si Mantuitorului Nostru IISUS HRISTOS, Cuvantul cel fara de inceput, Creatorul Cerului si al pamantului. Adica insusi Dumnezeu sa fie biruit de un virus, si ala facut in laborator de faptura Sa, omul. Este de-a dreptul hulitor si blasfemiator, asa cum spun si acesti vrednici credinciosi in prezentul articol. Sarut dreapta Parinte si multumim pentru toate aceste articole, care ne ajuta sa ne intareasca in credinta si marturisire.

    vineri, 19:48:20, 5 iunie 2020

  • Adrian

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Așa este Diana, ai pus punctul pe i.

    vineri, 04:09:37, 5 iunie 2020

  • Popescu

    la articolul Sinodul Permanent pe luna iunie al Bisericii Greciei reiterează că subiectul Sfintei Împărtășanii nu este negociabil; se delimitează și de Yoga, Rotary și Lions:

    Slavă Domnului! Conchid că poziția Patriarhiei Române transmisă Sinodului din Grecia și rezumată în SOFISMUL (sic!) “din aceeași pâine și din același potir” (care este acoperirea perfectă pentru lingurițele de plastic indicate în februarie 2020), transmis chiar printr-un comunicat public în mai 2020, a fost REJECTATĂ de Biserica Ortodoxă a Greciei.

    miercuri, 18:31:40, 3 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Sfânta Împărtășanie este următoarea victimă a Patriarhiei Ecumenice? O susține și Patriarhia Română:

    Sau pun la îndoială lucrarea duhovnicilor (că nu ar fi călăuziți de Duhul). Glumesc. Deja intrăm în absurdități. Oricum, este interesant că abia această epidemie mai ușoară produce discuții despre modul împărtășirii, nu cele din trecut, mult mai contagioase. Este aproape evident că la presiunile societății și a noilor mentalități, nu a bolii în sine. Iar Patriarhii reacționează tocmai la asta. Sunt f curios ce conține scrisoarea Patriarhiei noastre. Cea a Fanarului este f duplicitară. Și mai există un aspect: Constantinopolul a afirmat lunile trecute (alături de majoritatea Bisericilor Locale) că Împărtășania nu poate fi sursă de infectare; doar ai noștri sunt cu teoria grijii pentru “cei slabi în credință”. Așadar e de urmărit dacă PE ar fi în stare să se dezică de ce a spus anterior.

    miercuri, 11:56:12, 3 iunie 2020

  • Popescu

    la articolul Sfânta Împărtășanie este următoarea victimă a Patriarhiei Ecumenice? O susține și Patriarhia Română:

    Ați expus clar și pertinent starea de fapt și argumentele, atât în textul articolului cât și în comentariul de mai sus al Sfinției Voastre. Aș adăuga un aspect: nu înțeleg care este resortul ASCUNS al așa-zisei frământări a celor 2 Patriarhi amintiți de vreme ce împărtășirea credincioșilor bolnavi se face (și s-a făcut și până acum) separat de cei sănătoși. Mai mult, sunt dovezi științifice că o persoană infectată cu noul coronavirus, dar asimptomatica (deci fără simptome), NU transmite virusul mai departe. Apoi împărtășirea credincioșilor este precedată obligatoriu de dezlegare din partea Duhovnicului care stabilește, exceptând cazul invocat mai sus, dacă respectivul credincios se poate împărtăși odată cu ceilalți (prezumați sănătoși) sau separat, cu cei bolnavi. După cum au evoluat lucrurile, și tind s-o facă și în viitor, cei 2 Patriarhi și arhiereii lor pun la îndoială lucrarea Sf. Duh.

    miercuri, 09:55:42, 3 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Sfânta Împărtășanie este următoarea victimă a Patriarhiei Ecumenice? O susține și Patriarhia Română:

    Romfea.gr a publicat în exclusivitate, între timp, Epistola trimisă de către Patriarhul Ecumenic celorlalți Întâistătători de Biserici Locale pe 17 mai. Din cuprinsul ei rezultă că, pe subiectul modului de a împărtăși pe credincioși, au ajuns la Constantinopol „lucruri noi locale și dezvoltări felurite prin intermediul unor scrisori sau sub formă de întrebări și problematizări de pretutindeni”. Patriarhul Ecumenic afirmă că el a primit săvârșirea slujbelor fără prezența credincioșilor, prima grijă fiind de a păzi credința Părinților. Deoarece s-au auzit opinii neobișnuite despre modul apropierii de Preacuratele Taine în contextul grijii pentru cei atinși de virusul covid-19, tăcerea nu este potrivită în fața unei astfel de situații. Ascultarea față de îndemnurile responsabililor sanitari a fost urmată până la punctul când este atinsă esența și centrul credinței noastre (Sfintele Taine). Deoarece explicațiile corecte cu privire la recomandările evanghelice și apostolice vin de la tradiția trăită viu în practica bisericească, Patriarhul vede că ea trăiește în lume prin Sfânta Euharistie. Înștiințându-i pe ceilalți Preafericiți Întâistătători că nu dorește să se depărteze de la „cele lăsate moștenire nouă, tuturor, de fericiții noștri Părinți”, dorește să audă de la ei cugetul și opiniile lor pentru „a merge toți împreună în abordarea pastorală a îndoielilor cu privire la modul consfințit de administrare a Sfintei Împărtășanii”. Nu reiese clar care sunt dezvoltările și evoluțiile opiniilor cu privire la modul în care este oferită Sfânta Euharistie, însă este posibil să fi venit chiar și din partea Patriarhiei Române. În principiu, consfătuirea acesta la nivel pan-ortodox nu este un lucru greșit în sine, dar experiențele neplăcute din trecutul nu foarte îndepărtat stârnesc suspiciuni și îngrijorări cu privire la sinceritatea și responsabilitatea ierarhilor și Patriarhilor ortodocși. În mod normal, trebuie acceptat că modalitatea de împărtășire este statornicită de foarte mult timp, probată chiar și pe parcursul unor pandemii, iar ceea ce ar trebui discutat este modul de a înfrunta provocările ridicate de autoritățile de stat. Altfel spus, firesc ar fi să fie urmărită și căutată păstrarea ritualului deja statornicit și verificat, nu punerea lui în discuție.

    luni, 21:57:44, 1 iunie 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Sfânta Împărtășanie este următoarea victimă a Patriarhiei Ecumenice? O susține și Patriarhia Română:

    Partea aceasta cu “există o conducere din umbră, ocultă asupra guvernelor lumii, care au reacționat la unison” este discutabilă şi lasă loc de speculaţii care pot fi interpretate împotriva ideilor pe care le-aţi avut sfinţia voastră în vedere. Este discutabilă pentru că sensul de “ocult” are un înţeles primar, în rândul publicului, de satanic. Când spunem ocult prima oară înţelegem ceva ce ţine de satanism, de masonerie, de ezoterism ş.a.m.d. Abia pe urmă vine înţelesul de netransparent, nepublic, nelegitim. E importantă distincţia asta pentru că folosind termenul de ocult formulăm şi o acuzaţie implicită, pe care nu o putem dovedi, acuzaţie care este un element de bază al teoriilor conspiraţioniste. Degeaba există ulterior o delimitare de aceste teorii, câtă vreme este utilizat instrumentarul argumentativ care stă la baza acestora. În mod concret, vom înţelege că cineva îl sună pe Ludovic Orban şi îi impune o anumită directivă, lucru care mă îndoiesc că se întâmplă la modul general. Ceea ce am găsit în lecturile mele este o modalitate indirectă de influenţare a actului de guvernare, care nu este mai puţin constrângătoare, dimpotrivă. Americanii au un termen: thought leadership ceea ce în limba română ar însemna lidership prin idei, prin expertiză. De pildă, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) emite un set de recomandări, acestea devin de facto obligatorii prin autoritatea specializării O.M.S., nu prin forţa juridică proprie a actului emis. Acest act este, în esenţă, doar o recomandare, dar nerespectarea acestor recomandări implică anumite costuri politice care sunt colosale. Aceste costuri politice l-au făcut pe Boris Johnson să revină asupra strategiei sale iniţiale deşi, post factum, în lumina experienţei suedeze, se consideră că aceasta ar fi fost cea corectă. Dar recomandările emise de astfel de organisme nu pot fi ignorate pur şi simplu ci trebuie mai întâi infirmate. Altfel, te trezeşti că “opoziţia” îţi face scandal pentru că nu aplici expertiza consacrată, că mergi la ghici, că improvizezi. Când spun opoziţie, mă refer şi la partidele din opoziţie, dar mai ales la ONG-uri, massmedia şi alte surse de putere interesate să capete un ascendent asupra puterii oficiale. Or, ai nevoie de un efort dublu, mai întâi să infirmi directiva de autoritate, apoi să justifici alternativa proprie. Este mai uşor şi cu mult mai sigur dpdv politic să aplici ce vine “de sus”, să fii în rând cu lumea în privinţa riscului. Ca să faci ce a făcut Suedia trebuie să ai un sprijin masiv atât din partea populaţiei, care să fie organizată ca societate civilă autentică, cât şi din partea opoziţiei politice şi, totodată, trebuie să existe o foarte solidă structură instituţională care să preia greutatea responsabilităţii pentru soluţia alternativă. Suedia a avut acest lucru, a avut epidemiologi cu renume care nu s-au jenat să infirme recomandările OMS, experţi care s-au bucurat de sprijin politic din partea puterii politice şi de recunoaşterea competenţei lor de către cetăţeni şi societate civilă. Restul ţărilor nu au aşa ceva, fie opoziţia politică a speculat momentul de derută, fie presa mainstream s-a aliniat directivelor globaliste, fie societatea civilă îşi ia lumina din afară. Câtă vreme nu ai capacitatea să-ţi formulezi singur ideile, să-ţi generezi politici publice adecvate specificului naţional, nu poţi altfel decât să împrumuţi gândirea altora. Am mai văzut acest lucru cu reformele FMI care funcţionează pe principiul patului lui Procust. Influenţa structurilor oculte asupra actului de guvernare este foarte greu de evaluat din exterior pentru că există mereu un concurs de interese şi de puteri care le promovează. La vârf, influenţarea nu mai ţine cont de caracterul just sau echitabil al interesului. Avem exemplul ambasadorului olandez care făcea trafic de influenţă la şeful ANAF, exemplul ambasadorului american care ameninţa direct înalţi demnitari ai statului român, interese locale extrem de diverse, poate şi interese ale masoneriei şi ale altora. Este deci un mănunchi de forţe aflat în competiţie continuă şi toate acestea pot fi considerate oculte, în sensul de netransparente, nepublice şi nelegitime. Dacă vom considera însă că doar masoneria şi Illuminati sau alţii asemenea controlează lumea, cred că ne vom afla într-o gravă eroare. Până atunci însă avem, la vedere, un mijloc foarte constrângător de conducere al lidership-ului de idei care, de asemenea, este susţinut sau luptat de forţe concurente sau complementare. De pildă, pentru români, ar putea fi mai uşor să ignore recomandările unui organism internaţional care nu se află sub controlul politic al americanilor, dar dacă acesta este condus de un reprezentant al SUA, costurile politice pentru prim-ministrul român s-ar putea să fie extrem de împovărătoare. În România ultimului deceniu a existat un singur politician român care nu doar că s-a împotrivit ambasadorului SUA, dar l-a mai şi umilit pe acesta în mod public, l-a sfidat prin demersuri protocolare corecte, dar care nu sunt în linia cutumelor înrădăcinate de pupat papucul. Este vorba despre fostul ministru al justiţiei Tudorel Toader care şi acum şi în veac va plăti această cutezanţă, astfel încât să nu fie sursă de inspiraţie pentru alţii. Discurs anti-american cu voie de la miliţie am mai avut, dar înfruntare directă şi publică a directivelor americane nu a existat. De la caz la caz, influenţa masoneriei poate fi mai puternică decât cea a ambasadorului american sau nici măcar să nu fie demnă de a fi luată în considerare. Teoretic statul român are instituţii responsabile să protejeze structurile de conducere de asemenea presiuni, dar practic, vedem cu toţii roadele. Iertaţi acest lung offtopic.

    luni, 21:22:37, 1 iunie 2020

  • Ioan

    la articolul Scrisoarea-apel a credincioșilor din America adresată episcopilor lor și de pretutindeni cu privire la Împărtășania din aceeași linguriță:

    Valoroasă scrisoare! Un exemplu de mărturisire! Păcat că vedem mai multe cazuri de încurajare plecate de jos în sus și nu invers, de la preasfințiți în jos!… Dar mai zic și așa: iaca, vremuri de cernere! Să luăm aminte fiecare în dreptul său. Mult ți s-a dat, mult ți se va cere. Doamne ajută!

    luni, 18:13:20, 1 iunie 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Scrisoarea-apel a credincioșilor din America adresată episcopilor lor și de pretutindeni cu privire la Împărtășania din aceeași linguriță:

    Parcă pentru a ilustra și adeveri drumul apostaziei, Patriarhia rememorează cu nostalgie vizita de anul trecut a Papei Francisc în România. Chiar că nu mai există nici un soi de dezvinovățire la acuzele de ecumenism și trădare a bunei-credințe. Poate se mai rușinează liderii noștri religioși de popor”, dar fibra, inima lor este în altă parte, nu la credința Părinților, statornicită la Sinodul I Ecumenic și la toate celelalte Sinoade și prin mărturisirea Sfinților (din temnițele comuniste și nu numai) de odinioară și din secolul abia trecut. Și în Ucraina Sfânta Împărtășanie îi încurcă, le stă ca un ghimpe în coastă „apărătorilor zeloși ai binelui social”. Medicul emerit al țării recomandă „apelarea la Dumnezeu într-o formă sigură”

    duminică, 17:15:36, 31 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Arhiepiscopia Atenei cheamă la prăznuirea Învierii de odovania Praznicului (26 mai):

    “Veniti sa luati Lumina !” trebuia strigat in Adevar in Ziua Preaslavitei Invieri ! Sa deschida larg portile bisericilor si sa intoarca spatele Cezarului. Nu acum dupa ce marea interdictie a trecut. Astia se arata viteji dupa ce razboiul s-a incheiat. 🙂 Ca si cuibul de legionari de pe ortodoxinfo ce tocmai a fost spart, mari marturisitori doar in spatiul virtual.

    miercuri, 06:54:16, 27 mai 2020

  • Adrian

    la articolul Arhiepiscopia Atenei cheamă la prăznuirea Învierii de odovania Praznicului (26 mai):

    Te străpunge la inimă… https://youtu.be/BWCvp8gZQEI

    marți, 17:51:22, 26 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    “În privinţa trimiterii la războintrucuvânt/CO…” M-am referit la faptul ca cel mai adesea sunt politic corecti in ceea ce priveste ierarhia BOR. Plus ca nu o data au fost acuzati de cenzura unor comentarii care nu au corespuns punctelor lor de vedere (nu vulgare etc.). Cu privire la Arsenie Boca si multe alte exemple. Si cred ca dupa Banescu& Co. (dupa momentul Colectiv), ei au fost primii care au inceput sa folosesca formula de adresare care va este atat de draga, PreaSfintitul Parinte Cutarica! Au ridicat la rang de mare arta politica ascunderii gunoiului sub pres in numele apararii, chipurile, a bisericii (de fapt a ierarhiei BOR). Sa nu fie dezbinare, de parca “imbinarea” in afara adevarului chiar si fara majuscula, poate duce la ceva bun!

    duminică, 12:22:11, 24 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    De multe ori, autoritatea la care faceti referire, este stirbita si canonic! Saptamana de “rugaciune ecumenica”, sfintiri comune, etc. Iar in ceea ce-l priveste pe IPS Teodosie, stiti bine la ce se refera Kleomenis.

    duminică, 12:05:31, 24 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Testele PCR, imprecise. Oameni sănătoși, băgați cu forța în spitale Guvernul și Ministerul Sănătății vor fi dați în judecată de angajații Direcției de Protecție Socială Mureș, care au fost internați cu forța în spitale din cauza testelor PCR care au avut rezultate fals pozitive. Cazul nu este singular, tot mai mulți medici acuzând faptul că sistemul de testare PCR este foarte nesigur. 30 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mureș au fost testați de Covid și ridicați cu forța din casele lor pentru a fi internați pe motiv că ar fi infectați. Aceștia acuză autoritățile sanitare că i-au băgat în saloane cu bolnavi de Covid cu simptome pentru ca, la câteva zile să fie externați, pentru că ar fi ieșit negativ la două teste. Unii dintre angajații DGASPC Mureș externați și-au făcut teste serologice care au evidențiat că nu au anticorpi și că nu au fost niciun moment infectați cu Covid. Aceștia vor să acționeze în instanță Guvernul și Ministerul Sănătății pentru daune morale și financiare, având în vedere că, pe perioada internării, au fost plătiți doar cu 75% din salariu. ”Mulți dintre cei internați pentru că au ieșit pozitiv la testele Covid își adună acum documentele medicale post-externare. Internarea lor a avut loc pe data de 6 mai, iar unii au început să fie externați chiar după trei zile de la testarea pozitiv Covid 19. Oamenii au fost internați în trei unități sanitare diferite, unii la secția de pneumologie, alții la o clinică medicală și alții la o secție de infecțioase. Niciunul dintre angajații DGASPC nu avea simptome. Impresia generală a oamenilor a fost că este ceva în neregulă la sistemul de testare. Unii dintre ei și-au făcut testul serologic, din care a reieșit că nu au avut niciodată Covid. Analizele și le-au făcut din banii lor. Ar trebui ca statul să pună la dispoziție gratuit aceste testări, nu să se facă doar atunci când vrea DSP-ul, dacă vrea DSP-ul. Angajații DGASPC vor da în judecată autoritățile statului pentru prejudiciile aduse prin testarea defectuoasă, atât morale, cât și financiare”, ne-a declarat Lucian Puiu, secretar general al Federației Sindicatelor din Asistența Socială ”Columna”. Oameni sănătoși, băgați în salon cu cei infectați Salariații Direcției de Protecție Socială Mureș acuză autoritățile sanitare că i-au expus infectării cu Covid-19 prin internarea în saloane cu pacienți bolnavi. ”Angajații DGASPC Mureș au fost depistați pozitiv în urmă cu două săptămâni și au fost luați din case și internați. Oamenii lucrau la case de copii cu dizabilități, la cămine de bătrâni, dar în momentul testării și internării nu mergeau la locurile de muncă, fiind în perioada de izolare obligatorie timp de 14 zile. Toți au fost asimptomatici și, la stăruințele lor, că ei nu au nimic și că doresc să li se dea explicații, li s-a spus că procedura standard prevede că doar la două testări cu rezultate negative pot fi externați și declarați vindecați. După circa patru zile au fost externați. Ei s-au plâns de faptul că, deși erau asimptomatici, au fost internați împreună cu alte persoane care aveau simptome vizibile și se tem că au fost infectați de acestea. Iar oamenii aceștia, din cauza traumelor la care au fost supuși, doresc să-și caute dreptatea în instanță”, ne-a precizat Doru Constantin, purtător de cuvânt al DGASPC Mureș. Cazul de la Mureș nu este singular. În urmă cu două săptămâni o asistentă medicală de la Spitalul Județean de Urgență Prahova a fost depistată pozitiv la testul PCR, băgând în carantină zeci de cadre medicale și pacienți. După două zile, la două testări consecutive făcute în Capitală, la Institutul ”Matei Balș”, asistenta a ieșit negativ. https://www.national.ro/news/testele-pcr-imprecise-oameni-sanatosi-bagati-cu-forta-in-spitale-684968.html/

    duminică, 08:53:17, 24 mai 2020

  • Sara

    la articolul Statul devine teolog din prea multă grijă pandemică:

    Își bat joc de noi. Și e doar începutul.

    sâmbătă, 22:45:37, 23 mai 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    D-le Vlad, va felicit pentru acest articol! Deocamdata (desi cam trebuie sa ne gindim cit mai repede la o solutie), va amintesc un proverb din intelepciunea populara…„Greu la deal cu boii mici”….e trist, dureros, nu am crezut vreodata ca putem vedea cu ochii nostri adevarul…Domnul si Preasfinta Sa Maica sa fie cu noi si asa sa ne ajute Dumnezeu!

    sâmbătă, 16:44:27, 23 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    https://www.stiripesurse.ro/oficial-s-au-publicat-noile-reguli-de-desfasurare-a-slujbelor-religioase-lingurita-pentru-impartasanie-dezinfectata-dupa-fiecare-folosire_1467661.html Poftim nebunia toată! La asta ajungem când ne prefacem parteneri de dialog cu dracul! Părerea mea este că trebuie respinsă public legea, cerut preoților să nu respecte ordinul și legea și trebuie cerută lustrația! Aici nu e vorba că ei n-ar pricepe ce înseamnă dezinfectarea linguriței după fiecare folosire, sau că nu au dimensiune religioasă! Ei înțeleg perfect ce fac și ce ne cer! Vom vedea ce va decide Sinodul nostru. Eu, nime-n drum, cer să nu se respecte ordinul întrucât e nedrept iar ordinea legală este nelegitimă!

    sâmbătă, 14:20:24, 23 mai 2020

  • Elena

    la articolul Comunicat de presă: Doar Episcopia Hușilor se delimitează de fostul ei Episcop, Corneliu Onilă:

    “Bine “ca BOR caterisit preotii care lupta pentru Adevar, Rusine! Cat o sa ne mai rabde Dumnezeu?

    sâmbătă, 14:10:41, 23 mai 2020

  • Popescu

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Domnule Agache, Slavă Domnului că încă ne mai putem exprima opiniile proprii. Diferite! Cum vă spuneam și într-un comentariu al meu din săptămânile trecute, dacă privim lucrurile edulcorat soluția(le) nu pot fi eficiente. Sunt perdante din start! În comentariul meu de mai sus am spus că BOR, mai ales Sinodul este DOMINAT (care nu-i totuna cu generalizat) de moravurile lui Onilă. În 2017, Mitropolitul Olteniei a propus BOR, în Sinod, începerea unei curățenii morale în Biserică. Nu a avut câștig de cauză, la vot. Deci Sinodul a devenit un organism administrativ care funcționează pe bază de vot, ca la orice corporație. Oare așa funcționau Sinoadele ecumenice care au fundamentat Adevărurile de Credință Ortodoxă? Sinodul BOR este DOMINAT de votanți care NU au nicio treabă cu morala, și nici cu Ortodoxia Autentică. Interdicțiile aplicate credincioșilor ortodocși, din martie 2020 încoace, au fost emise de BOR nu de stat. Să nu fim naivi! Reiese explicit din comunicatele BOR! La un posibil (atenție! la nuanță) șantaj de genul: “acceptați directivele noastre în privința slujbelor și a Sf.Taine, altfel prin Onilă, prtotejat de voi, cei din Sinod, până acum, o să aratăm lumii cine sunteți cu adevărat”, ce credeți că va fi sacrificat de Sinod? Onilă? Sau Hristos? Este o întrebare retorică, desigur! Nu-i cazul să-mi dați niciun răspuns. Mi l-a confirmat realitatea, până acum!

    sâmbătă, 13:20:01, 23 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Si in BOR (in cazul nostru) si in politica nationala, “baietii” sunt la toate capetele. In cazul BOR, de exemplu, dupa cum am mai intrebat retoric, cine pe cine sa judece/inlocuiasca, apropo de Creta si nu numai? Stiti bine ca au semnat in unanimitate si acolo (caz unic) si ulterior acasa in formula extinsa! Iar corectitudinea politica, sa nu uitam, a patruns chiar si in comunitatea stiintifica. Daca esti (chiar si documentat fara cusur) impotriva doctrinei oficiale (vaccinuri, organisme modificate genetic etc.) esti repudiat din lumea academica sau iti pierzi licenta! Care este diferenta dintre stat care a dat legi abuzive incalcand libertatile oamenilor si a si interzis opinia contrara prin stari de urgenta/alerta, si conducerea BOR care a caterisit clerici pentru ca au luat atitudine canonica nemaipomenind ierarhul din cauza ecumenismului “propovaduit la capul gol”? Si acest lucru in conditiile in care si statul si Biserica se bazeaza teoretic in principal in “constructia” lor pe libertate?! Cel mai mare dar al lui Dumnezeu facut omului, nu? Conducerea BOR care a fost “mai catolica decat Papa” in ceea ce priveste restrangerea libertatilor credinciosilor!

    sâmbătă, 11:10:37, 23 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Nu la autoritatea episcopilor m-am referit. Ea este știrbită moral, nu jurusdicțional. Problema Creta nu ar trebui să fie un subiect de spălat pe mâini pt că nu ar fi produs efecte concrete. Încă nu deplin, dar urmează. Cu IPS Teodosie nu am nimic decât că aprobă Sinodul ca și cum nu ar fi decis nimic greșit.

    sâmbătă, 10:31:53, 23 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Da, cu dl Baconski și alții. Ideea e că pentru ortodoxie e foarte răspândită ideea unui Sinod care să condamne ecumenismul și pe eretici. Pentru politică, nu înțeleg cum, ne prefacem că lucrurile-s oarecum ok, normale. Doar că nu-i așa! Situația la nivel politic e mult mai gravă pentru că e multă, muuultă minciună. În Biserică e mai mult politica pusului pumnului în gură, ecumeniștii vorbesc doar cu ai lor, marele lor sinod din Creta îl apără cu „nu s-a schimbat nimic” ș-atât, nu-s în stare să-l discute minimal nici după 4 ani și așa mai departe. În politică falimentul e atât de grav că e nevoie de recunoaștere și asumare, altfel vom lâncezi în butaforie.. Este umilitoare și degradantă situația aceasta și, așa cum pentru Biserică cerem Sinod, în politică cerem lustrație. În continuare, noi tratăm prea în ușor interzicerea participării la slujbe și la Înviere, în condițiile în care este evidentă reaua credință și discriminarea. Nemaiborbind de batjocorirea celor sfinte, de cauționarea discursului anticreștin șamd. Toate acestea nu pot fi primite ca normale și să mergem înainte. Interzicerea participării la slujbe este un delict ce nu poate fi reparat altfel decât prin lustrație. Dar la acest delict de negândit se adaugă multe altele din sfera laică și care ne privesc direct pe noi, cei credincioși. Om vedem ce-om reuși, dar măcar bun început să punem.

    sâmbătă, 10:23:41, 23 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Intrucat cei cu moravurile respective se cam stiu intre ei, nu credeti ca de fapt santajul ar putea fi (si) dinspre Onila spre Sinod ? Prea a scapat cu fata curata! Demisie si onoruri, ce-i asta? Apoi, apropo de Lustratia Politica Generala, nu credeti ca inceputul corect e cel a curateniei in propria ograda? Da, stiu, e o gluma! Trebuie sa facem ascultare si sa nu judecam cand e vorba de ograda noastra! De fapt, chipurile, chiar s-a incercat acest lucru la un moment dat. Va amintiti de Grupul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii ?

    sâmbătă, 10:10:12, 23 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Dupa caracterul simoniac si duplicitar demonstrat de ani buni concluzia ar fi ca Teodosie sufera de lipsa banilor, a slavei desarte si a elogierii colective, nu de lipsa prezentei hristice a credinciosilor in biserica. Intr-adevar, marturisirea credintei nu este curata si nu mantuieste atunci cand condamni erezia, dar continui sa recunosti autoritatea ereticului.

    sâmbătă, 06:41:54, 23 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Comunicat de presă: Doar Episcopia Hușilor se delimitează de fostul ei Episcop, Corneliu Onilă:

    Deci daca organele de justitie ale statului il condamna atunci abia va fi si caterisit. Inca o dovada a slugarniciei BOR in fata Cezarului.

    sâmbătă, 06:18:53, 23 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Mi se pare cam mult totuși să generalizăm pt toată Biserica un comportament ca acela. Se zvonește că nu e singurul și e probabil să fie așa. Este probabil să fie vorba despre șantajarea unor ierarhi de cei care cred că pot controla Biserica. Oricum ar sta treburile, fie că vorbim despre cler sau despre mireni, cred că putem admite că așa praf au fost făcute toate că-s de nerecuperat. E limpede că nu există resurse de civism în societatea noastră să susțină o cultură a libertății și responsabilității personale așa încât, cum s-o putea, lustrația trebuie cerută, revendicată public. Cred că vom avea prilejul să facem zilnic asta în anii ce vin. Ne-am obișnuit atât de mult cu absurdul de orice fel că îl considerăm normalitate. Dar dacă-și face cineva timp să se aplece mai cu atenție asupra chestiunilor de interes pentru noi, pur și simplu-și pune mâinile-n cap. De plidă, noi am importat toată tema aceasta cu fakenews și grup de comunicare strategică, cu cenzură, blocare acces situri etc, plecând de la doctrina și legislația occidentală, acolo unde cenzurarea nu este interzisă expres. Vedeți ConvEDO sau Declarația UDO art 19. Dar Constituția noastră, scrisă în urma experienței comuniste, interzice “orice fel” de cenzură, deci inclusiv cea dictată de Grupul de comunicare strategică. Fiind mai generoasă, Constituția noastră se aplică cu prioritate față de tratatele internaționale. De aceea, nici cenzura facebook nu e legală, renunțarea prin convenție nenegociabilă la acest drept fiind împotriva bunelor moravuri. Revenind la GCS, am spus că dacă aș fi DanielVla sau Gabriel Gioacăș cu OrtodoxInfo aș formula plângere penală, pt abuz împotriva intereselor persoanelor, împotriva acelor funcționari care au blocat siturile în perioada de urgență pt că în România cezura este ilegală. Așa cum Olanda și Luxemburg sunt considerate paradis fiscal, așa România este, legislativ vorbind, paradisul libertății de exprimare. Dacă aș fi occidental, mi-aș muta siteul pe .ro și hostingul aici, pentru că răspunderea juridică poate fi angajată doar în urma unor proceduri judiciare. În fine, oriunde te uiți ai parte de realități paralele, ce ai pe hârtie și ce se face în realitate. Dar așa bătaie de joc dpdv juridic cum am văzut în aceste luni, nici pe vremea comuniștilor nu a fost. Or, oricât de români am fi, nu se poate totuși să nu ții cont de nimic și să dispui după plac, fără nicio legătură cu normele de drept, cu principiile generale ale dreptului. Cred că lumea încă tace pentru că nu înțelege absurdul situației în care ne aflăm. Restrângerea libertății de circulație înseamnă să nu ai voie să te deplasezi într-un anumit punct, la o anumită adresă. Interdicția de a părăsi domiciliul, cu excepții limitativ prevăzute de lege, înseamnă limitarea libertății individuale, nu a dreptului la circulație. Limitarea libertății individuale înseamnă arest (la domiciliu) cu precizarea că inculpații aflați sub această măsură au putut cere voie judecătorului să facă orice altceva în afara celor de pe listă. Noi nu am avut unde cere suplimentarea motivelor de părăsire a domiciliului. Și câte n-ar mai fi de scris!!

    vineri, 23:18:30, 22 mai 2020

  • Popescu

    la articolul Biserica trebuie să ceară Lustraţie Politică Generală:

    Ideea ce transpare din articol este foarte bună. Însă o Biserică dominată de o moralitate precum a lui Corneliu Onilă nu poate emite nicio pretenție în sensul enunțat în articol. Să nu ne amăgim că Onilă este unic, comportamental, în BOR, în Sinod. Noi, ca cetățeni se impune să facem tot ce ține de noi să respingem dictatura care s-a reinstaurat de câteva luni în Romania. Actorii ei sunt foarte bine deprinși cu năravurile comuniste.

    vineri, 20:17:24, 22 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Comunicat de presă: Doar Episcopia Hușilor se delimitează de fostul ei Episcop, Corneliu Onilă:

    Fondul pe care vine acest comunicat este arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului Episcop de Huși Corneliu. I se aduce acuzația de agresiune sexuală continuată și viol. În același proces este cercetat și Sebastian Jitaru. Oare de ce au fost comasate cele două cazuri? Nu cred să fi avut vreo legătură directă. Mai degrabă pentru a mai atenua din vinovăția fostului arhiereu sau chiar pentru a-l degreva cu totul de vină.

    vineri, 17:59:31, 22 mai 2020

  • Sara

    la articolul Comunicat de presă: Doar Episcopia Hușilor se delimitează de fostul ei Episcop, Corneliu Onilă:

    Asa este, parinte! Bietul pr. Corugeanu! In privinta ierarhului retras Corneliu Onila, sper din tot sufletul ca daca e vinovat sa scapam de el. Se auzea ca ar fi castigat niste procese si se voia inapoi la Husi, dar nu am garantia informatiei. O pun doar in caz ca stie cineva ceva.

    vineri, 16:43:18, 22 mai 2020

  • Sara

    la articolul Măsuri cu caracter strident sanitar pentru deschiderea bisericilor în Cipru:

    Pai au fost emise de Patriarhie, dar pentru ca intai le-a emis INSP… INSP a venit si a spus clar care sunt masurile pentru biserici (mai ales cele ortodoxe). Iar Patriarhia a copiat intocmai. Desi nu cred ca legea mai prevede asta. Ce absurditati in toata lumea! Am vazut ca si catolicii conservatori si protestantii conservatori protesteaza. Pana si in India s-au bagat peste autoritatile religioase. Impresia este ca se baga cu masuri absurde pentru fiecare cult in parte, dar intervin mai ales la cultele majoritare prin masuri absurde. In Germania s-au deschis locasele de cult pentru ca niste musulmani au castigat un proces. Catolicii si protestantii nu au avut nici un succes.

    vineri, 15:26:58, 22 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Deschiderea bisericilor preconizată în Grecia, mai puțin în Moscova. Situație neclară în Cipru:

    1,5, 2, 4, 8, 10,…100 m?!

    vineri, 14:42:43, 22 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Măsuri cu caracter strident sanitar pentru deschiderea bisericilor în Cipru:

    Da, la noi îndrumările au fost emise de Patriarhie, nu de autoritățile statului. Și icoanele nu trebuie atinse, spovedania la distanță de 2m… Un alt aspect este că în Cipru se deschid lăcașurile abia pe 1 iunie, care cade luni. Oare duminică, 30 mai, vor fi fără credincioși?

    vineri, 14:29:41, 22 mai 2020

  • Sara

    la articolul Măsuri cu caracter strident sanitar pentru deschiderea bisericilor în Cipru:

    Si la noi sunt in vigoare acestea… Pe langa faptul ca patriarhia ne interzice sa ne impartasim. Trebuie verificat in textul de lege, am impresia ca din punct de vedere legal ne pot obliga doar la distantare fizica(asa arata proiectul pe care l-am vazut pe internet), restul interdictiilor au fost scoase, dar unii le aplica cu sarg.

    vineri, 14:13:46, 22 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Ei, se desfășoară lucruri grozave în spatele scenei. Din câte știu și din cele prezentate în așa-zisele reportaje de la Săfielumină, se încearcă disculparea definitivă a lui Corneliu, aruncându-se toată vina asupra altuia. Anchetatorii urmăresc să-și “facă treaba” în sensul ordonat. Sistemul e puternic și se pune în mișcare cu toate angrenajele lui.

    joi, 20:45:48, 21 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Uitati ce a patit parintele episcop retras: https://safielumina.ro/urmarile-chiliilor-episcopul-retras-cornel-onila-retinut-de-procurori-pentru-viol/ Vai, ce tulburare trebuie sa fie printre ceilalti parinti episcopi… Adica ei au ascuns gunoiul sub pres, si s-au gasit unii sa se-mpiedice aiurea de o “mica” movilita…!

    joi, 20:40:50, 21 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    https://ortodoxinfo.ro/2020/05/20/pr-dr-mihai-valica-distantare-euharistica-epidemiologi-spirituali-si-teologi-inchipuiti-crestinul-intre-sf-potir-si-lingurita-necredintei/

    joi, 11:39:07, 21 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Da, asta cred și eu că este esența, să avem miez, consistență autentică. Dar și acest lucru este dificil din cauza diferențelor și abaterilor în stânga și dreapta, dar e necesar, vital.

    joi, 06:59:20, 21 mai 2020

  • Mihaibv

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Cred cu tarie ca acest covid 19 este turnesolul ce releva in primul rand tradarea ortodoxiei ce a avut loc in creta, apoi rezultatul referendului pentru familie, apoi necatehizarea VOITA a credinciosilor, apoi sortuletele ce se intrevad pe sub vesmintele arhieresti, si altele si altele… Personal, nu cred ca v-om putea face noi, oamenii, vreo schimbare prin actiuni civice / politice, ci numai prin transformarea reala a celor 4 sau 5 procente din romani, ce-i ce merg regulat la Biserica, in ORTODOCSI! Cred ca numai atunci Dumnezeu isi va intoarce fata catre poporul roman si va schimba situatia. Altfel, ne vom afunda din ce in ce mai mult… Ma iertati!

    joi, 01:18:22, 21 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    stiti ce ati mai putea face dvs. daca aveti timp ? Sa trimiteti comunicatul BOM prin imel la toate episcopiile noastre .

    miercuri, 18:35:19, 20 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Bănescu e simplu purtător de cuvânt ! Deci Banescu n-are cum.sa se delimiteze de ceva fara aprobarea Patriarhului .

    miercuri, 18:20:33, 20 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    https://stirileprotv.ro/stiri/social/decizie-fara-precedent-in-romania-lumina-de-inviere-va-fi-impartita-din-nou-credinciosilor.html?fbclid=IwAR20rKY6GxV8f-oFr0CuEFRSxP6kS43VaQDxu6WtwUL-85Cf3dqApukSxNs

    miercuri, 17:13:15, 20 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Mi-ai luat vorba din gură. De fapt, cuvântul din tastatură. 🙂 În cazuri deosebite de vrăjmași vădiți, cu “ștate vechi”, cred că se impune și câte o măsură de corecție aplicată de ierarhii Bisericii! “ Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proşti. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiţi, smeriţi cu inima, dar nu tâmpiţi. Mii de draci mă furnică văzând cum este confundat creştinismul cu o cucernicie tâmpă şi laşă. Dumnezeu iubeşte nevinovăţia, nu imbecilitatea. Dumnezeu, printre altele, ne porunceşte să fim inteligenţi“. Sursa: Nicolae Steinhardt, “Jurnalul fericirii”. Așa mi se pare mie păcătosul. Desigur, ierarhii știu mai bine.

    miercuri, 17:06:09, 20 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    uite ca are si IPS Teodosie pe cine afurisi : Pe Emil Moise : https://danielvla.wordpress.com/2020/05/20/arhiepiscopul-teodosie-al-tomisului-cum-era-si-normal-nu-poate-fi-sanctionat-caci-lingurita-de-impartasire-nu-este-penala/

    miercuri, 11:29:40, 20 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Deşi presa s-a grăbit să acopere adresele Sinodului BOM cu ridicol şi batjocură, cei care le vor citi vor fi uimiţi de curajul ierarhilor moldoveni care îşi asumă două poziţii exemplare, rezonabil de motivate, cu profund impact pentru credincioşii păstoriţi. Atunci când am scris despre Cuvântul Ierarhului care confirmă naraţiunea oficială nu aş fi îndrăznit să sper măcar să apară astfel de adrese. Cred că o astfel de abordare este mult mai utilă şi mai justă decât cea prezentată în articolul nostru de mai sus, despre afurisirile date de Mitropolitul Ambrozie de Kalavrita. Marți, 19 mai 2020, la Reședința mitropolitană din Chișinău, Întâistătătorul Bisercii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Mitropolit VLADIMIR a condus lucrările Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova. La ședință s-au întrunit membrii Sinodului BOM în următoarea componență: Președinte: ÎPS VLADIMIR, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove. Membri: PS Anatolie, Episcop de Cahul și Comrat; PS Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni; PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni; PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove şi PS Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, Secretarul Sinodului BOM: Prot. mitr. Vadim Cheibaș. În debutul adunării, ÎPS Mitropolit VLADIMIR l-a felicitat din numele Sinodului BOM pe PS Anatolie, Episcop de Cahul și Comrat cu prilejul aniversării recente a 70 ani de viață, decorând-ul cu înalta distincție mitropolitană – Ordinul „Sf. Ierarh Gavriil Bănulescu-Bodoni”, de gr. I. În cadrul ședinței au fost semnate două adresări importante către autoritățile statului: I. A D R E S A R E A Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova către dl Ion CHICU, prim-ministru al Republicii Moldova și membrii Comisiei naționale extraordinară de sănătate publică. (descarcă document WORD) II. A D R E S A R E A privind legalitatea unei eventuale vaccinari obligatorii ca efect al virusului SARS-COVID-19. (descarcă document WORD) Sectorul Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media Vă îndemnăm cu căldură să daţi citire celor două documente oficiale ale Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova! Nu e de mirare turbarea celor din tabăra secularistă şi nici graba lor de a compromite poziţia ierarhilor moldoveni. Într-o lume ideală ar trebui să apară o solidarizare din partea ierarhilor noştri cu o astfel de poziţie sau măcar o validare care să semnaleze împroprierea acestor perspective în cercul moral al credincioşilro români. Nu tragem mari speranţe către acest lucru. Vom reveni când vom găsi vreme cu un articol conţinând cele două adresări, căci este un eveniment care nu trebuie ignorat de suflarea ortodoxă de la noi. Sperăm ca acest subiect să fie preluat de cei mai mari decât noi. O astfel de ştire ar trebui, în mod normal, să fie preluată pe basilica.ro, având în vedere că presa din România acoperă pe larg acest subiect care, totuşi, pe ortodocşi îi priveşte. Sper doar să nu apară o nouă delimitare din partea domnului Bănescu.

    miercuri, 10:33:41, 20 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Dacă atâta puteți… așa procedați. Nu văd cum poate fi ortodox un asemenea comentariu. Eu nu am vorbit despre centrul vieții creștine. Oricum, răspunsul îl aveți mai sus, cu un minim de efort, de la pr. Ioannis Romanidis.

    miercuri, 09:42:12, 20 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    https://cotidianul.md/2020/05/19/mitropolia-cere-de-la-guvern-reluarea-slujbelor-in-biserici-in-caz-contrar-veti-fi-exclusi-din-rugaciuni/ Sinodul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova solicită Guvernului reluarea slujbelor în biserici, în caz contrar amenințând cu excluderea din rugăciuni a guvernanților. Într-o adresare către premierul Ion Chicu, sinodul cere revizuirea deciziei din 14 mai, când s-a decis ca până la 30 iunie slujbele să fie ținute în continuare doar în curțile biserici, cu păstrarea distanței sociale și purtarea măștilor. „Apreciem măsurile de siguranță care s-au luat, dar considerăm că în privința participării credincioșilor la slujbe se impune revizuirea acestei hotărâri cu posibilitatea pentru credincioși de a se ruga în biserici, așa cum a făcut-o neîntrerupt și până acum”, se arată în document. Fețele bisericești susțin că au „așteptat cu mare nerăbdare ridicarea mai multor restricții, iar amânarea respectivă revoltă, dezgustă și este chiar jenantă”. „În concluzie, considerăm binevenită inițiativa ca, în cel mai scurt timp, să invitați reprezentanții. Bisericii Ortodoxe din Moldova și să reformulați hotărârea în conformitate și cu normele moralei creștine, urmând în aceasta exemplul altor state europene. În caz contrar ne asumăm dreptul canonic și moral de a vă exclude din pomenirea și rugăciunea Bisericii”, solicită semnatarii. Totodată, preoții solicită ca cetățenii să nu fie obligați să-și administreze un vaccin împotriva noului coronavirus, chiar dacă acesta încă nici nu a fost descoperit. „Bill Gates este considerat principalul responsabil pentru crearea tehnologiei de microcipare a populației, prin intermediul unui vaccin care să introducă în trup nanoparticule care reacționează la undele transmise de tehnologia 5G și permit sistemului să îl controleze pe om de la distanță. Se consideră că tehnologia 5G în combinație cu anumite vaccinuri administrate în China și Italia au și stat la baza apariției acestui virus care a întors pe dos întreaga planetă”, se aliniază preoții teoriei conspirației, negată de guvernele majorității statelor lumii și experți.

    miercuri, 09:41:10, 20 mai 2020

  • DIANA

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Sub acest nume de ieromonah lavrentie se ascunde un hulitor, pt.ca centrul vietii crestine este SFINTA IMPARTASANIE-CARE ESTE INSUSI HRISTOS MINTUITORUL!

    miercuri, 02:55:48, 20 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Da, chiar frumos și cu miez.. Dezvăluie un mod de a înțelege lucrurile care se apropie de ce simțim și noi, cei care încă avem libertatea să vorbim în voie.

    marți, 22:40:04, 19 mai 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    D-le Vlad, multumesc pentru adresare, traim niste timpuri dureroase de parca am ajuns inerti si fara voce, ne intriga si comunicatele Patriarhiei care prin slugarnicia ei pare sa respecte mai mult decit se cuvine legile absude ale celor de la putere…va trimit ceva si sa speram ca ierarhii sa se trezeasca treptat-treptat, sa ridice capul si vorbeasca! Asadar: „CE AM ÎNVĂȚAT ÎN IZOLARE? Episcop SEBASTIAN al Slatinei și Romanaților Ce am învățat în izolarea de Coronavirus? Am învățat că omul, oricât de mult ar „evolua”, sau poate tocmai din… „cauza” asta, nu va înceta niciodată să urzească noi și alte forme de „moarte”, reinventând-o, adică. Am învățat că oamenii ar putea crea viruși pe care apoi să-i scape de sub control sau, poate, să-i controleze prea… RĂU! Iar virușii pot fi și ei ucigași, la fel ca oamenii. Am învățat că ceea ce nu s-a reușit prin gripa aviară, prin boala vacii nebune, sau prin gripa porcină, se va reuși, probabil, prin „gripa” Coronavirus; sau nu?!… Am învățat că Dumnezeu, oricât de bun ar fi El, Se poate supăra uneori atât de rău pe noi, încât să ne lase la mintea și la voia noastră. Am învățat că, în timpul stării de urgență, conducătorii lumii – oricine ar fi ei – se pot proclama dumnezei, în timp ce Dumnezeu poate fi suspendat „din funcție”; dar, oare, numai în timpul stării de urgență?!… Am învățat că, în astfel de vremuri, statul își poate aroga dreptul de a te proteja până și de tine însuți, dar te poate și persecuta tocmai sub pretextul că te protejează. Că îți poate face bine sancționându-te, dar îți poate face și rău, protejându-te. Am învățat că se poate face „arest la domiciliu” chiar și nevinovat. Am învățat că noile antene 5G, deși tot mai multe în perioada asta − unele chiar „crescând în chipul arborilor” − au fost proclamate subiecte tabu pentru media. Am învățat să ascultăm de autorități mai mult decât de Dumnezeu. Să ne temem mai tare de legile oamenilor decât de Legea Domnului, deși riscul încălcării acesteia din urmă este incomparabil mai mare. Am învățat că, în afara dictaturilor regale, comuniste, militare etc., pot exista și dictaturi… medicale! Astfel, în timpul pandemiei de Coronavirus toate celelalte boli pot dispărea ca prin minune, pentru a se muri sub un singur diagnostic – cel de Covid-19. Am învățat că oamenii se pot izola unii de alții și din dragoste, pentru că în astfel de crize până și dragostea poate ucide. Că o îmbrățișare – fie ea și plină de iubire − poate infecta, în timp ce distanțarea – eventual „totală” dacă s-ar putea – poate proteja. Am învățat că până și primăvara poate veni degeaba, pentru că nu se mai bucură nimeni de ea. Că viața poate deveni un calvar, în timp ce moartea ar putea părea un dar în comparație cu ceea ce ne-ar mai putea rezerva viitorul… Am învățat că omul − regele creației − poate deveni mai fragil până și decât gingașii trandafiri sau decât firavii fluturi care s-au bucurat de aer curat și libertate în toată perioada aceasta. Am învățat că, în condiții de molimă, trupul trebuie hrănit, dar sufletul nu. Ca atare magazinele au rămas deschise, dar bisericile închise; aceasta pentru că în societatea contemporană trupul a ajuns mai flămând decât sufletul, care se poate hrăni și on-line – nu-i așa? – sau, poate, chiar deloc!… Am învățat că rugăciunea poate fi interzisă și din motive de… igienă; că evitarea bisericii în astfel de vremuri este o virtute, în timp ce frecventarea ei o… infracțiune! Am învățat că Sfânta Împărtășanie − Pâinea vieții și, de fapt, Dumnezeu Însuși – poate constitui pentru unii focar de infecție, în timp ce pentru noi rămâne „VACCINUL” care nu mai are nevoie să fie inventat. Dar nici „reinventat”! Am învățat că izolarea poate deveni rugăciune, iar rugăciunea poate deveni izolare cu Dumnezeu. Am învățat că trebuie să ne prețuim cum se cuvine viața, libertatea și, mai ales demnitatea, pentru că nu se știe cât și dacă ne vom mai putea bucura prea mult timp de ele!… Am învățat că sfârșitul lumii nu va fi decizia Domnului, ci „isprava”… OMULUI. P.S. Știți ce mi-e teamă că va trebui să mai învățăm, cu toții, în curând, despre noul Coronavirus? Că el nu va mai muri niciodată!… Prea pare profitabilă existența lui pentru păpușarii lumii, ca să-l mai declare vreodată mort! Cred că au prins gustul conducerii lumii cu noi în case… Și atunci: Pa, libertate și democrație!… ”

    marți, 22:17:05, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Ioan zice bine….da…vise plăcute ! Somn usor. Scoală Doamne, mântuiește-mă Dumnezeul meu…

    marți, 22:07:55, 19 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Uitați cum: ierahii BOR pe acei dregătorii ai statului vehemenți în opoziția lor față de Biserică sau pe acei mireni care își bat joc de Biserică (avem cazuri notorii!) care le tot pun contre alor noștri ierarhi pe coridoarele puterii unde se duc lupte mari… Că așa aflai, de lupte mari care se duc pe-acolo sus unde-i aerul mai rarefiat și fără să priceapă prostimea… 🙁

    marți, 20:36:19, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    :)) IPS Teodosie pe NEF. Daniel !

    marți, 20:19:45, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    am cumpărată cartea cu Srmnele vremurilor , si cartea ” Mica filocalie” de cuv. Paisie… Am si trezire duhovniceasca…. Mno…acuma fiecare intelege cum poate … Dumnezeu sa ne ajute .

    marți, 19:50:59, 19 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Ciprian, una este laser alta este “marcare izotopică” (radioactivă?!). Laserul este un termen astăzi extrem de general cu puzderie de aplicaţii practice, cu fel de fel de senzori şi de tehnologii, toate adunate sub umbrela “laser”, fie că vorbim despre recunoaştere facială sau despre maşini autonome care “văd” obstacole: https://spectrum.ieee.org/transportation/sensors/how-3d-sensing-enables-mobile-face-recognition Cade în sarcina noastră să înţelegem ce şi cum, la care lucruri concrete se referea Sfântul Cuvios Paisie acestea fiind chestiuni la îndemâna noastră: aşa cum ştim face diferenţă între un Logan şi un vapor, iar dacă nu ştim, învăţăm cu uşurinţă, aşa trebuie să facem şi atunci când verificăm astfel de poveşti cu marcări izotopice. Dacă nu ştim, întrebăm, ne rugăm, ne sfătuim şi aşa mai departe. Nu punem şi Loganul şi vaporul în aceeaşi categorie şi apoi mai susţinem că ambele zboară, pentru că nu mai putem fi luaţi în serios de absolut nimeni pe lumea asta! Şi cu cât suntem mai vehemenţi că vaporul nostru logan zboară cu atât (ne) facem mai mult rău. Pentru acest rău pe care ni-l îngăduim o să avem de dat greu răspuns. Textul pe care l-ai postat tu mai sus nu(!) este cursiv, nu este cel original, este o succesiune/interpolare de pasaje extrase dintr-o carte, de la pagina 193: https://uncrestinortodox13.files.wordpress.com/2012/11/paisie-aghioritul-ii-trezire-duhovniceasca.pdf Ar trebui să citeşti prologul şi din acest volum II şi cel din volumul I: https://uncrestinortodox13.files.wordpress.com/2012/11/paisie-aghioritul-i-cu-durere-si-dragoste-pentru-omul-con-tempo-ran.pdf ca să înţelegi exact în ce context a vorbit părintele Paisie, ca să putem înţelege cuvintele cuvioşiei sale. Ca regulă, niciun mesaj nu poate fi înţeles când e extras din contextul său, aşa încât nu putem primi literal orice fel de exprimare, orice fel de sintagmă. În prolog se vede că părintele a lăsat să fie consemnate zicerile sale ca să fie lucrate, nu ca să avem muniţie, să ne impunem punctul de vedere şi să ne legitimăm temerile prin argumente de autoritate. Abia când lucrăm sfaturile şi îndemnurile părintelui ajungem la înţelegerea cea bună a unor prorocii ale sale care au fost scrise în anii *70 ai secolului trecut. Cine nu lucrează după sfatul părintelui se sminteşte şi ajunge să creadă că în anii *70 în America era războiul stelelor, erau omorâţi câinii pe stradă cu raze laser. Sau că suntem urmăriţi cu izotopi… Şi face asta neputând să vadă extraordinara precizie a înţelegerii vremurilor, a cauzalităţilor sociale, culturale, economice, tehnologice, toate acestea fiind semne ale pătrunderii cu duhul a viitorului, duh care trebuie să ne educe şi pe noi spre înţelegere nu spre înfricoşare sau surescitare şi nelinişte. Scrie în aceste cărţi că părintele Paisie doar neliniştea noastră cea bună a căutat-o atunci când a îngăduit să-i fie consemnate zicerile. De asta este atât, atât! de important ce scrie părintele Lavrentie mai sus: După cum am scris și în altă parte, trebuie să fim vigilenți să ne formăm în duhul autentic al Bisericii, cu discernământ și prețuire a mântuirii, nu cu dispoziție greșită spre o gândire superstițioasă. Ce altceva dacă nu gândire superstiţioasă avem când vorbim despre lucruri pe care nu le înţelegem şi cărora le atribuim tot felul de semnificaţii, în vreme ce stăm orbi la ceea ce se petrece vădit, când lângă noi sunt adoptate buletine biometrice cu funcţionalitate de autentificare în platforme e-government, poliţia se dotează cu sisteme de recunoaştere facială, securitatea se ascunde după drone ca să nu recunoască faptul că urmăreşte geolocaţia oricărui dispozitiv telefonic din ţară ş.a.m.d. Faptul că nu ne putem împotrivi nu se datorează lipsei de înţelegere a tehnologiilor, lipsei inteligenţei sau priceperii, ci lipsei duhului potrivit în care să ne regăsim noi, cei ortodocşi.. Ce să mai spun.. asta putem deocamdată, atât ducem; în acest loc a greşit părintele Buză, în alte locuri mai greşim noi.. Încercăm să ne ducem neputinţele şi limitele de înţelegere şi, din toate acestea câte sunt, să se folosească cei cu discernământ şi inimă bună.. Zic şi eu..

    marți, 19:03:09, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Iaca si solutia la Cătălin Berenghi : https://www.facebook.com/pg/CatalinBerenghi/posts/

    marți, 18:58:59, 19 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Avand in vedere faptul ca nu statul ci patriarhia a interzis impartasitul credinciosilor la liturghie, cine pe cine sa afuriseasca/cateriseasca?

    marți, 17:46:51, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Mihai-Vlad , Pr. Claudiu nu e singurul cu aceasta idee : “Îmi spune gândul că Antihrist cu acest sistem vrea sa prindă toata lumea si, daca cineva nu este in sistem, nu va putea lucra etc., fie el rosu, fie negru, fie alb, adica toti. Va supraveghea astfel printr-un sistem economic care va controla economia mondiala si numai aceia care au primit pecetea cu numarul 666 vor putea avea acces la schimburi comerciale. Dar ce vor pati oamenii care se vor pecetlui!… Mi-a spus un specialist ca prin razele laser se pricinuiesc vatamari. Oamenii care se vor pecetlui vor atrage astfel razele soarelui si vor fi atat de vatamati, incat isi vor manca limbile de durere (Apoc. 16,10). Cei care nu se vor pecetlui vor petrece mai bine decat ceilalti, pentru ca Hristos ii va ajuta pe cei ce nu s-au pecetluit. Acesta nu este putin lucru! Lucrurile inainteaza in mod programat. In America cainii umbla fiind pecetluiti cu un emitator si, pac!, ii gasesc. Asa stiu unde se afla fiecare câine. Câinii care nu au marcaj și sunt fara stapan, ii omoara cu raze laser. Dupa aceea vor incepe sa-i omoare si pe oameni. Au pecetluit tone de pesti si-i urmaresc din satelit în ce mare sunt. Acum iarăși a aparut o boala, pentru care au aflat un vaccin care va fi obligatoriu si, ca sa-l poata face cineva, il vor pecetlui. Cati oameni nu sunt deja pecetluiti acolo cu raze laser, unii pe frunte si altii pe mana. Mai tarziu, cel care nu va fi pecetluit cu nr. 666 nu va putea nici vinde, nici cumpara, sau sa ia imprumut sau sa fie numit într-un post. Sa vezi, Dumnezeu stie un mod, il stiu si eu. Asadar…, m-a preocupat mult subiectul acesta si mi-a trimis Dumnezeu dupa aceea… o telegrama. Mai, mai, cum ne iconomiseste Dumnezeu ! Pecetluirea va fi increstare, pe care o vor pune mai intai pe toate produsele si dupa aceea vor impune sa se faca si cu raze laser pe mana sau pe fruntea oamenilor. Acum doi ani i-am spus unui medic din Toronto despre pecetluire si acum, mi-a spus acela, a citit intr-un ziar ca in loc de cartela cer amprentele. Ei inainteaza, dar nu putem spune ca va fi asta sau aceea. Unele televizoare trimise in ultimul timp in Grecia au si un aparat care urmaresc pe cei ce privesc la televizor. Peste putin toti cei ce vor avea televizor vor privi la televizor, dar vor fi vazuti si ei. Adica vor urmari si vor fi urmariti. Li se va controla astfel prin computer toata viata lor; ce spun, ce fac, totul. Vezi la ce fel de dictatura s-a gandit diavolul! La Bruxelles au o cladire intreaga cu 666, in care-si adapostesc computerul. Acest computer poate controla miliarde de oameni – sunt aproape 6 miliarde toata lumea. Toate le vor fi cunoscute printr-o rasucire de buton. Unii europeni s-au impotrivit, deoarece se tem de dictatura mondiala. Noi, ortodocsii, ne impotrivim, pentru ca nu-l vrem pe Antihrist si, fireste, nici dictatura. Ne asteapta evenimente, dar nu vor dura mult. Pe cat s-a vatamat Ortodoxia prin comunism, pe atat se va vatama si acum. Dumnezeu stie ca un anumit lucru va face asa, insa omul il face din lipsa lui de minte. Nu Dumnezeu a dat porunca, ci vede pana unde va ajunge rautatea oamenilor si ca parerea lor nu se va schimba. Nicidecum ca asa a randuit Dumnezeu. Etichete: Sfântul Paisie Aghioritul

    marți, 15:58:26, 19 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    Da, cred că ar da ceva rezultate. I-ar mai ține în loc pe vrăjmașii Bisericii după ce s-or informa ce înseamnă… De mai mult timp doream să scriu și eu aceasta: de ce numai și numai în defensivă față de vrăjmașii vădiți, față de blasfemeitorii Bisericii?

    marți, 15:48:53, 19 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Domnule Vlad, Nu stiam că nu vă permite legea. Voi gasi o solutie dacă se va întâmpla să fim amendați. Am intrebat mai mult pt că nu merită angajată colaborarea cu un avocat pt o amendă realtiv mică. Mai mult posibil să coste avocatul… PS: Am depus oricum și o sesizare la Avocatul Poporului. Am găsit, care va să zică, un avocat 🙂

    marți, 15:25:32, 19 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Ciprian, Multumesc mult!

    marți, 15:19:38, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un ex-Mitropolit grec reacționează cu afurisiri față de hulele unor miniștri:

    n-or sa putrezească dupa ce mor trupurile celor afurisiti decât daca ii dezleagă episcopul Ambrozie , precum si Sf. Ioan Gura de Aur , dupa moarte o a dezlegat pe imparateasa Eudoxia ! Asa ar trebui sa ameninte si episcopii nostrii pe autoritati : Care se leagă de randuiala Slujbelor si interzice savarsirea Sfintelor Slujbe in conditiile normale, sa fie afurisit !

    marți, 15:08:46, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    …io sincer nu ma pricep la legile astea, dar dupa capul meu , un judecător ar trebui sa arate ca de fapt a te verifica in magazine cu privire la temperatura corpului e un abuz in serviciu… deci…dimpotriva..politia ar trebui sa amendeze pe aia care iti iau temperatura fără acordul tau ! Ar trebui dati afara si Orban , iohanis , arafat , Vela, si restu 🙂 O petitie , ceva ? jos guvernu , jos coruptia medicala

    marți, 14:45:03, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    … https://monahulteodot.wordpress.com/2020/04/25/oare-chiar-exista-covrig19/

    marți, 14:28:49, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Ioan, Hristos a-nviat ! ar putea sa te ajute o doamna cu nickul TIPA, care posteaza pe monahulteodot.wordpress.com intra acolo si lasa comentariul la ultimul art. cu ” covrig”. Doamne ajuta

    marți, 14:26:45, 19 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Cu siguranță nu vă pot ajuta. Întrucât sunt grefier, prin lege nu mi se permite să acord niciun fel de consultații juridice. Îmi pare foarte rău. Vă îndemn să apelați la un avocat sau consilier juridic. Am văzut niște petiții/plângeri care circulă pe internet, nu prea îs de acord. E un act de triere, nu o procedură de examinare medicală, deci nu ar trebui invocate drepturile pacientului. Din punctul meu de vedere, de nespecialist, avem de-a face cu o prelucrare standard de date cu caracter personal privind starea de sănătate și de discriminare vizând accesul la servicii destinate publicului pe criterii biometrice. Părerea mea..

    marți, 14:03:52, 19 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    “Mai spre seară mă gândeam că trebuia să-i spun acelui domn paznic, care era în vârstă, că nu este corect ce face şi că este o nedreptate. Eventual să-i cer să comunice mai departe, conducerii, dacă mi s-ar fi părut că acel paznic este receptiv, dacă s-ar fi justificat în vreun fel, dacă mi-ar fi răspuns ceva. În funcţie de reacţia sa, a paznicului, de la om la om, poate ar fi fost nimerit să las şi un memoriu scris, sau să întreb despre o procedură de comunicare a unui memoriu sau a unei petiţii. Nu aş fi redactat o plângere sau o contestaţie. Fără patimă sau înverşunare, doar să spun, să arăt că nu drept ce se întâmplă. Nu am făcut-o şi recunosc că după ce am ajuns acasă mi-a părut rău de asta.” Lucrez in conducerea (nu sunt patronul) unui magazin de comert cu amanuntul care nu impune luarea temperaturii clientilor. Motivele se cunosc de catre cei care nu se bucura de asa ceva, dimpotriva. Am depus astazi si o sesizare la Avocatul Poporului continand un text cu pretentii juridice… inspirat din contestatiile care circula pe net, cat mai “juridic” ne-a dus capul. Mentionez ca nu avem jurist sau avocat. Acum, daca magazinul va fi amendat ca nu ia temeratura clientilor, ce ziceti, m-ati putea sprijini putintel cu finisarea contestatiei?

    marți, 13:53:20, 19 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    lasa ca nu cred ca se supara Dumnezeu pe oamenii care refuza testarile acestea tehnice cu cip, cu preluarea datelor , cu tot ce mai apare ! io zic ca nu-i niciun păcat renuntarea la toate acestea ! Strămoșii nostri au putut trai si fără atâtea tehnologii , spitale, controale , magazine , masinarii , pasapoarte , buletine… ne întoarcem la Adam si Eva dupa cădere 🙂 au putu naste si acasa , nu le-a trebuit vaccinuri, nu certificate de nastere, nu apa la buton, wc modern, case varuite, geam termopan :)) …si au trăit 900 de ani noi ne-am născut cu toate inlesnirile astea…is in sânge….dar cine renunta câte un pic la astea o sa aibă plata mare in cer ! ii greu…nici io nu pot….da ma rog sa pot… este” vreau sa renunt” in mine, însă ” nu pot ” mă trage înapoi ! cum zice Sf. Ap. Pavel ? lupta intre duh si trup …care pe care… sau ” duhul e osârduitor, iar trupul neputincios… privegheati ca sa nu cadeti in ispita “. daca citesti viata Sf. Onufrie cel mare …. sau a Sf. Pavel tebeul…om ca noi a fost si acela…si a fugit de frica chinurilor , se temea ca n-are sa reziste la chinuri si isi va pierde mântuirea si o in pustie

    marți, 13:24:12, 19 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Părintele Claudiu Buză: < < < PENTRU CEI CARE CRED CĂ MĂSURAREA TEMPERATURII ÎNSEAMNĂ LEPĂDARE...!!! CONSIMȚĂMÂNTUL ȘI PECETLUIREA! ATENȚIE la formele antihristice prin care se cere lepădarea. Adică, atenție la punerea numărului "666" alături de identitatea noastră, având consimțământul nostru. Atenție la actele biometrice și la semnăturile pe care le-am putea da prezumtiv, legitimând sistemul antihristic (care va avea nevoie de parafă - pecete). Aceasta este adevărata problemă! Aici este prezentă lepădarea! Pecetea pe frunte și/sau biocipul pe mâna dreaptă, după consimțământul favorabil sistemului antihristic, vor/va fi consecința firească a lepădării de Hristos! ASTA NU ESTE TOTUL! Pecetluirea poate fi făcută înainte de lepădare, să spunem prin marcare izotopică radioactivă. Apoi, în chip înșelător și prin constrângere (silire), omul va fi obligat să accepte un mod de existență străin de Evanghelie, care va avea în sine LEPĂDAREA DE HRISTOS! Acest lucru va da putere și legitimitate peceții (deja existente) puse prin înșelare pe frunte sau pe mâna dreaptă. Termometrele folosite abuziv, în această perioadă de către slujbașii sistemului antihristic, nu au capacitatea de a marca cu izotopi radioactivi, adică de a pecetlui. Iar dacă (prin absurd, deși nu s-a putut demonstra) ar avea această funcție, ce ar putea pecetlui?! Pesemne că aceasta este o perioadă premergătoare pecetluirii, un timp de obișnuire a populației cu un act medical în care stă ascuns un viitor pericol. Probabil că, după prezenta simulare, va urma o tehnologie care va face posibilă marcarea izotopică. Așadar, vor trebui să fie cele două forme care conduc la lepădare: CONSIMȚĂMÂNTUL și PECETLUIREA! > >> Nu pot să înţeleg cum s-a putut răspândi asemenea trăznaie cu marcarea izotopică în rândul ortodocşilor! Ce face izotopii exact?? Cum funcţionează toată povestea asta?? Dar chiar nu verificăm deloc, dar deloc ce preluăm şi validăm pe mai departe? Asta în condiţiile în care părintele nu este chiar nimeni între cei care au înrerupt pomenirea.. cum se poate împăca rigoarea sfinţiei sale cu colportarea ideii de marcare izotopică radioactivă.. pfffff Pofim, ceva care ar mai avea un element de plauzibilitate: tatuare cu “puncte cuantice” invizibile, pentru vaccinare şi pentru înregistrarea vaccinaţilor: https://stm.sciencemag.org/content/11/523/eaay7162 O să-i spun însemnare cuantică… poate face carieră. E totuşi sensibil mai adecvată decât “marcarea izotopică”. Tehnologia este reală, este plauzibilă, doar că informaţiile care pot fi stocate de o asemenea însemnare sunt minime iar lizibilitatea dispare cam în 9 luni. Pe de altă parte nu este fiabilă, nu este scalabilă, presupune un lanţ logistic inexistent şi foarte greu de implementat etc dar măcar există, se lucrează pentru o astfel de idee, este considerată dovedită proof of concept.. Iertaţi-mă, vă rog! Dar mă exasperează pur şi simplu uşurinţa şi siguranţa cu care preluăm fantasme fără nicio legătură cu realitatea!

    marți, 12:00:55, 19 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    https://www.juridice.ro/683733/termoscanarea-protectia-datelor-procedura-medicala-riscuri.html Discutabile opinii. Aştept să văd şi notificarea domnului Pipernea, despre care a arătat pe facebook că o pregăteşte şi o va pune la dispoziţia celor interesaţi.

    marți, 10:15:52, 19 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    https://marturieathonita.ro/realism-cvasioniric/amp/ Radu Preda Statul român, prin vocile sale dogite, lipsite de legitimitate, corupte fundamental, a încercat să decidă cum trebuie să ne trăim credința. În Germania, de pildă, nimeni nu a îndrăznit, pe motiv de molimă, să interzică, să suspende sau să amâne tăierile împrejur ale evreilor sau să desființeze măcelăriile halal ale musulmanilor. Nimeni nu a agresat dimensiunea religioasă, cu toate că gradul de secularizare este mult mai mare. În schimb, la noi, de săptămâni, suntem asediați la propriu de o autoritate profană scelerată, fără grijă față de plătitorul ortodox (sau de altă credință) de taxe. Ca să fie imaginea și mai tristă, s-au găsit unii slujitori ai altarelor, inclusiv din diaspora, care să identifice forme “alternative”, sfidând nu doar credința celor păstoriți, dar producând dovada unui analfabetism teologic crâncen. Degeaba se autocelebrează, se autofelicită stupid și inept pe propriile pagini pentru nu știu câți ani de la hirotonia pe nu știu ce treaptă: au trădat ethosul Bisericii pe care pretind că o slujesc. Nu, nu este vorba despre linguriță sau altele asemenea. În profunzime, este vorba despre infatuare, dispreț, insolență și suficiență. Oameni prea mici pentru a sluji unui ideal atât de mare. Pocitanii ale spiritului, carcase roase de invidie, doritoare de mărire, indiferente la nevoile modeste ale altora, plutind cu falsă suveranitate peste capetele celor pe care, de fapt, ar trebui să îi asculte, să îi înțeleagă, să îi sprijine. Pentru ultima oară: criza aceasta sanitară, cu toate ale ei, ne pune în față o oglindă în care, privindu-ne, vedem mai limpede cine este alături și cine nu. Dacă medicii trupești pot fi acuzați, pe drept, de malpraxis, de ce pot fi acuzați medicii sufletești? Nu acuz, am mai spus, pe nimeni, dar nu îmi pot reprima disprețul față de cei care care, ei înainte de oricine, ne disprețuiesc, cler și popor deopotrivă. Ne țin de tâmpiți, numai buni să plătim fantezii în piatră, să fim utili. Nemernicii aceștia pretind ascultare, neascultând la rândul lor de Tradiție, ignorând faptul, aparent simplu, că adaptarea nu este același lucru cu apostazia. În fine, după o zi de pastorație (o înmormântare și apoi spovedanii, încercând să salvez familii de la divorț și suflete de la uscarea timpurie pe tulpina unei iubiri neîmpărtășite sau neînțelese), mă întreb, deloc retoric, cum poate ajunge betonul mai important decât sufletul, banul mai valoros decât palpitul vieții, mărirea mai importantă decât răspunsul de la Judecată, ambiția mai puternică decât voturile monahale? Încerc să adorm, să intru în lumea soluțiilor de care, dimineața, nu îți mai amintești… Sus să avem inimile!

    marți, 09:51:35, 19 mai 2020

  • Florin Moisii

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Ok!!!

    marți, 00:48:23, 19 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Așa o să fac, mulțumesc.

    luni, 23:42:03, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    ” Fără Mine nu puteti face nimic”, zice Domnul . Sa cerem de la Domnul nostru Iisus Hristos , sa ne dea curaj, tărie si ajutor sa putem refuza termo controlul asta sau daca nu ne lasa, sa nu mai mergem in acele supermarketuri , ci la magazinele mici unde nu au acest control . Dar sa cerem sprijin prin mijlocirea Sfântului Mucenic Mina , care are dar de a ocroti pe cei asupriti ! Citi Acatistul Sf. Mina .

    luni, 23:37:37, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    @MD Crismaru Deşi mă revoltă iniţiativa, eu m-am lăsat măsurat la intrarea în Kaufland, ieri. Mai eram cu cineva, nu m-am simţit în regulă să fac o scenă, deşi cred că am procedat greşit să mă supun şi să intru fără comentarii. Mai spre seară mă gândeam că trebuia să-i spun acelui domn paznic, care era în vârstă, că nu este corect ce face şi că este o nedreptate. Eventual să-i cer să comunice mai departe, conducerii, dacă mi s-ar fi părut că acel paznic este receptiv, dacă s-ar fi justificat în vreun fel, dacă mi-ar fi răspuns ceva. În funcţie de reacţia sa, a paznicului, de la om la om, poate ar fi fost nimerit să las şi un memoriu scris, sau să întreb despre o procedură de comunicare a unui memoriu sau a unei petiţii. Nu aş fi redactat o plângere sau o contestaţie. Fără patimă sau înverşunare, doar să spun, să arăt că nu drept ce se întâmplă. Nu am făcut-o şi recunosc că după ce am ajuns acasă mi-a părut rău de asta. E o problemă şi cu apelurile la boicot comercial sau alte măsuri publice de retorsiune civică, de ruşinare, de denunţare publică. Cred că ortodocşii suntem compromişi din punct de vedere al comunicării, al imaginii, şi orice înverşunare din partea noastră în această direcţie mai degrabă încurajează desconsiderarea noastră, a ortodocşilor, ca grup social. Se produce o desolidarizare foarte amplă şi rapidă a celor căldicei care găsesc o justificare foarte comodă pentru a nu reacţiona în solidar, cam cum s-a întâmplat la referendum. Dimpotrivă, se naşte o pasivitate faţă de “victimele care o merită”, dacă reacţiile noastre par nejustificate, nealiniate cu obedienţa majorităţii. Părerea mea este că reacţiile noastre ar trebui să fie în plan politic, petiţii şi audienţe către politicieni, să arătăm din nou că nu este corectă interzicerea accesului nici în instituţii şi nici în unităţi comerciale din cauza acestui criteriu. Părerea mea este că trebuie să atingem iarăşi şi arăşi chestiunea morală a discriminării şi umilirii credincioşilor ortodocşi de către statul român şi să repunem constant în discuţie faptul că statul român nu doreşte să cultive loialitatea celor credincioşi. Pare extrem de ineficientă această abordare, dar întrucât am experienţă şi cu plângeri şi acţiuni în justiţie, consider că pe termen lung trebuie să reînvăţăm să lucrăm politic, la măsura noastră. Decizia fiind luată în mod politic, cred că la nivel politic trebuie să reacţionăm, deşi această reacţie este extrem, extrem de slabă şi de uşor de ignorat. Repet cu amărăciune că, din punctul meu de vedere, credincioşii ortodocşi trebuie să nu mai fie loiali statului român, să îl privească ca pe un agresor viclean şi făţarnic, prigonitor şi hulitor. Din nefericire cred că ne-am întors fără să ne dăm seama în perioada comunistă, atunci când erau preoţi care lăudau regimul comunist pentru realizările şi politicile materialiste în vreme ce o anumită categorie de clerici şi mireni era anihilată în închisori sau extrem-marginalizată social. Este doar o constatare, mingea nu mai este în terenul nostru, statul român trebuie să facă demersuri foarte convingătoare ca să recâştige încrederea celor credincioşi. Mai adaug faptul că Biserica are o nouă mare răspundere înainte-i, aceea de a educa poporul român în spiritul libertăţii şi al apărării libertăţii aproapelui, lucru pe care nu l-a făcut după *89 şi pe care îl resimţim astăzi în mod tragic. Nu există nicio altă instituţie a poporului român care să aibă capacitate să facă acest lucru: şi CSM s-a compromis zilele acestea, activitatea Avocatului Poporului este superficială, poliţia este miliţie, armata nu are ce căuta în activitatea civică, Academia este doar Ioan Aurel Pop şi sub asediu, avocaţii şi barourile au tăcut într-un mod de neînţeles, presa a fost cumpărată cu un kilogram de mălai, uniunea scriitorilor/artiştii au îngheţat de teama înfometării. Cu toate păcatele ierarhilor şi credincioşilor ei, Biserica este singura depozitară a învăţăturii şi tradiţiei luptei pentru, printre altele mai importante, libertate. Am tot vrut să pun ideile acestea într-un text separat dar nu am mai apucat. OnTopic: Deşi avem articole precum Rostul întreruperii pomenirii sau Întreruperea pomenirii şi răzvrătirea, şi chiar o categorie de articole despre Întreruperea pomenirii, tot cred că ar trebui reluat acest subiect şi pus cumva în discuţia celor care încă pomenesc pentru că, la ceştia, discuţia se personalizează foarte repede, în sensul că refuză dialogul dând exemple de cazuri când nu s-a procedat corect. Încă nu am găsit o discuţie despre Întreruperea pomenirii ca acţiune canonică recunoscută de tradiţia Bisericii, fără alte consideraţii. O discuţie strict despre modalitatea în care cei care pomenesc văd şi înţeleg acţiunea de întrerupere a pomenirii. Sunt unele răstălmăciri în broşura Patriarhiei de nu merită discutate, cu excepţia cazului în care, totuşi, cuiva îi este ruşine şi este mustrat de conştiinţă să se afilieze unor asemenea sforţări ale canoanelor. E de observat că la atâţia ani distanţă, în continuare cei pomenitori nu sunt în stare să apere cu inima deschisă acele trădări din Creta şi că nu se pot angaja în discuţii pe fond. Nu pot decât să ia în braţe pe “Nu s-a schimbat nimic!” şi atât, ceea ce este trist. În acest moment, eu aş primi şi o discuţie despre acest sofism jignitor al “ecumenismului lucid” de care vorbea PF Părinte Patriarh Daniel. Bine, bine, nu e ecumenismul de care vorbim noi, e cel lucid, deci ar fi unul pe care preafericirea voastră îl consideră nelucid şi care nu este bun. Ia să aflăm mai multe despre acesta.. cum e el ecumenismul cel rău, cum arată. Cred că dacă s-ar porni discuţia, s-ar vedea că şi ecumenismul cel lucid tot o mizerie este, tot erezie. În fine, am făcut un imens ghiveci în comentariul acesta. Iertaţi!

    luni, 23:04:35, 18 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Eu personal evit aceste termometre, dar ca o frondă, pt că nu sunt de acord din principiu cu măsurile contra epidemiei și nici cu aceasta în particular. Dacă n-aș avea de ales să intru într-un magazin, nu mi s-ar părea o problemă de netrecut să-mi ia temperatura. În orice caz nu ține de vreo marcare cu 666 sau introducerea a știu eu ce unde sau altceva. Cum am mai spus, e de evitat primirea conștientă a unui semn care să însemne adeziune la o religie străină. Dar nicidecum nu poate fi vorba de vreun pericol să fim pecetluiți fără știrea noastră. Asta ar însemna primitivism religios, nu ortodoxie.

    luni, 22:17:15, 18 mai 2020

  • MD Crismaru

    la articolul Mărturisirea credinței cu jumătate de măsură nu salvează/mântuiește:

    Un articol f.f.f. bun, multumim Parinte! Daca ne-ati putea scrie poate si cum sa ne comportam cind avem de-a face cu termoscannerele….sau dl. Vlad…(da, s-a mai scris, dar concret poate – unii zic cum ca sa nu ne scannam, sa luam un termometru de la farmacie si sa nu primim scannarea cu aparatul, ci sa ne luam temperatura asa cum pina si medicii procedeaza de ani si ani), ca sa nu fim luati in ris de niste paznici…

    luni, 21:56:10, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    in următorii 10 ani ai gândit? 🙂 poi pr. Iustin din 2009 tot zice ca vin vremuri grele , sa ne pregătim , sa citim, ca n-o sa mai avem nici sa citim din Biblie , si ca mai greu decât la Aiud va fii…. psihologic si ca nu te poti ascunde …. Deci numa rugăciunea …

    luni, 19:48:03, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    te referi la slăbiciunea de a renunta la a merge in magazine si institutii publice unde se fac termo-controale?

    luni, 19:44:18, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Nu mi s-a părut tehnologie actuală, după ecranul acelui device și nici nu am vreme să caut hardware folosit de poliția de frontieră, să văd exact ce scanează acolo. Ar trebui să caut clipul video inserat în acel documentar, să văd unde a mai fost folosit, dar nici de asta nu am vreme. Ideea e că pe partea de recunoaștere facilă lucrurile-s mult, mult mai avansate față de ce prezintă acel matarial video. Avem inclusiv operațiuni de plată pe recunoaștere facială și multe altele.

    luni, 19:42:20, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Mie mi-e teamă de slăbiciunea care te face să accepți lepădări și blasfemii cu bunăștiință. Nu cred că suntem deloc, dar deloc departe de acele vremuri. Condiționarea accesului în instituții publice sau comerciale, în funcție de un criteriu sau altul, este cel mai grăitor prag pe care l-am atins și pe care eu unul nu-l consideram posibil în următorii 10 ani. Și a survenit de joi noapte pt vineri dimineață.

    luni, 19:31:20, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    …pai fie nu ti-e frica deloc sa accepti buletinul cu cip si sa-ti dai accordul pt preluarea retinei si a amprentei digitale? nu ti-e frica , daca de ex. in cipul ala din noul buletin pt care semnezi , sa-ti inscriptioneze fără sa stii …numarul sase sute saizeci si sase , care semnifica numărul numelui fiarei ….si in spatele caruia( pe cip) sa-ti pună niste blasfemii si lepadari ? Si tu din nestiinta semnezi ceva hulitor codificat in cipul ala pe numele tau ? …e o părere…de unde stiu eu ca ce se afla codificat in cipul ala..asa încât nici autoritatile romane nu stiu.

    luni, 19:25:06, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    io de aia intreb pe mai multi. dar ai putut sa intelegi tot ce zice ala in rusă? este la un moment dat …pe la nu stiu care minut…arata niste oameni in masina , controlati , ca la vama , direct in masina cu geamul dat jos, cu un aparat cam infricosator , îl pune la fruntea lor si ca si canfmd ar fii marcati…ii scaneaza sa vada cine îs ! Ai văzut? Ce e aia? Deci nu e posibil ca in alte tari America, suedia , ..sa fie marcati sau cipuiti..si pe baza cipului ii identifica cu aparatul ala ?

    luni, 19:17:13, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    M-am uitat, este fake, în sensul că este o povestire care adună mai multe elemente laolaltă făr să ţină cont de nicio regulă, nicio cauzalitate, nimic concret în aceste forme de asociere. Adunăm cipuri, 5g, chemtrails, sateliţi etc şi facem un mare borş pregătit de viralizare în rândul ortodocşilor rupţi complet de realitate. Compromite şi fiecare element în parte prin exagerare sau răstălmăcire, fără nicio putinţă de înţelegere şi de cunoaştere utilă. Pur şi simplu se cultivă frica şi din cauza asta nu ne mai angajăm în nimic, nu mai verificăm nimic, credem că ne este suficient să ştim că răul vine dinspre tehnologie. Iar cum tehnologia modernă nu poate fi refuzată integral, luăm hapul cu totul, fără alte discuţii. Asta e, chiar nu ştiu cum putem ieşi din negura aceasta de minciună şi amăgire.

    luni, 17:40:04, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    dar de asta ce spuneti? E farsa? Vedeti ca are si o descriere pe romana Link youtube eliminat de admin

    luni, 16:58:50, 18 mai 2020

  • Anca

    la articolul Educaţia sexuală devine obligatorie în şcoli:

    Un articol bun pe acest subiect: https://geografilia.blogspot.com/2020/05/educatia-sexuala-ca-disciplina-scolara.html

    luni, 15:39:03, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    nu așa, ci :” unul mai breaz”, adica unul mai curajos dintre episcopi , mai viteaz !

    luni, 13:16:41, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Am înțeles semnificația mesajului dar forma mi-a rămas în gât: evlavie în forma “altul breaz” nici în sat nici la oraș n-am întâlnit.

    luni, 12:40:03, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    pai n-ai inteles : tocmai mi-am manifestat bucuria si evlavia fata de IPS Teodosie pt ceea ce a zis acolo ! Dumnezeu sa-l întărească pt rugăciunile Sfintilor Mucenici Zoticos, Atalos, Kamasis si Filip si ale Sf. Ierarh Bretanion ! Doamne ajuta ! Hristos, adevărat a înviat ! P.S. : cum ii pe la matale in sat? mai merg sătenii la coasă? mai lucra pământul? Tin animale( vaci, oi, capre, găini…)? au motocoase sau tractoare? Sau nu prea mai sunt agricultori? Porumb, vie , merge merge? La mine cam slab de tot….nu ploua …nu se fac cartofii

    luni, 12:28:18, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    crecă-s eu cam prea simţitor, dar nu-mi cade bine deloc să citesc despre ÎPS Teodosie că unu care-i mai breaz Măcar acum când îl scuipă toată suflarea, şi anticreştinii şi pretins-creştinii, măcar acum să ne bucurăm de mica rază de lumină ce ne-a venit prin acest ierarh. Din punctul meu de vedere este ceva tare ciudat cu ortodocşii care taie macaroana cuiva care arată respect şi deferenţă, fără a legitima greşelile. Adica, fiind cunoscută şi vădită tematica acestui blog, nu înţeleg de ce mai e nevoie de atâta înverşunare asupra ierarhilor. Mă doare inima efectiv când citesc de “măscărici” şi alte cele. Repet, înţeleg să ne enervăm, să ieşim din pepeni când aflăm de câte-o nefăcută, cam cum face ÎPS Nathaniel în SUA, care efectiv e în lumea lui acolo.. Dar nu pricep de ce trebuie cultivată, păstrată starea asta..

    luni, 11:46:49, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    unu care-i mai breaz : avem si unul care tine cu Hristos : … Sa-l ajute Sf. Ap. Andrei https://m.youtube.com/watch?v=J8SpBbBzu64&feature=youtu.be

    luni, 11:41:56, 18 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Eu înţeleg supărarea pe ierarhi, este îndreptăţită în imensa majoritate a cazurilor. Nu caut să scuz sau să apăr astfel de scăderi, deşi mărturisesc că nu-mi aduce niciun fel de bucurie să fac inventarul tuturor căderilor şi neajunsurilor pe care le văd sau care ajung în atenţia mea. Nu sunt din cale-afară de credincios şi probabil de asta am grija să nu mă încarc cu mai mult resentiment, înverşunare şi amărăciune şi din cauza neputinţelor sau trădărilor ierarhilor. De aceea, mă bucur când văd chiar şi un fir de lucru bun la ierarhii care m-au dezamăgit, chiar şi de la cei care, după lege, ar trebui alungaţi cu strigături. Îngăduiţi vă rog această neputinţă a mea. În ceea ce priveşte scandalul cu ÎPS Teodosie, vina exclusivă este a Patriarhiei, prin basilica.ro. Am sesizat că mulţi s-au bucurat când au citit “Îndrumările” că formularea aleasă conţine un echivoc util, în sensul că, deşi nu interzice expres, lasă la latitudinea ierarhilor să decidă ce şi cum. Subînţeles este că ierarhii trebuiau să interzică împărtăşirea, fără ca Patriarhia să o scris/spună răspicat. Dar în comunicare, atunci când se foloseşte echivocul, acest lucru este făcut dintr-o poziţie de putere căci altfel, cel care ascendentul interpretează echivocul în favoarea lui. O va face mai ales când echivocul priveşte o temă fundamentală a interlocutorului. Deci, atunci când caut subterfugii ca să nu spun cuvânt răspicat despre lucrurile fundamentale care mă interesează pe mine, echivocul va fi interpretat în defavoasrea mea. Asta s-a întâmplat cu presa care, dacă a sesizat că Patriarhia nu permite explicit Împărtăşania în acelaşi fel îndătinat, a preluat, prin ordin de unitate, ideea că Împărtăşania a fost interzisă până pe 01.06.2020. Degeaba s-au pornit mai apoi Activenews şi restul să acuze fakenews-ul presei mainstream, cum că îndrumările nu interzic nimic. Din punctul de vedere al celui puternic ezitarea Patriarhiei nu putea fi iertată. ÎPS Teodosie a fost sacrificat în mod voit de Patriarhie pentru că nu doar că nu a revenit să-şi precizeze îndrumările în sensul corect, ci a aruncat această insultă, acest comentariu extrem de jignitor cum că ceea ce a făcut ÎPS Teodosie este ostentativ. Văd că aceeaşi opinie este girată şi de părintele Florescu cu Jurnalul Scoţian. Dar ÎPS Teodosie anunţase deja că va împărtăşi de îndată ce va avea credincioşi la slujbă, iar Patriarhia trebuia să ţină cont de asta şi să nu se vulnerabilizeze singură publicând îndrumări care pot fi întoarse împotrivă-i. În privinţa trimiterii la războintrucuvânt/CO, mai arăt că acest blog, theodosie, nu funcţionează izolat de restul surselor din blogosfera ortodoxă. Tot ceea ce se scrie aici trebuie citit îm completare cu ce apare pe blogurile siturile cunoscute de factură ortodoxă. Acolo unde greşim noi, este probabil să aibă dreptate altcineva iar CO rămâne unul dintre cele mai importante situri din online-ul ortodox. Sunt şi lucruri cu care nu pot fi de acord în modul lor de abordare, dar asta ţien de libertatea de care înţeleg ei să se folosească. Dacă CO ar dispărea sau şi-ar reduce activitatea noi am fi extrem, extrem de păgubiţi. Nu sunt deloc adeptul teoriei “otravei din prăjiturele”, dar deloc, deloc! Este esenţial să depăşim aceste clivaje şi să ne folosim de tot ce găsim bun, cultivându-ne o firmă de discernământ şi prietenii fără partizanat. Ce este bun va aduce roadă, asta este sigur. Mai cred că unitatea nu se poate realiza decât în jurul unor obiective şi interese comune care trebuie propuse, discutate şi promovate de sus în jos, de la cei cu credibilitate şi notorietate maximă spre cei mai mici. Noi suntem în coada listei, probabil cel mai nou blog apărut din rândul celor care susţin nepomenirea ierarhilor vinovaţi de apostazia din Creta. Dar e mare nevoie de iniţiative la toate nivelurile şi de dialog. În ciuda credinţei comune, nu avem un teren comun de discuţii, suntem atenţi doar la ceea ce ne desparte nu şi la ceea ce ne aduce împreună.

    luni, 11:07:35, 18 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Cristian 17-05-2020 01:37 Zicea prin 2007 dl. Banescu (https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=25598): “Hybris-ul antic a indicat constant aroganţa, depăşirea obraznică a limitei fireşti, sfidarea ţîşnită dintr-un imens orgoliu. (…) Hybris-ul ecleziastic şi efectele lui îi bîntuie însă nemilos mai ales pe cei ce acced prin cocoţare şi onctuoase strategii ale suprimării propriei demnităţi în înaltele cercuri bisericeşti sau măcar în vecinătatea lor. (…) Prinţi incontestabili ai administraţiei patriarhale, mitropolitane sau episcopale, personaje cu inconfundabil aer de „morminte văruite” ce practică dezinvolt performanţa slujirii simultane la doi stăpîni (Dumnezeu şi mamona), mai marii şi mai micii Patriarhiei se vor lamenta inutil şi pînă la Parusie în pustiul mass-mediei autohtone, nu că ei, ci că Biserica strămoşească, cu care defăimător se identifică, este mîrşav şi neîntrerupt atacată. (…) Între timp, mulţi dintre înalţii ne-simţitori ai clerului şi ai unor mănăstiri mizează constant pe o indolenţă generalizată, dar şi pe existenţa unor oaze de bun simţ şi sfioşenie faţă de cele ale Bisericii, atunci cînd îşi permit să călărească încrederea credincioşilor, lăfăindu-se între înaltele ei cote relevate de sondaje, sau şocînd prin gesturi smintitoare uşor de enumerat. (…) Revenind la monahism, fără să cred nici o clipă că e vorba despre un fenomen, ci doar despre cazuri reale, poate fi găsit oare un exemplu mai limpede de contradicţie în termeni decît „viaţa îngerească” a monahului (care exact pentru accederea la ea a intrat pare-se în mînăstire) şi sodomia nejustificată de absolut nimic? Există canoane limpezi referitoare la fireasca caterisire a celui care s-a întors împotriva firii, dedîndu-se unei „patimi de ocară”. (…) Acest lucru nu pare să îi impresioneze, totuşi, pe ierarhii BOR, încremeniţi în proiectul unei smintitoare acceptări a derapajelor morale din mănăstirile a căror linişte o tulbură de altfel ei înşişi, ori de cîte ori le asaltează cu înfometate delegaţii oficiale. (Acelasi?) Banescu, acum vreo 2 ani, ne spunea urmatoarele (cf. https://evz.ro/laicul-imaginea-bisericii-ortodoxe-romane.html): Dacă în cazul lui Pomohaci caterisirea a fost soluția, la fostul arhiereu de Huși sancțiunea a fost mult mai blândă. De ce? Vasile Bănescu taie nodul gordian și nu prea: „Statutul de episcop retras are urmări aproape identice cu cel al unui episcop caterisit, în sensul că el nu mai reprezintă oficial Biserica și că starea sa în cadrul BOR a devenit una de monah. Oricum amândoi se află azi în fața unor probleme penale”. Dar ce sofism fin avem aici! Sa fie oare rodul studiilor, specializarilor si cercetarilor de prin Germania si Elvetia? Sa fi uitat oare? Matei 5.37. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este. de aici http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/linsarea-mediatica-a-ips-teodosie-si-incitare-la-ura-impotriva-parintilor-ce-si-au-impartasit-copiii-pe-retelele-de-socializare/

    luni, 10:43:54, 18 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    “Problema e că nu a existat o ședință a Sinodului. A existat doar o consultare trimisă fiecărui ierarh în parte, ceea ce e altceva. În documentul transmis ierarhilor de către Cancelaria Sfântului Sinod nu se afirmă nicăieri că această consultare ține loc de Sinod…Așadar, cum s-a transformat o consultare – care nu a conținut și o procedură propriu-zisă de vot – într-o decizie a Sfântului Sinod?” http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/linsarea-mediatica-a-ips-teodosie-si-incitare-la-ura-impotriva-parintilor-ce-si-au-impartasit-copiii-pe-retelele-de-socializare/

    luni, 10:37:43, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    iaca si un ” măscărici” deghizat in haine de episcop. :)) https://saccsiv.wordpress.com/2020/05/17/arhiepiscopul-calinic-argeseanu-datoria-noastra-de-baza-este-sa-ne-gasim-menirea-pentru-a-contribui-la-o-opera-grandioasa-sanatatea-mondiala-a-omenirii-secolului-xxi-fara-nici-o-discriminare/

    luni, 10:30:47, 18 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    “Ce ţin să arăt este că nu avem, în biserică, episcopi care să cultive ideea de duhovnicie, nu au fii duhovniceşti care să se manifeste ca atare în societate, astfel cum citim în vieţile sfinţilor ierarhi. Există foarte mult public relations dar nu şi viaţă şi păstorire autentice.” ” …normal ar fi fost să existe o trezire la realitate, o revenire în sine, pentru că avem nevoie ca ierarhii să fie în primul rând părinţi” Pai da, nu?! Cand vor fi, asa ii voi considera, pana atunci e doar o formula de adresare goala pe care refuz sa o folosesc doar “pentru ca asa e frumos/politicos sau mai grav, corect politic! Paternitatea presupune filiatie. Obligatoriu, nu ? “Fiul meu, să ştii că în zilele de pe urmă vor veni vremuri grele, după cum spune Apostolul vei vedea că din pricina împuţinării credinţei, rătăcirile şi dezbinările vor apărea în biserici şi, cum mai dinainte au spus Sfinţii Părinţi, pe scaunele ierarhilor şi în mânăstiri nu va mai fi atunci niciun bărbat încercat în viaţa duhovnicească. Din care pricină, rătăcirile se vor răspândi pretutindeni şi pe mulţi vor înşela. Vrăjmaşul neamului omenesc va lucra cu pricepere, ducând în rătăcire, de e cu putinţă, şi pe cei aleşi. Nu va începe prin lepădarea dogmelor despre Sfânta Treime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau Născătoarea de Dumnezeu ci pe nesimţite va începe a strâmba învăţăturile Sfinţilor Părinţi primite de la Duhul Sfânt- însăşi învăţătura Bisericii.” “Nu peste mult timp va avea loc Sinodul Ecumenic, numit “sfant”. Insa acest Sinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunatura de necredinciosi. In cadrul lui toate credintele se vor uni in una.” „ Vine timpul, şi nu e departe, povestea stareţul, când foarte multe biserici şi mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului şi se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci şi pe dinafară. Vor auri şi acoperişurile atât ale bisericilor, cât şi ale clopotniţelor, dar preoţimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon. Preotul nu va mai face şi misiune.” Exceptiile doar confirma regula. https://www.activenews.ro/stiri-social/IPS-Teodosie-discurs-aplaudat-la-slujba-Iata-Au-venit-cei-din-presa-sa-ma-vada-ca-impartasesc-Ati-venit-degeaba-copiii-s-au-impartasit-inainte-si-tot-vom-impartasi-161544 Sper sa nu va transformati intr-un Razbointrucuvant/Cuvantulortodox…

    luni, 10:23:31, 18 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Din gura leprosului în parohia părintelui Nicolae Planas (tl932), pe un drum lăturalnic, se ascundea un lepros într-o stare avansată. Buzele lui fuseseră mâncate de groaznica boală. Cândva, cuviosul s-a dus să-1 împărtăşească însă gura putrezită a leprosului nu a putut să înghită Sfântul Trup al Domnului, care a căzut pe lângă. Fără nici o reţinere, cuviosul s-a aplecat, a luat cu gura lui Sfântul Mărgăritar şi 1-a înghiţit fără să păţească nimic. Cât despre lepros, 1-a descoperit poliţia şi 1-a dus la spitalul de leproşi… ( Astir, Atena, 1922) Linguriţele şi Sfânta Linguriţă Există creştini cărora le este frică să se împărtăşească ca nu cumva să ia microbi! Dacă ar fi fost aşa, nu ar mai fi trăit nici un preot, deoarece ei, la sfârşit, consumă conţinutul Sfântului Potir din care se împărtăşesc mereu sute de credincioşi cu diferite boli. Cu toate acestea, nici un preot nu a păţit vreodată ceva. Trupul şi Sângele Domnului sunt „foc”. Una din multele întâmplări, care dovedesc incontestabil acest adevăr, este şi următoarea: Când mitropolitul din Hio, Pantelimon Fostinis (ti 962), era predicator în Attica, a mers cândva la spitalul Sotiria. Acolo i-au adus asistenţii o tavă mare cu multe linguriţe. – De ce aţi adus toate acestea? i-a întrebat. – Ne-au spus doctorii să împărtăşiţi cu acestea pe bolnavi, începând de la cei mai uşor bolnavi şi apoi pe cei grav bolnavi. Nu este nevoie de aceasta, a răspuns cu credinţă preotul. Am Sfânta Linguriţă. într-adevăr, la Sfânta Liturghie a împărtăşit normal pe bolnavi şi apoi s-a apropiat de uşile împărăteşti ca să consume Sfânta Euharistie. A făcut aceasta ca să-1 vadă toţi, ca să înţeleagă doctorii că Sfânta Euharistie este foc care arde totul. (referinţă: Minuni pe care le-au văzut ochii mei, Arhimandrit Haralambos Vasilopoulos, Presa Ortodoxă

    duminică, 22:45:53, 17 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    … https://archive.org/stream/MinuniSiDescopeririDinTimpulSfinteiLiturghii_448/MinuniSiDescopeririDinTimpulSfinteiLiturghii_djvu.txt

    duminică, 22:32:19, 17 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Vinul otrăvit Exista o femeie care trăia o viaţă martirică pentru că soţul ei, care era chiar preot, în fiecare zi o bătea şi o înjura. Căuta, deci, o ocazie să se despartă. Astfel, preoteasa a mărturisit durerea ei unei prietene şi, aceea, fără frică de Dumnezeu, i-a dat următorul sfat diabolesc: „Dacă vrei să-ţi atingi scopul, dă-i să bea otravă amestecată cu vin. Imediat ce o să bea vinul, va înnebuni iar nebunia lui va fi un minunat motiv să te desparţi de el”. a S-a convins astfel preoteasa şi a pregătit acea amestecătură groaznică. Insă, din greşeală, a pus-o în sticla în care obişnuia preotul să pună vinul pentru Sfânta Pagina 115 Euharistie. Aşa, într-o zi în care soţul ei a vrut să săvârşească Sfânta Liturghie, a luat sticla cu vinul otrăvit şi a slujit cu aceasta slujba Sfintei Liturghii. Cum să- şi imagineze planul diabolesc al preotesei lui! Şi iată minunea! Vinul otrăvit, prin puterea Sfântului Duh, s-a făcut Sângele lui Iisus Hristos. Şi câţi s-au împărtăşit, primul fiind însuşi preotul, nu numai că nu au înnebunit, ci le-au şi primit „întru curăţirea şi sfinţirea sufletului şi a trupului”. Când, mai târziu, preoteasa a căutat sticla şi nu a găsit-o, a înţeles ce se întâmplase şi s-a înfricoşat. A fugit repede la duhovnicul său şi şi-a mărturisit, cu durere şi amar păcatul comis, crezând că au fost otrăviţi nu numai preotul şi credincioşii dar şi Sfintele Daruri. Duhovnicul i-a răspuns: „Află, femeie, că nici Cinstitele Daruri, nici câţi s-au împărtăşit nu s-au otrăvit. Ci, prin coborârea Duhului Sfânt, s-au sfinţit. Totuşi, asta nu înseamnă că tu nu ai păcătuit. Şi, dacă vrei să mă asculţi, lăsaţi lumea, tu şi soţul tău, şi duceţi- vă să vă călugăriţi! Cred că acum aceasta este cel mai bine pentru sufletul vostru”. (referinţă: Materie, voi 2 şi 3, Tsamis D.G., Frăţia Sfânta Macrina, Muntele Sinai, Salonic, 1988)

    duminică, 22:29:03, 17 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Da, şi ai mei. Sunt părinţii episcopi ai Bisericii mele, nu am cum să-i văd altfel, chiar dacă s-au îndepărtat de misiunea lor, de dreapta credinţă iar alţii sunt eretici cu totul şi arată asta cu trufie! Şi eu am mai avut impulsul să prind pe câte unul de barbă la câte o trăsnaie de-a lor, dar e doar o inflamare de moment şi nu mi se pare sănătos să persistăm în resentimente de acest fel. De îndată ce mi-e clar unde e greşeala (lor), nu mai pot rămâne în acestă stare, ci aştept să se întoarcă, să se îndrepte. Mi-aş dori să reuşesc să fac lucrul acesta până când/dacă vor fi caterisiţi, dar, având în vedere modul în care aceştia înţeleg să păstorească, nu cred să reuşesc. Nu e o regulă generală, sunt unii ierarhi pentru care nu am atâta îngăduinţă. Totodată, nu consider că trebuie toată lumea să gândească aşa cum o fac eu, dar sunt sincer în ce spun/scriu. Pe de altă parte, ar mai fi ceva de spus. Anume că noi ne-am obişnuit să-i privim ca pe “părinţi”, ca pe părinţi dragi inimilor noastre, doar pe unii părinţi care au trecut prin temniţe sau care s-au arătat ca atare în viaţa de mănăstire. Noi, în Biserica Ortodoxă Română, nu mai avem niciun fel de aşteptare de la episcopi să fie şi “părinţi” ceea ce e o foarte mare greşeală, a noastră. Episcopii au rămas doar cu răspunderea administrativ bisericească, cu gestiunea activităţii religioase. Am alunecat într-un instituţionalism foarte rigid, osificat, cum scria cineva recent la noi la comentarii. Viaţa duhovnicească a episcopilor ne este în general necunoscută şi, dat fiind că mai avem cunoştinţă de unele cazuri mai grave, uneori ne şi bucurăm că rămâne necunoscută. Ce ţin să arăt este că nu avem, în biserică, episcopi care să cultive ideea de duhovnicie, nu au fii duhovniceşti care să se manifeste ca atare în societate, astfel cum citim în vieţile sfinţilor ierarhi. Există foarte mult public relations dar nu şi viaţă şi păstorire autentice. Pentru unele episcopii, nu există niciun fel de angajament public, ierarhii sunt invizibili. Nici că sunt smeriţi şi nu-şi arată lucrarea nu putem primi, pentru că vedem roadele şi sunt aşa cum sunt. Deci după plecarea dintre noi a Marilor Duhovnici, normal ar fi fost să existe o trezire la realitate, o revenire în sine, pentru că avem nevoie ca ierarhii să fie în primul rând părinţi.

    duminică, 20:30:47, 17 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Si mai este o istorioara adevărată cu un crestin din vechime căruia i s-a pus otrava de un evreu in mâncare fără ca el sa stie..insa crestinul isi făcea mereu Cruce la masa si insemna bucatele cu Semnul Crucii nu patea nimic…si se mira evreul ….si ca sa vada intradevar ca paharul era otrăvit..dupa ce băuse crestinul a luat si l-a dat la o sluga si acela a murit ….deci daca si numai cu Semnul Sf.Cruci otrava din mâncare nu si-a facut efect…oare este drept sa fie îndepărtate Sfintele Taine( adica pe Hristos Însuși) in apa sau in piciorul Sf. Mese pe motiv de otravire??? O fii bagata îndrumarea asta in Liturghier..dar o fi bagat-o Sf. Ioan Gura de Aur sau unul care era mai mic in credinta decât cei care au alcătuit Sf. Liturghie? Ne luam dupa un preot oarecare Ioan F. sau dupa marii Părinți ? Sau dupa Sf. Nichifor leprosul? sau.io degeaba am pus arătarea Sfântului la un art. precedent? a intrat pe o ureche si o iesit pe cealaltă….:) manca-v-ar Raiu sa va mănânce ! Rugati-va pt mine, păcătosul ca m-am băgat ca musca-n …supa cu fasole 🙂

    duminică, 20:18:55, 17 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Şi iarăşi: „Cei ce se împărtăşesc de preasfântul Trup şi de cinstitul Sânge stau între îngeri şi arhangheli, şi între Puterile de sus şi sunt îmbrăcaţi în însuşi veştmântul împărătesc al lui Hristos, având armele duhovniceşti. Ba cu aceasta încă n-am spus nimic: căci L-au îmbrăcat pe Împăratul însuşi. Dar, pe cât este de mare şi de înfricoşătoare şi de minunată Taina, tot pe atâta trebuie să te apropii cu curăţie dacă vrei să te apropii de mântuire. Căci, dacă te apropii cu o conştiinţă rea, te apropii de osândă şi de pedeapsă. Căci « cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie Trupul şi Sângele Domnului, judecată sieşi mănâncă şi bea» (1 Cor. 11, 27). Că, dacă cei ce-şi pătează porfira împărătească sunt pedepsiţi la fel cu cei ce o rup, nu e deloc necuvenit ca cei ce primesc Trupul cu cuget necurat să sufere aceeaşi pedeapsă cu cei ce L-au rupt prin piroane. Priveşte ce înfricoşătoare pedeapsă a arătat Pavel zicând: «Cel ce călca Legea lui Moise murea pe temeiul a doi sau a trei martori. Socotiţi cu cât se va învrednici cu o pedeapsă mai mare cel ce a nesocotit pe Fiul lui Dumnezeu şi a socotit ca un lucru de rând Sângele Noului Legământ, prin care acesta a fost sfinţit?» (Evr. 10, 29). Sau: «Câţi deci ne împărtăşim de trupul acesta, câţi gustăm din sânge se înţelege că gustăm din Acela ce şade sus, care e închinat de îngeri, de Cel apropiat de puterea fără margini. O, câte drumuri duc spre mântuirea noastră! Ne-a făcut pe noi trupul Său. Ne-a dat nouă trupul Său. Şi nimic din acestea nu ne depărtează de la rele. O, ce nepăsare, o, ce nesimţire!»” Şi iarăşi: „Un preot minunat mi-a istorisit că a fost învrednicit să vadă şi să audă acesta: că pe cei ce vor pleca de aici împărtăşiţi de Taine, cu conştiinţa curată, când vor muri, îngerii îi vor duce de aici în suită, pentru Cel cu care s-au împărtăşit.” ( Sf. Ioan Gură de Aur)

    duminică, 20:08:10, 17 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Iar purtătorul de Hristos Pavel zice acestea: „Fraţilor, eu am primit de la Domnul ceea ce v-am predat şi vouă, că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâinea şi binecuvântând-o a frânt-o şi a zis: «Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care pentru voi se frânge; aceasta s-o faceţi întru pomenirea Mea.» Asemenea şi paharul, după cină, zicând: «Acest pahar este legământul cel nou, întru sângele Meu. Aceasta s-o faceţi ori de câte ori veţi bea, întru pomenirea Mea. Căci de câte ori veţi mânca pâinea aceasta şi veţi bea paharul acesta moartea Domnului vestiţi, până ce va veni. Deci, oricine va mânca pâinea aceasta şi va bea paharul Domnului cu nevrednicie vinovat va fi trupului şi sângelui Domnului. Să se cerceteze, aşadar, omul pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta. Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie judecată sieşi mănâncă şi bea, nedeosebind trupul Domnului. Pentru aceea, între voi mulţi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi mor. Căci dacă ne-am cerceta pe noi nu am fi judecaţi. Iar fiind judecaţi de Domnul, suntem îndreptaţi, ca să nu fim osândiţi cu lumea» (1 Cor. 11, 23-33) ”.

    duminică, 20:03:49, 17 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    “Spre exemplu, expresia “slab cu cei slabi” a fost utilizată, TOTAL ERONAT, de unii clerici pentru utilizarea linguriței de plastic. Sunt multe exemple însă nu insist asupra lor. Situația din ultimele luni a arătat că în sânul Bisericii lipsește Credința.” “…expresia “slab cu cei slabi” a fost utilizată, TOTAL ERONAT…” de ierarh(i), ca ei au facut comunicatul de la cel mai inalt nivel! Li s-o datora in (cea) mare parte “parintilor” ierarhi, ce ziceti?

    duminică, 19:50:33, 17 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Ai cui? Ai dvs?

    duminică, 19:38:34, 17 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Îngăduiți-mi vă rog să păstrez această adresare. Nu e formalism. Eu îi consider părinți.

    duminică, 16:09:36, 17 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Fiti consecvent! “…scrisoarea PS” PARINTE “Petru către prim-ministrul Republicii Moldova…” Acesti ierarhi romani ai zilelor noastre nu (mai?) sunt parinti nici ai clericilor daramite ai mirenilor. Sunt despoti in sensul romanesc al cuvantului, nu in cel original. Ne(mai)raspunzand in niciun fel in fata pliromei au ajuns unde au ajuns: la “infailibilitate”! Nu va lasati, nu ma las!

    duminică, 13:52:37, 17 mai 2020

  • Sara

    la articolul Cuvântul Ierarhului confirmă naraţiunea oficială:

    Adevarat!!!!

    duminică, 12:32:42, 17 mai 2020

  • Popescu

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Am remarcat în perioada aceasta de interdicții politice extrem de discutabile o multitudine de sofisme din partea clerului, a preoților, în legătură cu Sf. Taine. A unora din cler, nu a tuturor. Acestea (sofismele) au omis că împărtășirea este precedată, OBLIGATORIU, de încuviințare (dezlegare) din partea DUHOVNICULUI. Aceasta trebuie condiționată de mulți factori. Însă crucială este CREDINȚA! Sofismele “circulate” în ultima vreme relevă faptul că dominant între creștini este obiceiul de a desprinde din context, fie din Sf. Evanghelii, fie din alte surse (precum Liturghier, Faptele Apostolilor ș.a.) pasaje sau situații de fapt și de a le transforma forțat în argumente nepertinente pentru ceea ce trăim în ultima vreme. Spre exemplu, expresia “slab cu cei slabi” a fost utilizată, TOTAL ERONAT, de unii clerici pentru utilizarea linguriței de plastic. Sunt multe exemple însă nu insist asupra lor. Situația din ultimele luni a arătat că în sânul Bisericii lipsește Credința. Duhovnicii, cu unele mici excepții, par să fi uitat de menirea lor, avută cândva. În locul comunicatelor cu totul felul de interdicții, date în martie 2020, BOR ar fi trebuit, în opinia mea, să-și îndemne duhovnicii, chiar și printr-un comunicat public, în mod special pe cei de mir (cei din mănăstire sunt mai cumpătați), la foarte multă PARCIMONIE în dezlegarea mirenilor pentru împărtășire. Credința este temelia în cele ale Bisericii. Ea se lucrează! Necesită osteneală și o INIMĂ DREAPTĂ; căci cea din urmă o face NECLĂTINATĂ la ÎNDOIALĂ, iar cea dintâi o ZIDEȘTE, ca să-l citez pe Sf. Ioan Scărarul. Cred că a venit timpul, și acum este, să lăsăm zidirea de ziduri în Biserică și să începem zidirea despre care vorbește Sf. Ioan.

    duminică, 10:47:25, 17 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Se pare ca am intrebat la obiect la P.S.2 https://www.activenews.ro/stiri-social/Reactia-Arhiepiscopiei-Impartasania-si-daruirea-ei-credinciosilor-este-atributul-exclusiv-al-Bisericii-IPS-Teodosie-a-impartasit-sambata-oamenii-asa-cum-se-face-de-900-de-ani-din-acelasi-potir-si-cu-aceeasi-lingurita-161530

    sâmbătă, 20:12:18, 16 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Alătură-te conversației…pr. Arsenie P. https://m.youtube.com/watch?v=E_-nLfnhBas

    sâmbătă, 18:40:50, 16 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    eu sunt mic, nu stiu nimic ! intrebati-i pe părinti sa va răspundă … https://m.youtube.com/watch?v=jwP9zK18M30 https://m.youtube.com/watch?v=PrJ3zo1Lqdo

    sâmbătă, 18:26:59, 16 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Deci harul se pierde, se retrage pentru păcate. În cazul cipurilor, trebuie spus care este păcatul, că eu nu-l înțeleg. Văd mai mult un bau-bau foarte disimulat. Că pierzi din har și te va înhăța Antihrist, dar nu pricep explicația, motivul.

    sâmbătă, 17:04:23, 16 mai 2020

  • nimic

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    https://www.activenews.ro/stiri-social/FILMUL-protestului-anti-dictatura-din-Piata-Victoriei-Nu-este-normal-sa-anunti-reguli-noi-la-11-30-noaptea-care-intra-in-vigoare-peste-jumatate-de-ora-161527

    sâmbătă, 15:50:40, 16 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Da, exemplul cu Francisc de Assisi este caraghios. Singurul lucru de valoare mi se pare observația cu privire la otrava din Potir. Îndrumările sunt din Liturghierul românesc și oricum nu sunt absolute. Acolo dă voie ca Tainele să fie aruncate pe apă sau la piciorul Sfintei Mese, fără a arynca pe jos ceva. Mie mi se pare de bun simț să nu fie impusă tuturor împărtășirea în cazuri extreme de contaminare din aceeași linguriță cu alții. Dar în nici un caz ca o regulă generală. Totuși nu putem trece peste observația că nu au existat cazuri de contaminare cel puțin notorii.

    sâmbătă, 15:16:49, 16 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Despre dobândirea si pierderea si re-dobândirea harului găsim la Sf. Siluan Athonitul ! sunt lipsit de har, dar daca particip la Sf. Liturghie, mă spovedesc , mă rog , mă închin la Sf. Moaste si Sf. Icoane …haru se face simtit o perioada ..pana cand iarasi vorbesc cu oameni, îmi sta mintea la prostii, mă răspândesc, mă mândresc , cartesc, judec….si se retrage …. Dar tot asa se poate retrage daca nu ascult de Parinti si iau act cu cip si zic ca…eh…las ca n-are nimic…nu e pecetea… Dar s-ar putea ca sa nu mamai mângâie harul chiar daca merg la Slujba, mă rog, spovedesc etc pt ca am luat astea cu cip….de undesa stiu…si atunci nu.le iau din ascultare de Parinti ! Vede.cum harul s-a retras de la ierarhii nostri ( nu Harul Sfințitor al celor sapte Sf. Taine si ierurgii hirotonii etc), ci harul personal care îl intareste si luminează pe ierarh in a apara Biserica si Sfintele Rânduieli! Cum sa nuse retragadaca s-au dedat la materialism , modernism, ecumenism…? asa daca se retrage ..niciunul din ei si din cler nu mai au mintea luminata de Duhul Sfânt sa vada pericolele cu cipuri cu vaccin cu modernismu…niciunul nu zice nimic in public despre astea….pt ca harul nu le descoperă….parintii ca Iustin erau adumbriti de har pt ca aveau smerenie si au dobândit o traire mare in temnițe….ierarhii nostri nu au o traire cu adevărat…unii dintre ei.nici ani buni in manastire ca si călugăr nu au? îs luati de pe băncile facultatii de teologie si facuti repede monahi in 2-3 ani si gata..episcop ! ei…ce sa facem….vremurile din urma ….” Cine vrea sa-si mantuiasca sufletul, mantuiasca-si-l …sa nu astepte de la altui sa-l lumineze…numa Sfintii Parinti ” Doamne ajuta. Hristos adevărat a înviat !

    sâmbătă, 14:41:58, 16 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Mda, “poate că oamenii nu erau așa sensibili ca cei de azi (dar sensibilitățile s-au schimbat, odată cu lumea)”! Mult ghiveci la preotul respectiv acolo (Francisc de Assisi e doar inca un exemplu), ma rog, asta e parearea mea! Nu am verificat in vreun liturghier ce se intampla cu Sfintele Taine dupa ce se inlatura si arde vietatea otravitoare. Vietatea in acest caz e virusul, ceea ce inseamna pe cale de consecinta ca se contamineaza tot Continutul? Sau nu mai stim care-i una si Care-i Alta? Apropo de strecurat tantarul si inghitit camila… Mai interesant mi s-a parut comentariul lui Dan cu mentiune ca nu mi se pare “perfect adevarat” ce zice padre: “Impartasirea cu lingurita nu tine de nicio dogma a bisericii ortodoxe.Totusi se practica in felul asta de atita timp si nu se poate trece asa usor peste asta si fiecare mica schimbare a traditiei ar produce mare tulburare in biserica.Ce spui tu padre e perfect adevarat, dar lumea nu e pregatita sa primeasca cuvintele tale. Din punctul meu de vedere solutia ar fi alta:biserica sa sustina ce a sustinut intotdeauna ,impartasania cu lingurita, ca nu te poti imbolnavi etc.Daca ar admite ca te poti imbolnavi atunci e grav, ca boli infectioase existau si inainte de virusul asta. si problema trebuia rezolvata demult.Nici pe tine padre nu te-am vazut batindu-ti capul sa rezolvi problema linguritei inainte de pandemie. Dar biserica ar trebui sa spuna asa:statul ne recomanda(obliga?) sa facem asa,cultul nostru spune altceva ,noi ca biserica ne supunem autoritati statului si nu ne mai impartasim nici noi credinciosii ,nici noi preotii pina cind nu ni se da voie.E o rusine pt biserica ca nu i-a impartasit pe credinciosi dar preotii au continuat sa se impartaseasca.In sfirsit sper ca m-am facut inteles:biserica nu trebuia sa preia mesajul statului si sa incerce sa l explice religios asa cum a facut ea prin tot soiul de preoti vedeta trimisi pe internet.M-a intristat mult spectacolul oferit de ei incercind s-o intoarca in fel si chip in functie de ordinele primite de la sefii lor .”

    sâmbătă, 14:28:40, 16 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    mă iertati pe mine păcătosul … Nu inteleg expresia sfintiei voastre :” dinte asupra acestei conceptii”

    sâmbătă, 14:11:10, 16 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Uite, eu am dinte asupra acestei concepții despre “pierderea treptată a harului”, pe care ai exprimat-o perfect pt că afirmi, în același timp, că ești lipsit de har. Așadar ce avem si ce pierdem?

    sâmbătă, 13:27:19, 16 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Un punct de vedere interesant și în mare parte plauzibil a fost exprimat de Pr. Ioan Florescu, anume că Sfintele Taine pot contamina. Argumentul său pornește de la recomandările din Liturghier ca, în caz că ar cădea vreo vietate otrăvitoare în Potir, de frică sau de greață, conținutul poate să nu fie consumat, ci aruncat pe o apă curgătoare sau la piciorul Sfintei Mese. Este în consonanță această recomandare cu observațiile Sf. Nicodim Aghioritul cu privire la împărtășirea cu precauție a celor contagioși dintr-un potir separat, fără a intra în contact cu cel bolnav. Deși nu oferă o soluție concretă, totuși pune o problemă reală, de neocolit: cum să fie împărtășiți credincioșii în aceste condiții? Părerea mea este că e un subiect foarte delicat, care nu trebuie evitat, dar recunoscut că este sensibil și tratat ca atare, cu precauție. Însă principala piedică este aceea că virusul actual nu prezintă o amenințare atât de mare, este cel puțin atipic față de ce ne-am obișnuit să știm despre o boală contagioasă. Sau poate așa a fost mereu și nu știm noi. Relatările din vechime arată reacții în mare parte similare cu cele de astăzi. Unii au ascuns boala, au transmis-o și altora; au murit mulți, alții au supraviețuit; au fost probleme de hrană, de lipsa mâncării din motive de secetă… Putem înțelege că acum avem o provocare mare, anume globalizarea, când informația circulă mai mult, la fel și oamenii, când suntem dependenți unii de alții într-o măsură mai mare, când pot fi luate măsuri la o scară mai mare, când profilaxia poate fi mai temeinică. Nu putem rata astfel de oportunități. Acum putem mai ușor urmări cine și de unde pleacă, pe cine infectează. Însă, la fel ca oricând, există și erori, folosirea greșită a acestor mijloace, în scopuri tiranice. Aici provocarea este mult mai mare, chiar dacă nu e nouă. Până la urmă, totul se reduce la stabilirea corectă a raportului dintre libertate și control, cât primează interesul social și cât cel individual. În ce privește împărtășirea, cine și cât și-o asumă și ce impact are asupra celorlalți. Este o nevoie vitală precum alimentele? Eu personal pornesc de la ideea că primează libertatea individuală, iar restricțiile trebuie documentate, justificate, nu pot fi impuse fără acest dosar în spate.

    sâmbătă, 12:33:43, 16 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Am remarcat ca in cuprinsul Ordonantei nu si-au permis sa se refere direct la Sfanta Impartasanie. In schimb, ierarhii nostri zelosi (se pare ca exista exceptii notabile amintite in articol – ramane de vazut!), au amplificat “pedeapsa” in stilul deja consacrat! Personal ma voi lipsi de liturghiile in aer liber “mascate” si cenzurate esential! P.S.1 Este evident faptul ca un compromis (fara pocainta si indreptare ulterioara) duce la urmatorul si tot asa. Cenzurarea Prohodului…..cenzurarea liturghiei (fara cauza- efect, doar doua exemple corect politice)! P.S.2 Pana la urma sunt doar indrumari din partea Patriarhiei dupa consultari, iar fiecare episcop va decide autonom (corect canonic) in episcopia lui (vezi “cazul” IPS Teodosie)?

    sâmbătă, 10:57:20, 16 mai 2020

  • nimic

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    Vaccinurile si pandemia, Virgiliu Gheorghe (la pag. 73 in rev. FO apr/2020): http://familiaortodoxa.ro/magazin_1/revista-digitala-aprilie-2020/

    sâmbătă, 00:34:04, 16 mai 2020

  • nimic

    la articolul Vigoarea credinței în fața pustiirii iscate de virusul corona:

    un parinte atonit care a lasat un pic tacerea pt. marturisire: http://www.cuvantul-ortodox.ro/sfantul-munte-scrisoare-staretul-eftimie-kapsala-ucenic-sfantul-paisie-aghioritul-consecinte-criza-coronavirusului-panica-teroare-izolare-incatusarea-bisericii-dictatura-mondiala-antihrist-pecetluire/

    sâmbătă, 00:16:07, 16 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    nu ca pierdere a liberului arbitru..ci ca pierdere treptata a harului ! ramai crestin , dar harul se retrage pe masura ce crestinul se dedă mamonei. Asa cum si un monah care o părăsit lumea(lepadare de cele lumesti) , dar apoi in manastire se foloseste de cele lumesti ca si in lume…acelae monah…dar numa pe dinafara cu tunderea si cu rasa…insa interiorul nu a devenit ingeresc , lipsit de grijile lumesti- lepadarea de sine…deci harul nu vine la el…nici nu cunoaste măcar starea de har sau părăsirea harului ca sa-si plângă nemernicia. Asa si cu crestinul…nici nu stie ca e lipsit de har…chiar daca el merge la Biserica si se inchina ortodox. Mă iertati….ca si io zic din auzite si citite…in rest nicio nu.ma pricep …sunt un lipsit de har…

    vineri, 23:49:34, 15 mai 2020

  • nimic

    la articolul Sfintele Taine ale Bisericii, într-o pandemie suspectă de coronavirus, sunt motiv de atacuri față de și între creștini sau o nevoie duhovnicească?:

    https://www.activenews.ro/stiri-social/Sute-de-persoane-la-protestul-impotriva-incalcarii-drepturilor-si-libertatilor-cetatenilor-Se-scandeaza-%E2%80%9ELibertate-si-%E2%80%9EPoporul-roman-adevaratul-stapan-VIDEO-FOTO-.-Sambata-se-anunta-alt-protest-161505 https://ortodoxinfo.net/2020/05/14/14-mai-ziua-cinstirii-martirilor-romani-din-temnitele-comuniste-parintele-justin-parvu-despre-14-mai-1948-ziua-neagra-a-arestarilor

    vineri, 23:32:51, 15 mai 2020

  • nimic

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/politia-romana-va-achizitiona-sisteme-de-recunoastere-faciala-pentru-supraveghere-in-masa-netanyahu-socheaza-vrea-cipuri-implantate-pentru-monitorizarea-elevilor-euronews-ne-arata-ca-implanturile-c https://www.activenews.ro/stiri/Avertisment-al-avocatului-Gheorghe-Piperea-privind-termoscanarea-impusa-de-Guvern-%E2%80%9EEste-ilegala.-Incalca-principiul-informarii-pacientului-al-non-discriminarii-si-protectia-datelor-cu-caracter-personal.-E-o-procedura-fascista-161497

    vineri, 23:05:57, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    nu stiu..e greu părinte de deslusit…am citit stea proorocii si de la Sfintii rusi si athoniti …si talcuirea Apocalipsei de Sf. Andrei al Cezareii..si Sf Ipolit …si Sf. Averchie Tausev…atatia si atatia…parca fiecare zice altfel…unu zice de pecete materiala pe mana sau frunte…altu zice ca e cipul implantat…altul ca e gravare ca un tatuaj….altii ca e duhovnicesc …iti robeste mintea ca sa te închini duhului ecumenist glibalist materialist…etc….roatetrebe refuzate ! ui aici un site cu multe invataturi despre vremurile de pe urma….is mai multe carti..se deschid in word sau.pdf … este de unde sa alegi 🙂 Doamne ajuta si.ma iertati de deranj. http://www.desprevremuriledinurma.ro/scrieri-despre-vremurile-din-urma/

    vineri, 22:09:59, 15 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Eu nu pot aduce vorba despre un astfel de concept, precum antepecete. Ci cred că efortul trebuie să se concentreze pe păstrarea minții și a inimii libere de duhul lumii, de viziunea materialistă. Fără a avea o legătură directă cu pecetea, ci mai degrabă cu lucrarea tainei fărădelegii, care este din vremea apostolilor, când deja se spunea că ieșiseră mulți antihriști.

    vineri, 22:00:23, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    nu stiu…eu stiu doar de ascultare…a zis..a zis… o părere a mea ar fi ca trebuiesc refuzate pt ca sunt antepeceti…adica ii dai tot mai.mult sistemului…azi iti ia temperatura cu laser…te radiază, mâine tensiunea, poimâine amprenta, retina, rinichiu…si omu intra in hora si încet încet e legat si cu greu mai scapa de cipul implantat…nu stiu ce sa zic…

    vineri, 21:55:14, 15 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    Depinde din ce rațiuni. Ca pecete a lui Antihrist? Ca pierdere a liberului arbitru? Sau din motive de sănătate și pentru prevenirea unor intruziuni incorecte în viața noastră?

    vineri, 21:44:35, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Un examen ieftin la Apocalipsă: Marcare izotopică. Tragem învățăminte?:

    si totusi pr. Iustin si pr. Adrian F. au zis sa nu acceptam acte cu cip/ acte biometrice ! Si nici vaccinurile!

    vineri, 21:42:09, 15 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Este doar un element indispensabil dintre toate celelalte. Scrie undeva că Biserica a fost întemeiată pe Împărtășanie? Hristos în integralitatea Lui este temelia Bisericii. Adică Botezul, Mirungerea, Împărtășania ca Taine, dar și pocăința, credința și frica de Dumnezeu a fiecărui credincios, precum și harismele Duhului Sfânt. Altfel se poate ajunge la exagerări eretice precum ecleziologia euharistică. Dacă este ceva greșit, sunt gata să recunosc. Și nu ar strica o abordare mai chibzuită a subiectului și adresarea în general. Cu iertare zic, nu pare să vină din partea unui om bine-credincios.

    vineri, 21:02:15, 15 mai 2020

  • Vlad

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Cum adica impartasania nu este temelia bisericii?foarte prost articolul,aberezi enorm

    vineri, 20:57:07, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Unitatea Bisericii stă în înviere, nu în supraviețuire. Un punct de vedere:

    DOCUMENT DOMNESC Descoperit de Paul de Alep într-un sipet al lui Duma Negru despre vremurile din urmă ale Moldovei, de la mitropolitul Varlaam După plecarea mitropoliţilor fanarioţi vor urma oameni nevrednici la scaunul Moldovei, care vor încerca să vândă dreapta credinţă. Amestecurile de credinţă drept-măritoare, cu cele papistăşeşti şi păgâneşti nu vor mai fi [socotite a fi, n.a.] o urâciune şi o urgie în faţa lui Dumnezeu. Oamenii se vor vinde între ei, vor fi tăieri de sabie între fraţi pentru putere şi ranguri pământeşti. Moldova va fi ruptă şi împărţită după bunul gust al puterii de la Răsărit, prin sfaturi mârşave şi ticăloase. La vremea din urmă, o fiară roşie cu multe capete va înghiţi întreaga Europă creştină, iar oamenii se vor sălbătici mai rău ca fiarele. Oamenii se vor înrăi şi vor strica obiceiurile pământului, înmulţindu-se între ei ca dobitoacele fără nici o ruşine, lepădând Sfânta Taină creştină a nunţii. Vor defăima obiceiurile creştineşti, dedându-se la tot felul de obiceiuri străine, iar păgânii se vor amesteca cu sângele creştinesc. Mare urgie va fi atunci. Domnii pământului vor fi oameni vânduţi satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios. Moşiile strămoşeşti vor fi călcate cu japca şi luate de străini după bunul lor plac, lucru ne mai întâlnit în curgerea timpului în Moldova. Biserica strămoșească va fi rușinată de noile obiceiuri păgâneşti şi papistăşeşti, aduse cu sila de vlădicii lor cu apucături sataniceşti. Oamenii afierosiţi lui Hristos cu slujba veşnică, vor lepăda sfântul chip şi făgăduința înaintea lui Hristos, dedându-se la viața lumeasca dinainte. La vremea din urma, pământurile nu-şi vor mai da roada lor, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde moșiile fără ruşine, uitând că strămoşii lor le-au păstrat cu sabia. Legile creștinești ale ţării vor fi lepădate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate in râs, iar conducătorii netrebnici vor face legământ cu fiara apocaliptică. Vlăstarele moldovenești, urmașii domnilor şi boierilor de demult, se vor deda la obiceiuri şi apucături ieftine. Bărbaţii vor schimba obiceiul Dumnezeiesc al demnităţii lor şi se vor acoperi cu straie femeiești, iar femeile vor umbla precum bărbații. Adunările din sărbători şi toate obiceiurile pământului vor fi schimbate in obiceiuri şi apucături sălbatice, păgânești, aducând în Moldova în locul jocului de sărbătoare, jocuri de la sălbatici. La vremea de apoi, pe pământurile Moldovei, va domni sărăcia, jalea, moarte, spaima, frica şi omul nu va mai fi stăpân în bătătura lui. Vor pune Domnii pământului biruri şi legi cum n-au mai fost de la întemeierea Moldovei. Vor pune biruri şi pe aerul lăsat de Dumnezeu. Fiarele pământului şi păsările şi dobitoacele îşi vor schimba firea lor şi vor apărea altfel de dobitoace, iscodite după mintea omului, care vor fi slabe la trup şi fără de folos. La vremea cea din urma, oamenii se vor strânge unii lângă alţii în tot felul de născociri, lepădând truda satului, munca va fi o rușine, rușinea va rămâne un obicei, iar cei drepţi vor fi socotiţi nebuni. Se vor înșela unii pe alții, crezând că asta e legea lui Dumnezeu. Şi în cele din urma, ultima rânduiala a pământului: se vor dezgropa oasele strămoșilor şi părinților noștri, vor fi dărâmate bisericile, vor fi lepădate rânduielile creștinești şi vor ieși un soi de oameni, care tot în numele lui Dumnezeu vor face biserici fără cruce, vor nesocoti Sfânta Jertfă şi în cele din urmă o vor amesteca în slujire cu păgânii. Aşa arată Apocalipsa Sfintei Cărţi a Scripturii că la vremea din urmă, când veți vedea urâciunea pustiirii în locul cel sfânt, războaiele pe alocuri, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea pruncilor din pântecele femeiești şi oameni căutând liniștea de la un capăt în altul al pământului, când graiurile se vor amesteca ca altă dată în Babilon şi sfârșitul va fi aproape. Moldova cea frumoasă şi bogată, plină de daruri Dumnezeiești, plină de locașuri sfinte, plină de oameni harnici şi credincioși, va cădea în mâinile păgânilor şi necredincioșilor, iar căderea ei va fi mai grea decât căderea Constantinopolului la vremea măritului nostru domn Ştefan cel Mare şi Sfânt. Binecuvântat a fost pământul Moldovei şi nerușinată a fost ocara oamenilor, care prin faptele şi apucăturile lor stricate, vor întoarce pe voievozi în morminte şi vor face pe strămoși să lăcrimeze sub glie, stând cu fruntea plecată în faţa Măritului Stăpân Hristos, pentru rușinea lăsată de urmașii lor. consemnat de Paul de Alep__________________Document din Moldova, dat de mitropolitul Varlaam mitropolitului Macarie cu prilejul călătoriei prin Moldova, adus de la pustnicii da la schitul lui Zosima din ținuturile Neamțului cu titlul: «Proorocii despre vremurile din urmă şi căderea creștineasca a Moldovei»

    vineri, 14:47:32, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Unitatea Bisericii stă în înviere, nu în supraviețuire. Un punct de vedere:

    P.S. : cu privire la spovedania de la 1 m fără atingere: Arhim. Cleopa Ilie : “Taina Marturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele sapte Taine si cuprinde patru parti. Prima parte este durerea inimii pentru pacate. Sa-i para rau si sa planga pentru pacatul prin care a suparat pe Dumnezeu. A doua este spovedania prin viu grai la duhovnic. A treia este facerea canonului, prin hotararea in fata preotului ca-l va face. A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea pacatelor, prin punerea mainilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, dupa canonul 8 al Sinodului I Ecumenic, se numeste epicleza duhovniciei, adica venirea Duhului Sfant peste capul celui ce s-a marturisit curat. Ca nu se poate incheia taina Sfintei Spovedanii, decat atunci cand a pus preotul mana pe capul celui ce se marturiseste, dupa cum arhiereul pune mana pe capul diaconului sau al preotului, cand il hirotoneste si vine Duhul Sfant prin succesiune apostolica. Deci, la fel si aici, Duhul Sfant vine prin mana preotului, sa dezlege sufletul care s-a spovedit. Dar spovedania, fiind o spalare sau un botez duhovnicesc al sufletului, dupa Botezul cel dintai, este o taina prin care se iarta pacatele omului prin dezlegare de la duhovnic si este bine sa se faca cat mai des.”

    vineri, 14:10:45, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Unitatea Bisericii stă în înviere, nu în supraviețuire. Un punct de vedere:

    Hristos a-nviat ! Mă iertati ! OFF TOPIC: Poporul român dreptslăvitor creștin RESPINGE cu tărie îndrumările necredincioase ale Patriarhiei apărute pe basilica.ro. ESTE R E S P I N S! Propun ANCOM-ului sa inchida site-ul basilica.ro întrucât propulseaza fakenews cu privire la molipsirea bolii prin obiectele de cult sfințite si prin sărutarea Sf. Icoane si Sf.-lor Moaște …si totodată induce publicului ortodox necredință, neîncredere si panică ! Rugam ANCOMsa ia măsurile necesare. Va multumesc. Doamne ajuta

    vineri, 14:09:37, 15 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    pai daca v-ati rugat frația voastră pt mine… 🙂 de aia mi-o venit gândul cel bun…

    vineri, 14:01:54, 15 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Predicţii eronate dar totalitare. Sunt spitalele de boli infecţioase goale?:

    https://www.libertatea.ro/stiri/spitale-covid-bolnavi-ajutor-medici-2995737 Director în spital COVID-19: “Adevărații bolnavi mor cerșind ajutor pe la spitalele apropiate”. Medicii mint că pacienții cu afecțiuni grave sunt suspecți de coronavirus, să le poată salva viața. Corina Laura Feier, directorul economic al Spitalului din Deva, susține că ”cei 1.200 de oameni ai personalului medical au tratat doar 97 de oameni, dintre care peste 80% asimptomatici”, în condițiile în care ceilalți bolnavi nu au unde să se trateze. Și dă exemplu unei prietene, actrițe, care, diagnosticată cu astm și pneumonie, a trebuit să se trateze acasă. Actrița Roxana Olsanschi, din Deva: ”La Deva nu puteam să mă duc, că era doar pentru pacienți cu coronavirus. La Orăștie nu aveau pneumolog, la Hunedoara spitalele erau pline. Nu aveam unde să mă duc”. Directorul economic al Spitalului Județean Deva confirmă că unitatea medicală a stat mai mult goală, pentru că a fost obligată să trateze numai pacienții cu SARS-CoV-2. Un medic dintr-un alt spital susține, sub protecția anonimatului, că doctorii sunt obligați să mintă că pacienții sunt suspecți de coronavirus, ca să le salveze viața celor care au afecțiuni grave, altele decât COVID-19. Nu mai pot să tac. Spitalul din Deva, cu peste 700 paturi și un personal de peste 1.200 de oameni, tratează 97 de bolnavi COVID, din care peste 80% asimptomatici. Adevărații bolnavi mor cu zile, cerșind ajutor pe la porțile spitalelor apropiate… Cât va mai rabdă pământul??? Directorul economic al spitalului din Deva: Este strigătul de indignare al Corinei Laura Feier, director economic al Spitalului din Deva, care a fost până pe 7 mai spital COVID-19. Unitatea medicală cea mai mare din județ nu a primit decât bolnavi infectați cu SARS-CoV-2. Numărul maxim de pacienți a fost de 200-300, timp de aproape două luni. “Au fost secții întregi goale, specialiști în alte afecțiuni care pur și simplu nu au avut ce să facă. În tot acest timp, oameni cu boli grave nu au fost primiți în spital. Așa prevede legea, nu am avut ce face. Am exemplul unei prietene. Aceasta avea pneumonie și nu avea unde să se ducă să fie tratată”, spune Corina Laura Feier. “Sunt fapte, așa au fost făcute regulile. Nu știm de ce și nici nu cred că suntem singurii din țară”, adaugă directorul economic al spitalului din Deva. (…)

    vineri, 13:49:46, 15 mai 2020

  • Radu

    la articolul Unitatea Bisericii stă în înviere, nu în supraviețuire. Un punct de vedere:

    Un titlu atat de puternic si revelator, care te hraneste instantaneu cu doza de adevar, dupa care tanjim din ce in ce mai intens in ultimul timp, nu putea sta decat in fruntea unui articol care are darul de a ne clarifica, confirma si intari in rezistenta duhovniceasca. Multumim parinte, pentru vrednica si ziditoare osteneala ! Doamne ajuta !

    vineri, 12:04:32, 15 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Ideea de bază este că oricine se poate întoarce la Dumnezeu, că e ateu, eretic, agnostic sau mare ori mic păcătos. Poziția aceasta de a condamna tranșant doar din condei, fără măcar ocercetare sinodală sau echivalentă, pe ierarhi este ridicolă din perspectiv moralei și spiritualității ortodoxe. Ne-am descalifica la nivelul abecedarului cu astfel de abordări, ceea ce se și întâmplă, din păcate.

    vineri, 11:05:04, 15 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Punctual, sunt sigur că aveţi dreptate. Instituţionalismul acesta sufocă pur şi simplu! E şi foarte greu de combătut genul acesta de observaţii care, atunci când se referă la scăderile din Biserică, sunt şi extraordinar de lucide şi de necruţătoare. Rezerva mea în privinţa acestui gen de concluzii este că ne blochează. Concluzia implicită este că o persoană sau mai multe sunt rele, nu că greşesc. Ajungem la o neputinţă care ne răneşte pe noi: pentru că sunt răi, nu-i mai iubim, îi dispreţuim, nu se ridică la înălţimea chemării etc. Dar de rău trebuie să ne despărţim, iar greşelile trebuie îndreptate! De aceea eu unul, pentru mine, sunt foarte atent să nu alunec înspre concluzia că cineva este rău, nici chiar atunci când se observă rea-voinţă sau rea-credinţă. Pentru greşeli, putem găsi mereu soluţii, mereu poate fi făcut ceva pentru îndretarea lucrurilor. Lipsa faptelor concrete de credinţă (din partea ierarhilor) doare, nu ştiu ce să spun despre asta.

    vineri, 09:44:47, 15 mai 2020

  • Popescu

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Sunt de altă părere! Asupra Credinței Ortodoxe s-a grefat, în România, de cca 80 de ani încoace, un instituționalism extrem de perfid. Această grefă și-a accentuat procesul distructiv în ultimii 30 de ani. Atunci când cineva nu vrea să facă ceva are la îndemână mii de scuze. Nu trebuie să ne amăgim. Cât privește textul unui ierarh, la care faceți trimitere, rămâne doar un exercițiu de retorică, câtă vreme nu este (nu a fost încă) însoțit de o acțiune în fapt convergentă cu vorbele. Eu am întâlnit la toți aleșii Mântuitorului fapte concrete de Credință în El, în cele 7 Sf. Taine. Orice faptă bună (socială, extra-socială) în absența DREPTEI CREDINȚE este precum apa colectată cu sita, spun Sf. Părinți. Prezumția dvs. de amestec al noii securități în comunicatele instituționale implică acordul (fie voit, fie ca urmare a șantajului) la cel mai înalt nivel în BOR. O soluție poate fi eficace doar dacă vedem lucrurile needulcorat.

    vineri, 07:09:34, 15 mai 2020

  • Sara

    la articolul Unitatea Bisericii stă în înviere, nu în supraviețuire. Un punct de vedere:

    De acum asta ne asteapta si pe noi, va fi mai rau ca in comunism! Dna Aspazia Otel Petrescu m-a avertizat in urma cu cativa ani!

    vineri, 06:35:00, 15 mai 2020

  • Mihai

    la articolul Unitatea Bisericii stă în înviere, nu în supraviețuire. Un punct de vedere:

    In momentul de fata asistam pe viu la distrugerea statelor ortodoxe, bineinteles prin interpusi, pai uitativa de exemplu ce indivizi au ajuns in functii de conducere: Romania cu presedinte si prim ministru sectari, Grecia cu conducere atee, Ucraina cu conducere sectara, Serbia cu prim ministru lesbiana, Muntenegru cu conducere sectara, Macedonia ex yugoslava deasemenea, oare cum va suna asta?! Apropo de Muntenegru, mai multi preoti arestati impreuna cu credinciosi, pasibili cu inchisoare de pina la 12 ani

    vineri, 05:58:04, 15 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Ateul are circumstanta atenuanta nestiinta. Ereticul lupta impotriva Adevarului din convingere si cu “buna” stiinta. Deosebirea este evidenta. Credinciosul nu mai poate deveni ateu. In cel mai rau caz, agnost.

    vineri, 01:15:10, 15 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Eu nădăjduiesc că da. Am fost ateu militant o vreme în urmă, mi-am mai revenit..

    joi, 23:45:41, 14 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    https://m.activenews.ro/stiri/Parintele-Radu-Preda-Curaj-Ca-nu-suntem-noi-in-chestiune-ci-Altcineva.-Sus-sa-avem-inimile-161501 Pr. Radu Preda, fost director al Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului și a Memoriei Exilului Românesc (ICCMER), a avut joi o reacție pe social media, privind încercarea autorităților seculare de a îngrădi activitatea Bisericii și, mai nou, practica liturgică, din rațiuni igienico-sanitare motivate de contextul epidemic actual. Preotul român din Germania consideră că ierarhia ortodoxă a avut atitudini ezitante și rezervate, invers proporționale cu gravitatea atacurilor la care este supusă Biserica, și încearcă să conștientizeze asupra necesității curajului și a mărturisirii, impuse de responsabilitatea păstorilor față de Dumnezeu și de turma pe care o au în grijă. „LAȘITATE De câteva zile, preoțimea fierbe. Amânarea, respectiv interzicerea Sfintei Împărtășanii, smintește, revoltă și dezgustă. Ce avem din partea ierarhiei? Un comunicat-două, o ieșire în fața camerelor de luat vederi. Nimic altceva. În schimb, este trimisă în „teritoriu”, virtual, acea categorie infam-nesuferită a protopopilor, adică prelungirile biologice ale episcopilor copleșiți de atâta responsabilitate, încât de două luni de zile nu ai mai auzit de ei. Un astfel de protopop, de pildă, avertiza că va denunța la poliție, în Germania, pe acei parohi care nu mențin distanța socială. Un altul, tot de pe aici, vrea să îi convingă în ședințe tembele, tot digitale, pe confrați că cercul este pătrat. Îi înțeleg pe majoritatea vlădicilor: au dat de necaz. Nu tu sfințiri, nu tu decorații, nu tu diplome de aleasă, meta și mega prețuire, nu tu agape. Greu. Sfârșitul lumii, soră! Ei bine, una din două: ieșiți, fiecare în eparhia lui, și explicați cum vine treaba că noi invocăm Duhul Sfânt, prefacem, cu putere de Sus, darurile, dar le ținem doar pentru noi. Explicați care este raportul dintre igienă și minune, dintre linguriță și alte forme de părtășie la cina cea de taină, dintre comuniunea euharistică și flămânzii Domnului. Dacă nu vreți sau nu puteți, cărați-vă urgent la mânăstirile de metanie, reluați-vă meseriile de bază, electricieni sau ce ați mai fost, lăsați cheia sub ghiveciul de flori din dreapta, că ne organizăm noi. Da, respectăm rigorile sanitare, dar nu lăsăm Biserica la cheremul unor scelerați care se urcă, demonic, cu bocancii pe Sfânta Masă. Fiecare preot, la parohie, are abordarea lui pastorală, găsește soluții, alină, mângâie și hrănește. Da, hrănește, nu pune stavile, nu pune pe fugă, nu dezertează, nu se ascunde, nu amână, nu se eschivează. Curaj! Că nu suntem noi în chestiune, ci Altcineva. Sus să avem inimile!”, a îndemnat pr. Radu Preda, joi, pe Facebook, în Ziua Națională a Eroilor Martiri din temnițele comuniste.

    joi, 22:55:34, 14 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    https://www.youtube.com/watch?v=DdPdnr0MAWg&feature=youtu.be

    joi, 22:02:00, 14 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/deschiderea-bisericilor-cu-ce-pret-amanarea-impartasirii-credinciosilor-la-sfanta-liturghie-doar-o-masura-temporara-sau-inceputul-celei-mai-grave-capitulari-in-fata-abuzului-autoritatilor/

    joi, 21:28:36, 14 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Asa, Ciprian, du-te sa-ti vezi de pacate… In sfarsit ti-a venit gandul cel bun. 🙂

    joi, 21:01:15, 14 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Casian Craciun zici ca e beat… De-ar fi de la alcool n-ar avea asa mare pacat.

    joi, 20:59:07, 14 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Vlad, de la doi eretici mai poate veni ceva bun?

    joi, 20:55:39, 14 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    De asta au parte, daca vreti sa observati, doar tradatorii de la Creta. Si norodul sufera din cauza nepasarii si ascultarii orbesti fata de iudele cu mitra care slujesc destul de evident la Cezar.

    joi, 20:51:50, 14 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    “Mesajul PS Ignatie” suna familiar! Multumesc pentru intelegere!

    joi, 19:04:04, 14 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Cum să le zic, pt pacea dvs?

    joi, 19:01:09, 14 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Va rog din toata inima: faceti un efort si iertati-ne cu limbajul corect politic! Ne-am saturat de “parintii” episcopi si patriarh. O fi la “la dvs. pe site” dar, ingaduiti-mi aceasta observatie, va rog! Si iertati-ma!

    joi, 18:48:24, 14 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Este foarte tulbure situaţia zilele acestea şi nu ştiu sincer dacă e nimerit un mesaj direct al părintelui patriarh sau al părintelui mitropolit Teofan, acestea două scaune fiind extrem de importante în ordinea simbolică a Bisericii noastre. În afară de predici, atunci când părintele patriarh se adresează societăţii mesajul trebuie să fie urmarea altor poziţionări emise de vectori de comunicare din Biserica noastră, mesaje care să fi fost validate în interiorul Bisericii sau, măcar să nu fi fost dezavuate. În comunicare, nu şeful unei organizaţii este cel care aduce elemente de noutate, ci este cel care validează una/unele dintre opiniile vizibile/cu notorietate din comunitatea sa. Nu şeful este emitentul primar al ideilor, ci el este cel care le confirmă, le validează, le pune în dezbatere, le pune în valoare, le “oficializează”. În comunicarea publică, astfel de oficializări pentru idei tari se produc frecvent prin mijloace non-verbale, prin asocieri indirecte: de pildă participarea părintelui Patriarh la un eveniment cu o anumită conotaţie, lansarea unor invitaţii, consultări de o anumită factură, pe un anumit subiect, faptul că este prezent şi ascultă atent o anumită luare de poziţie, faptul că se lasă fotografiat împreună cu o anumită persoană, faptul că zâmbeşte îngăduitor într-un anumit context şi multe, multe alte astfel de instrumente de comunicare indirectă dar care transmit un mesaj explicit, fără echivoc. Sau.. dacă trebuie, cu un echivoc util.. O comunicare ce s-ar baza prioritar pe cuvântul părintelui patriarh sleieşte de vigoare mesajul Bisericii iar neprietenii ar primi un cadou nesperat. Patriarhul ar fi atras într-un ciclu de reacţii necesare, replici şi contrareacţii care ar însemna, pe interesul tuturor, atragerea Bisericii în mocirlă, compromiterea în mize mici a capitalului simbolic reprezentat de conducătorii patriarhiei. Situaţia este similară şi pentru restul ierarhilor, care trebuie să ştie/trebuie să înveţe să comunice şi indirect, non-verbal. Dar cheia, din punctul meu de vedere, la ei este, la sinodali. Faptul că e nevoie de un concert de idei şi de poziţionări este motivul pentru care este foarte necesar un birou de presă şi un purtător de cuvânt oficial, care să dea coerenţă şi structură. Dar la fel de important este să fie cultivată o cultură a comunicării care să aibă drept scop (uşor de înţeles) promovarea intereselor noastre colective. Deci, efortul purtătorului de cuvânt trebuie să fie dublat de o cultură, de o conversaţie în interiorul Bisericii la care domnul Bănescu să poată face trimitere, în funcţie de care să-şi calibreze, flexibil, discursul şi mesajul public. Menirea sa nu este să transmită “punctul de vedere oficial”, unic şi incontestabil, al BOR. Or, ceea ce se întâmplă azi este că lipseşte o coversaţie vie în interiorul Bisericii despre ameninţările cu care ne confruntăm (printre multe altele); credincioşii preiau literal şi reproduc poziţii oficiale (care au altă menire) şi nu discută în mod real, nu crează cunoaştere şi experienţă, nu pun în valoare idei şi persoane ci, cel mult, colaţionează mesaje sau opinii fără greutate pe scecna publică. În Biserică nu se vorbeşte răspicat decât despre teorii conspiraţioniste dar nu se creează o sumă de idei apte să producă o schimbare a situaţiei, nu se lucrează deloc în acest sens. Nimic din ceea ce se comunică astăzi în Biserică nu ţinteşte la schimbarea în bine, nu este oferită o perspectivă de viitor, nici chiar una naivă. Avem un pesimism pe care, în contra curentului, eu îndrăznesc să-l consider nerealist! Pe acest fond facem un non-combat de toată frumuseţea, deşi Biserica are în continuare resurse certe de putere. Dar, din păcate, credincioşii trăiesc realitatea civică doar în termeni de obedienţă totală/strângerea rândurilor sau de respingere/blamare a ierarhilor mult prea tăcuţi. Prin strângerea rândurilor, tot o formă de tăcere se înţelege, anume acea tăcere care acoperă greşelile personale ale ierarhilor. Dar! Comunicarea strategică funcţionează atunci când există o largă piaţă de idei la bază şi când vectorul de comunicare poate să se folosească într-un mod flexibil şi în condiţii de integritate de anumite opinii, poziţionări validate de grup, care au notorietate. Comunicarea strategică înseamnă doar foarte, foarte rar comunicarea unui singur fir narativ. Comunicarea unitară, înţeleasă ca asumarea unui singur fir narativ oficial compromite, în mod paradoxal, tocmai unitatea credincioşilor, iar acest lucru se întâmplă pentru că nu este ceva firesc, consensul este artificial. Domnul Bănescu nu are astăzi această libertate de a se folosi cu flexibilitate de poziţii, opinii şi idei din cadrul Bisericii, este un comunicator extraordinar de izolat, nu face trimitere la opiniile altor ierarhi (care opinii?!), altor vectori de comunicare din Biserică pe care să-i valideze anticipativ. Deşi domnul Bănescu este o piese esenţială, deşi moderează o emisiune radio/tv, probabil din cauza loviturilor pe care le primeşte, este extrem de timorat şi nu cultivă conversaţia din interiorul Bisericii, nu cultivă diversitatea de idei, cu siguranţă nu a acelor idei de impact, ci doar a celor de factură intelectualist doctrinară. Probabil procedează aşa pentru că ştie că îi este păzit orice cuvânt, iar neprietenii veghează să-i folosească împotrivă orice enunţ pretabil a fi scos din context. Este grav însă că domnul Bănescu nu comunică spre credincioşi, spre interiorul Bisericii (dincolo de un rol de intelectual/doctrinar conservator, de dreapta), iar atunci când o face urmăreşte să combată preventiv ideile nealiniate. O face uneori în mod nedrept, delegitimând prin sfidare sau batjocorire acele opinii pe care le găseşte incomode pentru linia oficială. Este de înţeles că, în aceste condiţii de presiune, face greşeli foarte mari, dar cred că nu mai mari decât ar fi fost făcute de orice altă portavoce a Bisericii care este pusă să funcţioneze într-un astfel de climat. Dor cu adevărat greşelile pe care le face în privinţa credinţei, pentru care pare să aibă o înţelegere proprie, de factură ecumenistă, neconformă ortodoxiei. În paranteză (largă!), mai spun că temerea mea, care este şi convingere totodată, este că acest mod de comunicare este prescris în bună măsură Bisericii de cei puternici şi nu e din cauza unor neputinţe sau lipsuri. Când spun puternici mă refer în primul rând la serviciile secrete româneşti şi, concret, mai ales la Serviciul Român de Informaţii, entitatea care controlează ilegitim şi imoral spaţiul public de la noi. Este nevoie de o condamnare politică a securismului şi de o condamnare a ierarhilor români colaboratori ai serviciilor secrete în ultimii 30 de ani, cu accent pe activitatea SRI. Este o convingere proprie, de lungă durată, care ar trebui invocată în altă parte, cu alte argumente, dar pe care sper să mi-o îngăduiţi aici ca atare. Revenind de pe tărâm speculativ, în concluzie, cred că acum nu este momentul să aşteptăm de la părintele patriarh mesaj mai incisiv decât cel deja emis, ci de unul mult mai substanţial. Nu avem nevoie de atacarea frontală a problemelor ci de reaşezare. Consider că, pentru scopul său polemic, este foarte, foarte util textul PS Ignatie pentru că reaşează cadrul unei noi înţelegeri a situaţiei de fapt. Dacă nu am locui în România şi nu am cunoaşte ce se întâmplă pe aici, dar am citi mesajele ierarhilor, am considera că totul este oarecum liniar, previzibil şi justificat. Mesajul PS Ignatie este primul pas spre a pune degetul pe o rană foarte dureroasă, primul mesaj care expressis verbis face referire la despotism insinuat prin pretexte sanitare. Aşa încât, cred că nu de cuvântul părintelui patriarh este nevoie astăzi ci de mesaje ale ierarhilor care să reconfirme realitatea noastră, pe care o trăim noi, care să comunice substanţial “adevărul nostru dureros”, nu neapărat ofensiv, nu neapărat polemic. Avem nevoie de ierarhi care să spună lucrurilor pe nume, care să faciliteze o conversaţie, o cultură civică robustă în Biserică. Nu avem nevoie de “strângerea rândurilor” aşa cum ni se cere, ci să luăm seama de războiul întru cuvânt care ni se impune şi să reacţionăm în consecinţă! Cei mari mai întâi, cei mici mai pe urmă.. Iertaţi!

    joi, 17:28:47, 14 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Se pare că și în Germania au fost dispuse măsuri similare cu cele anunțate de Patriarhia noastră. Mitropolitul Augustin al Germaniei, care ține de Patriarhia Ecumenică, a anunțat următoarele: „Având în vedere deschiderea bisericilor în σtatul german, au fost date norme legale care, în afară de restul măsurilor de asigurare care au fost adoptate, ajung până la punctul de a regla și modul dumnezeieștii Împărtășanii, adică să interzică dumnezeiasca Împărtășanie din Sfântul Potir prin folosirea linguriței”, menționează în enciclica sa. „În această privință, cu adâncă durere, vă informez că, până la ieșirea din vigoare a normelor legale, deși putem să venim toți la slujbe, nu putem totuși să ne împărtășim toți în afară numai de sfințiții slujitori”.

    joi, 15:50:34, 14 mai 2020

  • Mihai

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Hrjstos a inviat si Doamne ajuta, care sinodali?! Acestia nu mai reprezinta biserica, ei reprezint cu totul si cu totul alte interese, situatie similara si pe la alti

    joi, 15:49:52, 14 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Da, am omis să subliniez că există și mulți clerici sau mireni care aduc critici pertinente și au curajul să-și mărturisească indignarea.

    joi, 15:32:09, 14 mai 2020

  • Sara

    la articolul Mai bine să moară Împărtășania decât tot poporul… credincios:

    Cat de adevarat!!!!! Ati surprins esenta! Dar au inceput sa apara voci impotriva, pr. Mihai Aldea, pr. Valica, dintre credinciosi… Sa speram ca sunt mai multi si pe la usile inchise, fara sa stim noi.

    joi, 14:33:36, 14 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    domnii ierarhi n-au auzit îndemnul Sfântului ? https://marturieathonita.ro/wp-content/uploads/2020/04/Rug%C4%83ciuni-c%C4%83tre-Sf%C3%A2ntul-Nichifor-cel-Lepros-ocrotitor-%C8%99i-izb%C4%83vitor-%C3%AEn-vremea-epidemiei-cu-coronavirus.jpg „Avertizați pe toți creștinii să se roage mie, în mod repetat. Să citească și slujbele. Există un leac și acesta este Sfânta Împărtășanie. Există și o plantă medicinală, cimbrul, care ucide viruși. Și în orice caz, asigurați-vă că vizitați casa lui Dumnezeu în acest moment dificil, deoarece nu există contagiune acolo și nimeni nu poate fi infectat. https://ro.asceticexperience.com/2020/03/29/sfantul-nichifor-leprosul-apare-in-bulgaria-si-da-leacul-pentru-coronavirus/

    joi, 03:49:49, 14 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Chiar și în Austria se vorbește de către ortodocși, fără detalii concrete deocamdată, despre restricții severe, cu păstrarea unei distanțe de 2 m între credincioși, care va fi observată cu atenție. În plus, poporul va fi împărtășit după practica „veche de secole” și testată din Liturghia Sf. Iacov. Desigur, pentru o perioadă. Asta după ce Mitropolitul Arsenie și-a declarat (ipocrit, zic eu) credința fermă că Împărtășania nu este sursă de boală, ci de viață și sănătate. Din câte am înțeles și bănuiesc, va primi fiecare Sfântul Trup în palmă și va sorbi din Potir. Ar fi acceptabilă această variantă dacă nu presupune împărtășirea doar cu Trupul euharistic. Altfel, de ce nu au fost date instrucțiuni de pe acum?

    miercuri, 21:32:37, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Intotdeauna au ramas si din cei care nu si-au plecat genunchii lui Baal! Off topic, dar nu ma pot abtine, asta e. Ati remarcat ca, in scop de PR zic eu, cam de la Colectiv, nu mai avem PS/IPS Cutarica si PF Daniel ci, Parintele Episcop si Parintele Patriarh ?! Bleah !!!

    miercuri, 21:22:05, 13 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Σe pare că există discuții și la nivel panortodox despre modalitatea împărtășirii credincioșilor în urma măsurilor de pandemie. Pr. Ghe. Konstantinu, delegat de presă al „Asociației sfinte a clericilor din Grecia”, a declarat că „nu există Sfânta Liturghie fără dumnezeiasca Împărtășanie” într-o emisiune. Acesta a răspuns la întrebarea legată de Sfânta Împărtășanie că problema este adunarea și îmbulzeala: „Numai aceasta este problema. Evitarea îmbulzelii. Sfânta Împărtășanie nu este subiect de cercetare științifică. Dacă Biserica ar primi toate acestea, ar anula existența ei!” A mai declarat: „Cineva poate să fie bun savant, valoros, dar, dacă nu nu are gust în practică, nu au aplicabilitate/acoperire cele pe care le spune”.

    miercuri, 20:40:06, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Corecta observatie! Despre ce consultare vorbim (si ce de abia acum?) cand in plina pandemie credinciosii georgieni (si nu numai) se impartaseau la rand cu aceeasi lingurita? Tot sa o mai scalde, sa mai “imparta” vina. Oricum, pe Deal, sunt extrem de consecventi in convingerile lor! L-au invitat ei pe Bartholomeu la sfintirea Catedralei? L-au invitat! Dupa Creta si celelalte… Din cadere in cadere! Bietii credinciosi de rand; suntem prinsi intre ciocan si nicovala… Putin Off topic https://www.youtube.com/watch?v=26ChPCVd-Co

    miercuri, 19:15:18, 13 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Ei, consultare a celorlalte Biserici! Cel puțin grecii, la relaxarea măsurilor, împărtășesc fără restricții cu privire la linguriță. La ei este limitată prezența în biserici la cel mult 50 de oameni. Pe de altă parte, ce-i oprește să existe o consultare acum, nu mai târziu? Pretexte ieftine lipsite de verticalitate. Din păcate, probabil reacțiile celor de jos vor veni mai târziu, după comunicarea măsurilor de către Patriarhie oficial.

    miercuri, 18:28:43, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    https://www.activenews.ro/stiri-social/Vasile-Banescu-spune-ca-Biserica-va-renunta-la-Sf.-Impartasanie-pentru-%E2%80%9Eo-scurta-perioada-pana-la-finalizarea-consultarii-cu-celelalte-Biserici-Ortodoxe-161477

    miercuri, 17:29:11, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    https://www.activenews.ro/stiri-social/Vasile-Banescu-spune-ca-Biserica-va-renunta-la-Sf.-Impartasanie-pentru-%E2%80%9Eo-scurta-perioada-pana-la-finalizarea-consultarii-cu-celelalte-Biserici-Ortodoxe-161477

    miercuri, 17:28:44, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Creștinismul social este o utopie și o manifestare a necredinței (Scrisoare a P. Serafim (Eugene) Rose către Thomas Merton):

    1. Erata: chestiunea chestiunii…! Bleah! 2. Pacea lui Hristos este o harisma a Duhului Sfant!

    miercuri, 14:56:33, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Creștinismul social este o utopie și o manifestare a necredinței (Scrisoare a P. Serafim (Eugene) Rose către Thomas Merton):

    Foarte clar si la obiect comentariul. Si demonteaza cu subiect si predicat asa-zisa ascultare si asa-zisul “nu judeca”! Ar fi interesant de citit in fiecare biserica! Glumesc. Stiu ca este imposibil. Si oricum nu ar schimba nimic. Toata chestiunea face parte din chestiunea programatica a lipsei catehezei! Pe care nici credinciosii nu prea si.o doresc…

    miercuri, 09:53:52, 13 mai 2020

  • Popescu

    la articolul Creștinismul social este o utopie și o manifestare a necredinței (Scrisoare a P. Serafim (Eugene) Rose către Thomas Merton):

    Pacea lui Hristos NU are nimic în comun cu sentimentul lumesc de împăciuire, împăciuitor. Este nu doar o confuzie semantică a celor care se pretind creștini, ci trădează ignorarea învățăturii Sf. Părinți, care mărturisesc fără echivoc că pacea lui Hristos este dumnezeiasca. Deci nu doar că purcede de la Dumnezeu, ci sălășluiește în inima omului creștin (cum ar putea sălășlui în inima celui care nu-l cunoaște pe El?), inima creștinului fiind sălaș al Dumnezeirii. Dacă nu ar fi așa, creștinismul nu ar fi avut martiri. Martirajul creștin nu este rezultatul unui act de bravură lumească, ci este rezultatul unei alegeri făcute de cel în cauză ca urmare a păcii sale dumnezeiești, păcii inimii. De aceea ei, martirii și-au dat viața cu bucurie pentru Hristos. Și nu cu temere, frică, angoasă ș.a.m.d. Este o pace a inimii greu de descris în cuvinte, spun Sfinții Părinți. Este absurd să pretinzi că cultivi pacea socială, tu, ca Biserică, încercând să faci pe placul celor care-ți dictează reguli, sacrificând esența Ortodoxiei, cele 7 Sf. Taine, interzicând propriilor credincioși să se împărtășească. Despre ce pace vorbim? Ceea ce se întâmplă astăzi în Biserică este o împăciuire Anti-Hristică. Mântuitorul însuși a spus: nu am venit să aduc pace pe pământ. Atenție!, nu-i cazul să interpretăm literal afirmația Lui, cum constat că se întâmplă în peste 90% din cazuri. Așa stând lucrurile, oare punem la îndoială spusele Lui? Nu-i nicidecum un îndemn la război, ci la VEGHE și MUSTRARE. Ambele sunt repudiate intens în vremea apostaziei. Sub diverse (pre) texte confuzive. Mustrarea, la care ne îndeamnă Domnul de mai multe ori în Sf. Evanghelii, este înlăturată pe motiv că îți este interzis să judeci. Cei care emit astfel de pretenții nu stăpânesc nici semantica limbii romane, nici logica și nici noțiunile de drept. Operațiunea de a judeca are totdeauna un rezultat: osândirea sau nu. Am voie să judec. Nu am voie să osândesc, să condamn. Așadar, să căutăm pacea lui Hristos și nu împăciuirea lumii acesteia.

    miercuri, 08:27:11, 13 mai 2020

  • Sara

    la articolul Creștinismul social este o utopie și o manifestare a necredinței (Scrisoare a P. Serafim (Eugene) Rose către Thomas Merton):

    Imi place mult pr. Serafim Rose, am retinut: când se face încercarea de a împlini „idealurile” creştine în această lume – atunci este idolatrie, duhul lui Antihrist. Boala, suferinţa, păcatul şi moartea sunt părţi inevitabile ale lumii pe care o cunoaştem ca rezultat al căderii. Ele pot fi eliminate doar printr-o transformare radicală a naturii umane, o transformare posibilă doar în Hristos şi deplin doar după moarte. Creştinismul a devenit o „campanie”, Hristos a devenit o „idee”, atât în slujba unei lumi „transformate” de tehnicile ştiinţifice şi sociale, cât şi a unui om în principiu „îndumnezeit” prin trezirea unei „noi conştiinţe”: aceasta stă înaintea noastră. Comunismul, pare limpede, se apropie de o transformare a sa, o „umanizare”, o „spiritualizare” şi în această privinţă Boris Pasternak[5] este un semn dat dinainte; nu respinge Revoluţia, el doar o vrea „umanizată”. „Democraţiile”, pe o cale diferită, tind spre acelaşi ţel. Peste tot „prooroci”, semi sau pseudo-creştini ca Berdiaev şi Tolstoi, păgâni mai vădiţi ca D. H. Lawrence, Henry Miller, Kazantzakis, la fel de bine ca şi legiunile de ocultişti, astrologi şi milenarişti – totul prevesteşte naşterea unei „noi ere”. O eră de „pace” ar putea veni pentru omul împovărat, totuşi apocaliptic de nerăbdător; dar ce poate spune creştinul despre o astfel de „pace”? Nu va fi pacea lui Hristos; nu e decât o fantezie să-ţi imaginezi o prefacere bruscă, universală a oamenilor la credinţa deplină creştină şi, fără o astfel de credinţă, pacea Lui nu poate veni.

    miercuri, 06:21:23, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Va dati seama ce grozavie este in bisericile in care de regula nu se impartaseste nimeni?? Parca nu s.a schimbat nimic! Traiesc pe alta lume!

    miercuri, 00:36:39, 13 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Mai multe slujbe pe zi in parohiile unde sunt mai multi preoti???

    miercuri, 00:33:03, 13 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    În Grecia Sinodul Permanent a dispus astăzi o serie de 21 de măsuri ce trebuie avute în vedere la săvârșirea slujbelor începând cu 17 mai până pe 1 iunie. Distanța dintre credincioși va fi de 1,5 metri, iar în interior vor fi primiți maxim 50 de oameni sau chiar 30 pentru bisericile mai mici. Vor putea sta și afară sau în pronaos. Vor purta măști, pe care le vor da jos doar când se vor împărtăși, ceea ce înseamnă că vor primi Sfintele Taine fără restricții. Se recomandă slujbe cât mai dese, chiar și mai multe pe zi în parohiile unde sunt mai mulți preoți. În timpul săptămânii sunt îndemnați preoții să slujească seara, ca să poată veni oamenii după serviciu. Mănăstirile pot primi vizitatori în limita spațiului de distanțare, dar fără să rămână peste noapte.

    marți, 23:08:42, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    …oricum…pt mine e mare lucru sa stau la discutii cu sfintiile voastre , ieromonahi si alti preoti cu care mai vorbesc pe blogurile astea… io care nu sunt vrednic sa va sterg pantofii , care in păcate m-an născut tot, si in păcate am copilarit ..si tot in păcat stau ..am ajuns sa-mi ies din fire si sa dau io sfaturi la altii si sa mă iau de preoti….cu adevărat mai ticălos sunt decât toti oamenii si nu.mi-am dat seama… mă duc sa-mi vad de păcatele mele…

    marți, 23:00:38, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    eu îs mai.jos decât nivelul prostimii… pai io nu am fost de acord nici sa nu ne lase sa mergem la Înviere…da ce puteam sa fac? m-am rugat acasa Si asa nu cred sa asculte toti preotii ordinu patriarhului si sa nu împărtășească…da cine vine sa-i verifice la momentul acela Sfânt ?

    marți, 22:34:44, 12 mai 2020

  • Jan

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    Face fiecare ce poate, ce vrea. Informația trebuie să circule liber. @p Lavrentie Trebuie atrași cât mai mulți din val, iar cei actuali nu trebuie lăsați să fie luați de val

    marți, 22:32:40, 12 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Eu înțeleg situația din teren că e posibil să nu se împărtășească nimeni, dar această jertfă pe altarul virusului nu este de bun augur pentru Biserică. În ce-i privește pe cei de jos, vorba Părintelui Iustin, prostimea de aia e prostime, că și-așa nu participă la credință. Dar pentru tine, spre exemplu, care mai știi câte ceva, nu e normal să fii de acord cu faptul că preotul nu împărtășește pe credincioși la ordinul de sus. Și o precizare pe care o consider importantă: această concesie nu este echivalentul opririi de la împărtășire pe viață, ci cam pe 3 sau 6 ani (canonul 5 și 4 Ancira).

    marți, 22:19:12, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    ah…deci preotul care nu vrea sa impartaseasca din frica de virus …aha… dar Sfanta Liturghie e Sfanta Liturghie chiar daca unii preoti nu împărtășesc de frica contaminării….se osandeste el..treaba lui…asa cum o patit paracliserul lui Ips Pimen. dar nu-i teatru… Oricum…la mine in sat si asa in perioada asta nu se împărtășește nimeni, nu de frica, ci de nepragatire…numai in Posturi . In rest daca e vreun copilas doar ! Asa ca…omeneste vorbim..pt un taran mai simplu e bine si daca te lasa sa mergi in Biserica, chiar si afara…decat sa stea acasa Duminica cu radio aprins..! 🙂 eu vorbesc de nivelul de jos…nu vorbesc de cum ar fi trebuit sa lupte arhiereii…alta poveste… Dar cum spunea pr. Cleopa…ca te poti impartasi prin statul.la slujbe prin rugăciune , si prin miride ca te pomeneste…tot e ceva 🙂 Doamne ajuta.

    marți, 22:03:23, 12 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Nu asta am spus, ci că renunțarea din principiu la împărtășire din frică de virus este o concesie gravă, care transformă totul în teatru. Una este să știi că nu te împărtășești pt că nu ești pregătit și alta pt că nu vor preoții, adică din frică de virus, din necredință.

    marți, 21:50:44, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Mă iertati, un lucru n-am inteles : daca nu se împărtășește nimeni la Sf. Liturghie , doar preotul….atunci Sf. Liturghie e teatru? ! cred ca am inteles gresit ?

    marți, 21:34:38, 12 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Miza reală este aceea că statul nu mai acționează legal, prin pârghiile firești, ci la șantaj. Practic, acum a ieșit la iveală că guvernanții nu pot impune Bisericii nimic datorită libertății religioase. Însă se folosesc de slăbiciunea ei pentru a o compromite mai departe, dând ea singură hotărâri cu abateri de la principiile ei. În felul acesta trebuie validat discursul oficial al pericolului virusului, care prevalează chiar și în fața credinței. Biserica ar fi avut toată independența să-și facă slujbele după ritualul îndătinat, doar asumându-și responsabilitatea în caz de contaminări. Dar a ales un compromis, cel mai mic, adică Liturghii fără împărtășire, ceea ce este un non-sens. Chiar dacă nu s-ar împărtăși nimeni, dar ar fi fost din cauza nevredniciei sau lipsei de pregătire și ar fi fost o conștientizare a măsurii la care trebuie să se ridice fiecare. Așa, totul devine teatru. În ce privește compromisul acesta mai mic, fără încălcări evidente ale rânduielii liturgice, este asemănător cu cel propus unor mucenici de a mânca nu carne jertfită idolilor, ci o carne simplă, dar care era prezentată ca fiind jertfită. Ar fi mimat închinarea la idoli, dar ar fi rămas „fără pată”. Ori ei nu au acceptat acest truc prin care să-și piardă sufletul. La fel a fost cu creștinii care își cumpărau libeluri (documente că au jertfit) fără să se fi închinat în realitate zeilor. Aceștia erau canonisiți ca apostați în Biserica din vechime, adică să nu se mai împărtășească până la moarte. Ceea ce înseamnă că cei care acceptă astăzi aceste măsuri sunt despărțiți în duh de Hristos, sunt apostați și pot să-și revină doar prin pocăință până la moarte sau printr-o mărturisire care să compenseze trădarea. Deci cine o vrea să-și păstreze cugetul curat în fața lui Dumnezeu va trebui să se ferească să se facă părtaș la această hulă și să participe doar la slujbe unde este garantată împărtășirea.

    marți, 20:42:56, 12 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Exact din acest motiv!

    marți, 20:18:10, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Sa trăiți, Să-mbătrâniți , Si in Rai să înfloriți … Ca la 30 de ani , Cum o fo Adam întâi in Rai , Strălucit si luminat Curățit de păcat , Unde răul nu mai este Sarpele nu mai ispitește , Nimenea nu te mai necăjește Arsița nu te mai prăjește. Lăudati si cântați Sfintei Treimi vă închinați Si pe mine mă iertați .

    marți, 19:01:51, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    despre cele cinci feluri de impartasire ,Arhim . Cleopa Ilie: https://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/4simpartasanie.htm

    marți, 18:02:07, 12 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    La anu’ si la multi ani !

    marți, 18:01:52, 12 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Cum vede chestiunea aceasta un creștin mai neîncrezător de felul său în Biserică: “Sunt probleme care depășesc chiar pe unii slujitori ai Bisericii; ce sa mai zicem de umilii credincioși? Mărturisesc că sunt într-o totală incertitudine cand vad ca Biserica însăși nu este toata in același gând. Poate si pentru faptul că e o situație oarecum noua si ne mai trebuie oarece timp sa ne “adunam”. Sper sa ne revenim din șoc. S-auzim de bine.”

    marți, 17:29:24, 12 mai 2020

  • Ioan

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Cu motivul că sunt “în loc de Daruri – antidoron” și deci nu are sens să le primești pe amândouă la aceeași Sf Liturghie? Căci la noi nu am auzit de așa ceva, nu am auzit de preot care să spună aceasta.

    marți, 17:20:15, 12 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Multumesc pentru raspuns. La Kavsokalivia, La Marea Lavra si parca si la Sf. Ana am fost atentionat sa nu iau anafura dupa ce m-am impartasit.

    marți, 16:30:05, 12 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Vinul și anafora de după Împărtășanie nu sunt obligatorii, dar cred că au fost introduse în practică de Sf. Ioan Gură de Aur, din ce-mi amintesc din viața lui. Eu nu aș fi împotrivă a ce a făcut el. Poate pe timp de pandemie. Oricum, nu e nimeni obligat să le ia, ele find pt consumarea și încredințarea că au fost mâncate Darurile. După cum am dat un link în articol, Sf. Nicolae Cabasila spune că Liturghia nu este centrată pe împărtășire, ci pe ritual+împărtășirea celor vrednici. Logica întreagă a articolului este că nu avem de ales între Liturghii fără împărtășire sau amânarea lor. Cine are de împărtășit, să se împărtășească, altfel nu are rost participarea la un ritual rupt de finalitate și supus fricii, fără credință. Litughiile ar deveni doar teatru. Cred că pot participa la ele cei care nu se împărtășesc, sunt Taine valide, dar de preferat să fie evitate pentru că induc necredință în loc de apropiere de Dumnezeu.

    marți, 16:26:53, 12 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    ” Vinul și anafora de după aceea mie personal mi se pare firesc să fie administrate în pahare de unică folosință și cu alte mijloace de protecție sanitară.” Nu credeti ca ar fi momentul sa se renunte la vinul sau\si anafora (in loc de Daruri – antidoron – Ἀντίδωρον) de dupa impartasanie? Pe de alta parte, daca viata crestinului este/trebuie sa fie hristocentrica iar liturghia este centrata pe Sfanta Impartasanie, in caz ca se redeschid bisericile dar nu se va permite impartasirea credinciosilor, ce recomandati vizavi de “frecventarea” liturghiilor?

    marți, 16:08:23, 12 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Biserica – pusă în fața unei alegeri solomonice în privința slujbelor:

    Cred că e oportun de făcut trimitere şi la mesajul părintelui patriarh: https://www.youtube.com/watch?v=6cw6rnL1wzo cu transcriere aici Nu doar că nu comunică nimic substanţial, dar achiesează la viziunea autorităţilor care este mult disproporţionată, este panicardă, induce temere şi tulburare prin modul fraudulos în care se raportează la realitatea îmbolnăvirilor cu covid19. Înţelegem îndemnurile pastorale în cheia lor duhovnicească, dar în situaţia concretă pe care o traversăm, când suntem siluiţi să credem că “zăpada este neagră” avem nevoie de un cu totul şi cu totul alt tip de mesaj, nu de îndemnul să stăm liniştiţi la locurile noastre. În baza acestei distorsionări a realităţilor concrete, pe fondul unei tulburări colective care este studiată şi urmărită ca atare, ni se cere să facem compromisuri liturgice! Or dacă nu se ia în discuţie această chestiune, a lipsei de proporţionalitate, atunci îndemnurile pioase sunt doar o altă formă de asuprire. Asta cred. Îmi cer iertare.

    marți, 15:13:53, 12 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Da, mi s-a comunicat și mie acest lucru, consemnat pe unele site-uri grecești, pornind de la Αγωνας αγονιζομενων ορθοδοξων χριστιανων (Lupta creștinilor ortodocși care se luptă). Dar, citind mai cu atenție, se pare că nu a întrerupt el comuniunea, ci doar pune pe tapet în articolul intitulat „Pagini negre ale istoriei bisericești contemporane” o serie de 13 aspecte grave, iar la final încheie cu două întrebări dacă nu cumva sunt de evitat episcopii și preoții care Îl vând pe Hristos până acum și să fie aplicată întreruperea pomenirii. Inițial și eu am crezut, înainte să citesc mai atent, că a oprit și el pomenirea. Dar probabil că nu are motiv, el fiind sub un Mitropolit ortodox (Serafim de Kithire). Însă este cumva curios că acest articol nu a fost preluat de cei din grupul Părintelui Teodor Zisis (care a scris un articol pe tema atacului la dogmele ortodoxe, însă pe care nu am apucat să-l citesc).

    marți, 12:39:20, 12 mai 2020

  • Mihai

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Am aflat ca Pr Anghelas Anghelopolos a incetat pomenirea si el

    marți, 12:11:58, 12 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul NECAZURILE de pe urmă. Ascuțimea și rostul lor în mijlocul apostaziei:

    uite scrisoarea georgienilor..( nu cunosc site-ul…sper ca nu e stilist…) https://lumea-ortodoxa.ro/lupta-cea-buna-cum-s-a-petrecut-iesirea-bisericii-georgiei-din-consiliul-mondial-al-bisericilor-in-1997/

    luni, 18:34:04, 11 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul NECAZURILE de pe urmă. Ascuțimea și rostul lor în mijlocul apostaziei:

    Adrian, Nu trebuie să confundăm problemele de dogmă, de principiu, cu cele de morală sau administrative. Dacă este încălcată Constituția, țara totuși merge înainte pentru că e vorba doar de niște norme omenești, care doar creează un cadru general, nu temelia reală a neamului. În schimb, când sunt încălcate învățături de credință, atunci se clatină unitatea Bisericii, care nu este o instituție pământească. Devine astfel prin relativismul ăsta, de negociere. Dar nu e de acceptat așa ceva în Ortodoxie, care se definește tocmai prin corectitudinea credinței. Nu putem tolera abaterile ierarhilor pentru că intrăm noi personal în jocul acesta de lepădare de Hristos. Într-adevăr, cine nu este în stare să-și apere credința cum ar putea cere socoteală ierarhilor? Dar tocmai asta e problema, în felul acesta devenim ne-ortodocși, necredincioși. Înțeleg că au fost presiuni să fie denunțat acordul cu MAI, dar acel acord a fost praf în ochi față de cât puteam obține sau cum puteam pune problema. Spre exemplu, Sinodul sârbilor a cerut să fie deschise bisericile de Paști și nu a obținut, dar a avut o atitudine corectă, nu ca ai noștri. Putem spune că a fost o iconomie a lui Dumnezeu cu apostolii ca să propovăduiască Evanghelia și să nu fie omorâți, dar au fost mustrați de Domnul pentru lașitatea și fuga lor, adică nu au procedat corect, nu trebuie să luăm de un acest comportament. Că ierarhii noștri au salvat Biserica prin concesii pe vremea comuniștilor, cu asta nu pot fi de acord. Dacă ne uităm în Rusia acum, ei au o societate mult mai bună ca principii ortodoxe (deși nu ne putem compara noi, o țară mică). Dârzenia ierarhiei ruse a creat mucenici, a pus sămânță bună, pe când la noi au fost zidite clădiri, dar spiritul s-a pierdut. Mulți spun că vom trece prin necazurile astea cum am trecut și până acum, dar nu văd că am trecut prost, că suntem un popor și o Biserică falimentară, nu mai avem aceeași vână și credință tocmai din cauza micilor concesii care au fost chiar mari. Ne-am fi așteptat să nu fie presiuni asupra ierarhiei? Gândim în termeni de negociere și frică lumească sau de mărturisire? Aici este cheia. Nu zic să înjurăm pe ierarhi, chiar mă feresc de asta, dar nu pot tolera și să-mi însușesc trădările lor înfricoșătoare în ce privește credința. Din păcate, apostazia de azi pe gândire cu jumătăți de măsură se bazează (mă fac frate cu dracul…) până trece ea puntea.

    luni, 18:33:43, 11 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul NECAZURILE de pe urmă. Ascuțimea și rostul lor în mijlocul apostaziei:

    Hristos a-nviat ! 🙂 fiecare cu părerea lui… daca citeai de Sf. Iustin Popovici sau de insistenta acelor călugări georgieni care au facut presiuni pe Patriarhul Georgiei ca sa iasă din cmb …poate aveai si alta părere … nu era de amuzat nimica…trebuia , daca, sa zicem ca au fost obligati sa semneze acolo in creta , fortati …bun…dar atunci nu trebuia cand au facut sinodul in decembrie sa mai declare încă odata ca e bun sinodul…ba încă ia pus si pe ceilalti episcopi sa semneze ca accepta creta..plus si brosura aceea care au facut-o aiurea…mintind ca totul e ortodox. Deci putea sa-si spele măcar ca Pilat mâinile…sa zică :” nu a fost un sinod acceptat pt ca nu a fost toti prezenti, nu s-a anatemizat nicio erezie, dimpotrivă are articole neclare cu privire la Sfanta Biserica Apostoleasca si nu-l socotim ca sinod reusit , nu e obligatoriu sa tinem hotărârile lui…” Si pe deasupra trebuia sa-i lase in pace pe preoti sa slujească fars sa–i pomeneasca…nu sa-i cheme in consistoriu si sa-i ” expulzeze”. Ci ar fi trebuit sa zică asa : ” nu ma mai pomenești la slujbe? Bine…asa e..te las sa slujesti asa…” 🙂 nu poti sa mai ai încredere in ei ! adica iti dai seama ca îs vanduti sistemului…adica îs compromisi…cred ca îs bagati in tot felul de angajamente, pretenii cu ereticii, masoni, evrei s.a oameni cu bani…pt foloase materiale ! ( e o părere..io stiu?!) zice …” ah nu vrei sa accepti creta?… no lasa ca nu mai vezi tu aprobare pt catedrala cea mare”, sa zicem un ex. ! Rezolvarea se poate face cam asa: Trebuie sa se adune toate Bisericile Surori la un Sinod si sa-l cateriseasca pe Bartolomeu, si sa pună pe toti sa semneze împotriva ecumenismului…sa dea o mustrare clara împotriva apropierii prin întâlniri si rugăciuni cu ereticii. Sa-l reabiliteze pe Irineu Patriarhul intemnitat al Ierusalimului si sa-l pună pe el Patriarh…si sa cateriseasca pe toti episcopii care au antecedente grave in ecumenism si declaratii ecumeniste ! Dar asta numai daca va hotărî Dumnezeu…poate dupa un război ceva…sa aibă Rusia un tar adevărat si acela sa convoace Sinodul… Scrie ceva de genul.asta cu unirea slavilor…la Sf. Lavrentie de Cernigov …care a proorocit si despre schismaticii astia autocefali ucrainiei cu denisenko lor… no…ma iertati..e o opinie doar… Doamne ajuta.

    luni, 18:26:54, 11 mai 2020

  • Adrian S.

    la articolul NECAZURILE de pe urmă. Ascuțimea și rostul lor în mijlocul apostaziei:

    Ba eu zic că era mai bun Sf. Ioan Gură de Aur, dacă putem să alegem ! Dar nu putem. Toţi sunt morţi. I-aş întreba eu dacă acceptă postul, dar mă tem că nu-mi vor mai răspunde 🙂 Înainte să-şi ia doctoratul, PF Daniel i-a fost ucenic părintelui Stăniloae. Cu siguranţă i-a pus o bază bună. Măi, când ai un duşman perfid, trebuie să-i cunoşti toate mişcările, toate tehnicile. Stai pe aproape de el şi-i urmăreşti mişcările, modul de a gândi, de a se raporta la ceilalţi, ce zice, ce face, ce scrie. Pe mine, deocamdată, nu mă sperie prezenţa BOR-ului în CMB sau în Creta. Sigur, ne-ar fi amuzat în 2016 să se fi dus PF-ul până acolo, să le fi tras nişte flegme între ochi celor prezenţi şi să se care, dar nu ştiu dacă realizezi densitatea de securişti per metru pătrat de la Sinod (şi de la CMB) şi cât de atent trebuie să fii la ce fac ăia acolo. Nu mai zic de ce se întâmplă pe plan intern, în ţară, ce densitate este… Pentru că dacă nu eşti pe fază şi nu-ţi dai seama ce forţă atee colosală s-a ridicat în lume împotriva spiritualităţii (şi-n Turcia şi-au închis ăia moscheile de-a valma, şi-n Israel sinagogile, să nu ne credem buricul lumii), varianta B este să se închidă total-total bisericile, ca’n Grecia. Eu zic că ceva-ceva a mai mişcat pe la noi în Biserică în perioada asta (lucru care nu prea s-a întâmplat la sinagogi sau moschei), semn că s-au dus nişte tratative puternice. Faptul că s-a permis împărtăşirea la domiciliu sau împărţirea luminii în noaptea de Înviere arată că reprezentanţii BOR au fost cei care au luptat la baionetă; nu suspectez rabinul sau califul să-şi fi pus obrazul pentru asta. Dacă nu realizezi chestia asta, eşti naiv.

    luni, 17:50:28, 11 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul NECAZURILE de pe urmă. Ascuțimea și rostul lor în mijlocul apostaziei:

    era bun la noi un patriarh ca Tihon al Rusiei sau ca Marcu al Efesului , ca n-ar fii acceptat ei că sinodul de la creta este bun si n-a schimbat nimic …asa cum afirma domnul patriarh Daniel . si nici in CMB( al ereziilor) n-ar mai fii rămas . Dar ce sa faci cand patriarhii îs pusi dintre oamenii care isi fac diplome de teologie la catolici in Apusul cazut din 1014 -1054.

    luni, 14:37:35, 11 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Hristos a înviat Si covirusul a încetat , Sfanta Lumină l-a dispersat Si a fugit de la noi din sat ! Însă virusul ecumenist Sporeste tot mai trist , Face ravagii printre ierarhi De-ti vine sa iei fuga printre brazi ! Auleu ce tărăboi este-acuma printre noi! De ierarhi nu ne mirăm de la ei n-avem ce sa mai asteptăm, Odata ce au dat mâna cu erezia Le-a luat Domnul si întărirea ! Numai mila Domnului Si a Maicii Domnului Ne vor ajuta Sa trecem si peste cele ce vor urma ! Doamne ajuta ! Sănătate tuturor cititorilor !

    luni, 14:00:53, 11 mai 2020

  • Adrian S.

    la articolul NECAZURILE de pe urmă. Ascuțimea și rostul lor în mijlocul apostaziei:

    Subscriu, privitor la împuținarea povățuitorilor. Sunt din ce în ce mai greu de găsit văzătorii de Dumnezeu. Dar asta nu ne absolvă pe noi de răspundere. Domnul ne poate grăi adevărul și prin gura unei măgărițe, dacă nu mai găsește altă cale și noi chiar avem nevoie de acel cuvânt. Dar în altă privință nu subscriu: aceea a ideilor revoltate răspândite de mărturisitorii apăruți pe bloguri ca ciupercile după ploaie, care își fac ierarhii mai ceva ca pe o albie de porci. Dacă aveau tupeu, trebuia să fi luat o pancartă pe 16 martie și să meargă în Piața Victoriei, la Cotroceni sau pe Dealul Patriarhiei și să le bage carne în frigider celor de care erau nemulțumiți. Dacă n-au făcut-o, înseamnă că sunt niște martiri de mucava. La începutul stării de urgență m-am raliat și eu șuvoiului de nemulțumiți față de aparenta pasivitate a Sinodului BOR. Scriam articole, trimiteam petiții, concepeam acțiuni judiciare etc. Apoi mi-a fost dat să înțeleg că însuși Domnul ne-a tras palma asta la fund fiindcă am fost prea leneși față de imensul dar pe care ni l-a dat și pe care-L evitam sub diverse pretexte (țarină, boi, femeie etc.). Și dintr-o dată m-am liniștit. Dacă El însuși a zis STOP!, cine’s eu să zic START sau cum aș putea să le cer ierarhilor să aibă mai multă vână, dacă nu li s-a dat de Sus? Dacă mie însumi nu mi s-a dat, cum aș putea să-i cer altuia să facă ceea ce eu nu pot? Să nu uităm că însuși verhovnicul Petru s-a lepădat întreit, deși până atunci se jurase ca țiganii (“să mor io”) că-L va urma pe Domnul până la capăt. Și spune sf. Ioan Hrisostom că acest lucru (frica ucenicilor) s-a făcut cu iconomie de sus, căci cine ar mai fi predicat Evanghelia Învierii la neamuri dacă toți ar fi mers în acel ceas la moarte cu Domnul? Sunt convins că frica ierarhilor de acum este cu aceeași iconomie. Mulți i-au înjurat pe patriarhii Iustinian și Iustin (și Teoctist) că au bătut palma cu comuniștii și că au închis ochii la abuzuri. Ok, dacă nu făceau așa, eram în situația URSS-ului cu zeci de milioane de oameni nebotezați în 1990 sau a Albaniei, fără biserici. Trebuie să recunoaștem că din prigoana demonului roșu, noi – românii – am ieșit mult mai bine ca biserică. A nu se înțelege că-l validez pe Larchet. Deloc. Mai bine tăcea, nu știu de ce l-a mâncat spinarea să dondăne aiurea prin interviuri. Pe sistemul “vorbi și nea Ion, că e și el om”. Decât să faci bricolaje duhovnicești, mai bine taci. Refuzi să vorbești. Nu te amendează nimeni dacă îți ții gura, în schimb nemulțumești multă lume când iei o poziție. Se vede că el n-a trăit experiența comunismului ca să fi înțeles că o biserică nu se dărâmă de către ierarh sau de către buldozerele prigonitorilor, ci de către păcatele acumulate la temelia ei. Păcate mici și mari, dar multe, ale credincioșilor simpli. Biserica Sfânta Vineri din buricul Bucureștiului (ca și multe altele) n-a căzut pe 18 iunie 1987 fiindcă au dat cu buldozerul milițienii și deținuții aduși acolo (muncitorii fugiseră), ci căzuse mult mai demult dar încă nu se vedea. Noi ne dărâmăm singuri bisericile. N-ar avea ăștia nicio putere dacă nu le-am da-o noi prin păcatele stivuite. Așa cum nici Templul din Ierusalim n-a căzut abia în anul 70, ci căzuse mult mai demult dar nu se vedea. Cu cel puțin 4 decenii, pe vremea când Mântuitorul căina Ierusalimul pentru mulțimea fărădelegilor. Asta nu înțelege Larchet și asta văd că nu înțelegem mulți dintre noi. De aceea nici nu ne folosim de lecția ultimelor două luni, ci tot corijenți rămânem. Recunosc, și mie mi-ar place să-l avem patriarh pe sfântul Ioan Gură de Aur. Dar oare m-aș înghesui eu de la 3 dimineața în fiecare duminică, să prind loc în catedrală ca să-i aud cuvântul predicii (și să-l împlinesc)? Mă îndoiesc… Apropos de patriarh: cineva apropiat de starețul Efrem de la Mr. Vatopedu mi-a spus că acesta l-a lăudat pe PF Daniel pentru cum a procedat. L-a început m-a nemulțumit cuvântul, dar de ceva vreme am început să-i dau dreptate. Mai ales după ce am aflat niște informații de culise despre ce lupte crâncene s-au dus împotriva lui și a Bisericii în această perioadă, înțelegând ce forțe ample și-au dat mâna să ne dărâme. Poftiți un exemplu, din Vinerea Mare, ca să înțelegeți de ce nu mai vreau eu să fiu judecătorul patriarhului (și a niciunui ierarh): http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000382641&id_inst=2 Credeți voi că acel “oenge” căpiat care a pornit procesul, a făcut treaba doar de capul lui, din proprie inițiativă? Încercați voi să porniți un proces în perioada asta, fie el și de ordonanță președințială, să vedeți când veți primi termen. Ei bine, la CAB s-a dat termen de pe o zi pe alta (joi pe 16 depus cererea, vineri pe 17 soluționat). Realizați ce presiune s-a făcut acolo? Și, pentru ce miză? Să anuleze amărâtul ăla de acord, modificat atât de mult încât rămăsese aproape simbolic. Băi, nici p’ăla nu voiau să ni-l lase! Dar, evident, pentru a nu se pierde capital de imagine pe persoană fizică la Cotroceni, s-a lucrat prin interpus, pe persoană juridică, printr-o coadă de topor. Bine că reduta justiției încă nu a căzut și mai avem judecători verticali și curajoși.

    luni, 13:42:52, 11 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    Nu e nevoie sa fii prooroc ca să urmărești o discernere a lucrurilor. Dimpotrivă, abia proorocii știu în ce să se încreadă. Nu trebuie sa mergem neapărat după val. Nu pare de încredere.

    luni, 11:59:33, 11 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    Jan, ce faci (concret) cu informaţia dată aşa oamenilor? Cum o foloseşti?

    luni, 11:53:05, 11 mai 2020

  • Jan

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    Mai omule, tu te îneci în prea multe cuvinte… deșarte. Sistemul care gândește exact ca tine, consideră teoria conspirației chiar și citate din sf. Scriptură. Tot ce e legat de pecete, de 666, antihrist samd. este la fel bagatelizat. Lasa forma, lasa fondul, modul de transmitere si DA informatia la oameni. Cand ai sa ajungi la masuri de proroc, cu viata sfanta incat sa emiti numai postulate, atunci te vom asculta pe tine. Nu ma intind, sper ca ai inteles ideea: libertate de exprimare, fara blasfemii.

    luni, 11:39:03, 11 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Erdogan îi mulțumește lui Victor Orban pentru „sprijinul acordat pe scena internațională”:

    https://www.g4media.ro/cinci-ambasadori-convocati-la-mae-ungar-in-legatura-cu-raspandirea-de-stiri-false-de-catre-mainstream-ul-liberal-international.html Ministerul ungar de Externe îi convoacă luni pe ambasadorii Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei şi Suediei, în contextul răspândirii de „ştiri false de către mainstream-ul liberal internaţional”, a anunţat duminică seara târziu în social media şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto, transmite MTI, preluată de Agerpres. Szijjarto a menţionat că omologii săi din cele cinci ţări şi-au manifestat într-o scrisoare către secretarul general al Consiliului Europei sprijinul faţă de preocupările exprimate de acesta în ce priveşte legislaţia adoptată în Ungaria cu privire la coronavirus. Unii dintre ei au făcut afirmaţii individuale „reproducând minciunile deja plictisitoare cum ar fi că (guvernul ungar) construieşte o dictatură sau vizează puteri nelimitate”, a spus şeful diplomaţiei ungare. „Maghiarii sunt o naţiune de peste 1000 de ani şi nu acceptă aerele de superioritate patetice şi ipocrite”, fiind „capabili să decidă ce vor şi ce nu”, iar miniştrii de externe din cele cinci ţări „ar face mai bine să-şi vadă de treabă”, a adăugat Szijjarto.

    luni, 11:07:38, 11 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    Jan, tocmai asta pledează pentru ceea ce zic: faptul că pentru multe teorii ale conspiraţiei devine evidentă partea de adevăr după o anumită perioadă de timp, dar nu în timp util. Teoria în sine nu se adevereşte nici după x ani pentru simplul motiv că forma în care este înpachetat acel adevăr parţial este improprie, forma nu este bună, este nefolositoare. Există o vorbă foarte adevărată: medium is the message. În traducere, forma, modalitatea de transmitere, contextul determină conţinutul de cunoaştere al mesajului şi, mai ales, valoarea de acţionabilitate a informaţiei. O poţi folosi ori ba? Informaţiile compromise de forme conspiraţioniste nu pot fi folosite pentru avansarea sau apărarea intereselor noastre! Nu poţi ciopli o stâncă cu un ciocănel de traforaj! Noi alegem să ne intoxicăm singuri crezând că “ficatul” înţelepciunii colective poate filtra toxinele. Or, nu este aşa! Toxinele acestea crează o dependenţă de consum care alterează starea generală de sănătate în corpul Bisericii. Asta vedem astăzi când cei din afară dictează (indirect) temele pentru care se inflamează credincioşii ortodocşi, mai ales credincioşii care îşi asumă o independenţă de gândire faţă de linia oficială a Bisericii. Ceilalţi credincioşi,ascultătorii, înţelegând că modul acesta de raportare la realitate nu este unul corect, firesc, că nu este creştinesc, se duc în extrema cealaltă, fac o ascultare soră cu obedienţa inconştientă; devin, în esenţă, nişte fameni incapabili să mărturisească credinţa. Ei cred că neieşitul din cuvântul ierarhului echivalează mărturisirea credinţei, translatând o regulă de ascultare destinată părinţilor de mănăstire, dintr-un context specific de creştere duhovnicească, într-o practică civică extrem, extrem de păguboasă. După care, tot ierarhii care cultivă în apropiere fameni fără niciun fel de consistenţă, se declară dezamăgiţi de popor, acuză lipsa de susţinere şi aşa mai departe. Păi dacă în loc de curea de transmisie pe lanţ tu părinte ierarh alegi sfoară de tei, de ce te plângi? Lucrurile acestea nu sunt chiar atât de simplu de rezolvat, presupunând că mai pot fi rezolate. Dar un punct de plecare esenţial se referă la modul în care primim şi transmitem informaţia mai departe şi modul în care reuşim să configurăm cercul nostru moral. Chestiunea asta nu ţine doar de înţelegere ci şi de putere politică, putere care trebuie dezvoltată la nivel de grup, de corp civic. Subliniez că nu îmi doresc să vorbim doar despre lucruri pe care le putem dovedi, căci asta nu se va putea face vreodată! Dar este necesar să fim lămuriţi asupra unor elemente minimale pe baza cărora să putem anticipa. Cu cât avem o rigoare mai mare pentru informaţiile de bază cu atât mai precis putem specula, anticipa, emite judecăţi inductive. Cu cât mai mare este baza persoanelor de categorie medie care îşi asumă acest mod de judecată, cu atât mai utili putem fi pentru aceia pe care Domnul îi va ridica să ne fie lideri. Dar câtă vreme noi suntem nisipuri mişcătoare, nu prea are rost să aşteptăm lideri care să coaguleze ceva în folosul nostru colectiv. Părerea mea..

    luni, 10:03:07, 11 mai 2020

  • Jan

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    informatia se transmite mai departe… fiecare e liber sa creada sau nu… deja gandirea ta se aseamana mult cu a sistemului… conspiratie, fake news bla bla… cam multe conspiratii s-au adeverit.. acum cinci ani daca pomeneai de vaccin ce contine cip tot de conspiratie erai acuzat… lasati corectitudinea asta, aparent ortodoxa, ca tot politicaly corect este… Faceti ceva concret, nu mai impingeti pe altii… ce apare pe unele site-uri ortodoxe, e f filtrat de ce exista pe plan international

    luni, 00:32:33, 11 mai 2020

  • Kleomenis

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Din păcate și cele ce sunt ale Lui Dumnezeu acum se dau cezarului. Domnul ne arată încă o dată că e vremea dreptei mărturisiri și a bunei neascultări !

    duminică, 23:37:15, 10 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    Sfaturile bune sunt binevenite oricând. Ceea ce am spus e că trebuie să înțelegem ce transmitem mai departe. Dacă facem asta știm și ce e sigur, intuim și partea de speculație iar teoria conspirației rămâne doar atât. Nu devine parte din realitatea noastră subiectivă.

    duminică, 22:43:50, 10 mai 2020

  • Jan

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    slab articol adica daca nu avem noi posibilitatea sa investigam, dar o lume intreaga vorbeste, in cotidiane de renume, dupa parerea ta ar trebui sa nu publicam… vad ca aveti idei si personaje… faceti voi un cotidian serios, ca la sfaturi se pricepe oricine

    duminică, 22:38:08, 10 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    1. Nu cred că se înțelege care zeflemea. 2. Inițial am citit fără atenție. Credeam că se referă la o consultare cu celelalte culte din țară la noi. Ceea ce ar fi fost de înțeles într-o măsură pentru că sunt măsuri care le privesc pe toate, dar în ce privește slujirea afară, distanța dintre oameni, cadrul legal… Există o afirmație foarte nimerită a IPS Teodosie, anume că Biserica are autonomie față de stat chiar și prin lege. Dar nu o folosește. Cât despre Sfânta Împărtășanie concret, nu avem ce amâna, adică să ne confomăm în vreun fel. În rest, nu vreau să fiu foarte critic la tot felul de detalii, ci am o îngăduință față de tot felul de slăbiciuni în sensul că nu intru prea mult în ele, nu că le-aș accepta.

    duminică, 22:32:26, 10 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Iar de consultat Bisericile Ortodoxe surori, au mai facut-o si la Kolimbari. Ba chiar au luat decizii care (in capul lor) au caracter de obligativitate pentru intreaga pliroma ortodoxa!

    duminică, 22:15:59, 10 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    1.Nu accept zeflemeaua in acest caz! Nu este “prea buna”, este gratuita! 2. Nu stiu de ce, dar nu mi s-a salvat tot mesajul. Care era asa: „Biserica Ortodoxă Română se va consulta cu celelalte Biserici Ortodoxe surori pentru a găsi împreună, în comuniune și în spiritul fidelității față de tradiția liturgică, cea mai bună cale referitoare la accesul credincioșilor, în contextul pandemiei, la miezul vieții creștine: Sfânta Împărtășanie”. “Desigur că măsurile acestea vizează toate cultele și este firească o consultare între ele, totuși nu pe tema Împărtășaniei pentru că există diferențe chiar și de administrare, fără a mai spune despre cele de doctrină.” Cred ca e o greseala din neatentie din partea dvs. In schimb, mi se pare grav in comunicatul IPS Teodosie: “Amanam Sfânta Împărtășanie până când va fi voie să împărtășim cum trebuie.” ”Dacă vom sluji afară, avem spațiu mai mult. Dar, Sfânta Împărtășanie nu pot să ne-o recomande ei. O să avem discuții în Sfântul Sinod. Biserica este autonomă față de stat. E greu de acceptat, nu poate fi acceptat așa ceva. Amanam Sfânta Împărtășanie până când va fi voie să împărtășim cum trebuie. Avem frică să dăm cele sfinte ca și când nu ar fi sfinte! E o imixtiune în Cultul Bisericii. Nu facem compromisuri. O să analizăm!”, a declarat ÎPS Teodosie. Cat despre Arhiepiscopia Ortodoxă a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, in catedrala ortodoxa din Munchen este pictat Ierom. Arsenie Boca Clarvazatorul (sic!), http://www.mitropolia-ro.de/index.php/ro/multimedia/video/151-catedrala-foto (foto 50/74) ba chiar si Sfantul Cuvios Francisc din Assisi http://www.mitropolia-ro.de/index.php/ro/multimedia/video/151-catedrala-foto (foto 9/74). Asta pentru cine crede ca sunt caderi intamplatoare, din graba/neatentie. Dintr-una intr-alta. Oamenii sunt consecventi in agenda lor!

    duminică, 22:11:03, 10 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    Da, bună observație. Graba strică treaba. Deci e prea bună afirmația purtătorului de cuvânt.

    duminică, 21:31:19, 10 mai 2020

  • Ortodox

    la articolul Măsurile de redeschidere a slujbelor: o provocare adresată Bisericii:

    „Biserica Ortodoxă Română se va consulta cu celelalte Biserici Ortodoxe surori pentru a găsi împreună, în comuniune și în spiritul fidelității față de tradiția liturgică, cea mai bună cale referitoare la accesul credincioșilor, în contextul pandemiei, la miezul vieții creștine: Sfânta Împărtășanie”.

    duminică, 21:26:11, 10 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    cum nu.mi-am cerut iertare? de trei ori am zis ” iertati” deci iertare îmi cer pt faptul de a fii îndrăznit sa va dau ” sfat” cu rugăciunea… dar pt simplitate …o tin pe a mea in continuare.. Cuv. Paisie o zis ca monahul e transmitatorul lui Dumnezeu…se ” conectează” prin rugăciune si vorbeste cu Dumnezeu…si trimite mai departe la oameni…:) Este scris in cartea ” Epistole” . deci încă odata…vs rog sa mă iertati ca am fost indraznet … Doamne ajuta. va fac cinste cu o înghețată ca azi e pomenirea si unui Sfânt mucenic Ciprian . 🙂 sărut mâna

    duminică, 13:35:44, 10 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    Nu-s rău de scârbă, încât să-ți țin pică. În schimb, nici tu nu ți-ai cerut iertare, adică să recunoști că ai greșit. Dimpotrivă, o ții pe-a ta, folosind ca pretext simplitatea (situație despre care vorbește clar Cuv. Paisie, și nu doar el, că nu e o faptă duhovnicească). În consecință, am spus și eu ce am avut de spus. Dar hai să o lăsăm așa, că e cam înfundată treaba. Dumnezeu să ne țină și să ne ierte slăbiciunile!

    duminică, 12:40:16, 10 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    da n-ati zis ca ma iertati …! nici dialogu meu nu duce la a dori fapte spectaculoase…exagerati.. A primi raspuns pt o problema prin rugăciune nu e minune sau fapta spectaculoasa ! eu cunosc oameni care au primit astfel de intiintari…si nu s-au mandrit ! Sunt destule istorioare …de ex. cu Sf. Efrem cel Nou… aia ca n-am prins nimic din vietile acelor Sfinti..e adevărat…asa este! si ca n-am bunul simt…iarasi va dau dreptate. ei…măcar sa mă iertati totusi … n-am cumpatare ….is iute din fire…e greu sa mă stăpânesc..nu mi-s bune frânele , îmi lipsesc zabalele 🙂 Dumnezeu sa ne ierte , Maica Domnului sa ne ocroteasca

    duminică, 10:22:30, 10 mai 2020

  • Ierom. Lavrentie

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    Sincer să zic, nu pari să fi prins ceva din viețile acelor sfinți. Nici măcar bunul simț, darmite simțământul duhovnicesc. În dialogul respectiv era vorba de orice credincios că poate primi răspuns de la Dumnezeu. În al doilea rând, nici eu nu cred că sunt la măsura să primesc un asfel de răspuns, dimpotrivă, nu am nici pe departe o astfel de îndrăzneală la Dumnezeu, mai ales că e un subiect care nu privește mântuirea mea direct, ca să am o îndreptățire să cer așa ceva. Apoi toți Părinții spun că voia lui Dumnezeu se descoperă nu apelând direct la rugăciune, ci la conștiință, la sfat și abia apoi la rugăciune. Și nici așa nu spun Părinții că vei primi descoperire, ci un semn, o îndrumare ce să faci. Le amesteci rău, dar te dai și mare admirator al Cuvioșilor. Învățătura lor nu era să râvnim la tot felul de minuni și fapte spectaculoase, ci să ne smerim cât mai mult. Eu zic că nu strică multă cercetare și cumpătare înainte de a spune sau face ceva.

    sâmbătă, 23:06:28, 9 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    Părinte Lavrentie , v-ati simtit jignit sau supărat sau ofensat de comentariu meu cu ” sfatul” de rugăciune la adresa sfintiei voastre?? daca, da… atunci îmi cer iertare si va fac trei metanii pana la pământ…iertati , iertati, iertati ! dar io va zic sincer ca din simplitate v-am zis…chiar cred ca se poate si azi asa ceva.. sincer mă cam dezamagesc ca nu dau de ieromonahi cu credinta asta ..asa cum.ca se poate orice la Dumnezeu … io am rămas la impresiile din cartile cu vietile Sfintilor care aveau credinta aia tare…si ma gândeam ca mai sunt si azi din aceeia 🙂 io am rămas la patericu egiptean…sau la aceia ca Sf.David din Evia sau Arsenie capadocianul, sau Iacov Tsalikis…mie asta îmi e invatatura….vietile Sfintilor si faptele lor…trairea lor… Doamne ajuta…si încă odata…ma iertati !

    sâmbătă, 22:56:11, 9 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    Nu, și eu tot de la țară sunt, crescut în comuna Flămânzi, Botoșani, sat Poiana. Am luat în serios pt că așa e scris, cu mare convingere. Nu am înțeles de unde rezultă, mie nu-mi dă niciun lucru de folos, dimpotrivă. Era bine dacă se scria de la început că e doar o întrebare, o supunere atenției, altfel lumea crede că luăm de bun tot ce umblă pe net. În fine, nu ați stricat nimic, sunteți binevenit.

    sâmbătă, 22:47:32, 9 mai 2020

  • ciprian p.

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    ” noroc” nu e ortodox 🙂 pr. Cleopa zicea sa nu zicem ” noroc” ca e de la idolul noroc ! Ci ” Slava Domnului ca….”. asa e mai corect. apoi tu daca simti obraznicie in sfatul.meu dat părintelui atunci treaba ta…stie Domnul ca nu e… ci si Cuv. Paisie Aghioritul asa făcea cand avea o problemă… sau vezi staretul Ioanichie Moroi can cu problema calendarului…s-o pus pe post negru …si rugăciune…sau poate n-ai citit… si Pr Paisie Olaru sfatuia ca in cazuri in care nu stii ce sa faci…3 zile post si rugăciune ! da acu…poate e alta moda mai teoretica sau ce stiu eu …ca vad ca nu va place sa auziti de astea… Daca si staretu Iosif isihastul gândea asa…ca se poate insela…nu se mai apuca de rugăciune ci rămânea la comertul lui 🙂 nu mai ajungea Sfânt ! laalealalte cu descoperirile stiintifice ca e sau nu covid …prea le-ai luat in serios..nici eu nu stiu exact…de aia am pus si aici sa vad ce mai zic altii…sincer nu stiu nici eu…lainceput am crezut una…apoi alta…apoi tot am citit una alta…pana m-am saturat 🙂 nu o lua asa on serios mai omule cu modul meu de a vorbi …eu sunt mai simplist…taranoi..sunt de la tara…intelege si tu…nu sunt intelectual ca tine…vad ca aveti un duh mai asa…de intelectual…teologic …io-s mai pe cealaltă linie… iarta-mă daca ti-am stricat articolul cu felul meu de a vorbi. Doamne ajuta.

    sâmbătă, 22:32:26, 9 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Cenzura şi spaţiul de informare ortodoxă în vreme de COVID19. Confruntare şi facilitare:

    @Ips, Pintan, Ortodox Vă foarte mulţumesc! 🙂 Îndrăznesc cu următoarele replici: s a pornit un razboi profesionist de dezinformare care nu mai poate fi controlat Nu poate fi controlat la nivelul întragii societăţi, încă, deşi cred că eforturile spre acolo se îndreaptă. Dar! poate fi controlat la limita cercului nostru moral, adică la limita lucrurilor care ne interesează pe noi, a celor pentru care suntem dispuşi să depunem eforturi ca să ajungem la înţelegere sau, ideal, la adevăr. Am scris despre cercul moral la năzuinţe, e un concept nu prea întâlnit în mainstreamul nostru, dar cred că ne-ar lămuri foarte uşor în privinţa căii de luat dacă am înţelege exact ce presupune însuşirea acestui concept. E un război nu doar de dezinformare ci este o încleştare între diferite forţe care se manifestă în plan politic, social, cultural, juridic şi militar, deschis sau prin proxy. Noi trebuie să avem o sumă însuşită de lucruri pe care ni le dorim în societate, lucruri concrete, nu doar cele de principiu. E mare problemă că în rândul nostru, al ortodocşilor, sunt aruncate tot felul de teme şi subiecte pe care ni le însuşim de parcă ar fi Sfintele Dogme, sau mai dihai chiar, şi asta doar în efectul culturii antisistem care este lăsată să se dezvolte. Permeabilitatea asta antisistem în ethosul ortodox este consecinţă directă a retragerii ierarhilor din spaţiul public, a absenţei lor în momentele cheie, cu miză simbolică, asta e părerea mea plecând de la ceea ce găsesc în vieţile sfinţilor. milioane de adevaruri ce contin zeci de capcane sufoca capacitatea de gandire a majoritatii majorităţii.. credincioşilor, cred că era completarea. Majoritatea, ca element colectiv, nu are capacitate de gândire, are nişte reguli specifice de însuşire a unei opinii dominante. Reguli care, la noi, sunt parazitate şi inhibate cu bună ştiinţă în mediul ortodox, asta cred. Cert e că există şi o mare pasivitate, că forumurile cu potenţial sunt repede aduse la ordine. Singura opţiune este cea descentralizată, low key, cea în care fiecare site, blog, platformă îşi face transparente o sumă de informaţii, obiective, năzuinţe, convingeri astfel încât să poată fi imaginat un repertoriu comun de interese. PARE foarte mecanic, tehnic şi artifical tot ce scriu aici, dar nu este aşa. E suficient să existe conversaţie între diferite platforme/situri, un schimb de idei, împropriat de un ierarh şi buba-i gata. acest articol să dea mai multora curaj în a se distanța de atitudini care, pe termen lung, au adus mai mult dezbinare decât lămurire. Cred că dezbinarea e un efect tranzitoriu, firesc, al conversaţiei, doar că ne sperie. Ortodocşi fiind, ne dorim să cedem repede de acord în privinţa lucrurilor care contează.. că doar avem aceleaşi informaţii. Doar că nu doar informaţiile contează, ci şi multe altele, momentul, înţelegerea, poate şi duhul cultivat de fiecare în parte. Dacă am tolera dezbinarea aceasta ca un produs firesc al conversaţiilor, poate am înainta spre un loc mai luminos. Sincer să spun, nu am știut dacă să mă bucur pentru închiderea blogurilor menționate sau nu, deși nu pot fi de acord cu fenomenul fake news și închiderea publicațiilor. Nu prea e de bucurat pentru că e ilegal. Iar fenomenul fakenews e real şi extrem de dăunător nouă, fie pentru că îl ignorăm, fie că îl desconsiderăm şi este instrumentat împotriva noastră. Dincolo de simpatii sau antipatii, eu unul cred că închiderea siturilor, în aceste împrejurări şi în acest mod, e un abuz. Părerea mea este că acele persoane care au făcut asta trebuie să meargă la închisoare. Este o despărţire atât de mare de garanţia constituţională, făcută cu aşa o desconsiderare a statului de drept, făr nicio proporţionalitate, cu discriminare vădită, încât, din punctul meu de vedere, acele persoane trebuie condamnate penal, măcar cu suspendare. Că închiderea sitului poate produce şi efecte favorabile celor cenzuraţi, că e un mare impuls de notorietate, o validare a culturii antisistem, din punctul lui Gabriel/Daniel de vedere, asta e altă discuţie. Blogosfera ortodoxă e un fel de microcomunitate în care nu toţi membrii colectivităţii ne plac, nu-s toţi ideali, nici noi nu suntem. Ceea ce contează însă e armonia “satului ortodox din online”, în care toţi (ar trebui) să se simtă ca acasă. Aşa încât, nu prea are rost să ne întrebăm de ce ortdoxinfo are atâta vizibilitate, cât să ne întrebăm de ce nu există elite profesionale care să-şi asume integral un ethos ortodox. Ortodoxinfo face ceea ce ştie şi ceea ce i-a adus o mare vizibilitate şi un public fidelizat, hiperpartizanat. Eu unul nu am încredere în aceste situri, nu îi cunosc pe administratori decât indirect, deşi, din câte îmi dau seama, mare parte din notorietatea theodosie.ro li se datorează. Nu neapărat traficul pe care îl avem, cît notorietatea, faptul că au preluat articolele părintelui Lavrentie despre Ucraina şi altele. Dar Ortodoxinfo nu este compensat de alte forumuri ale ortodocşilor cu caracter misionar care să îl apropie de matcă, fără ca asta să însemne că nu are dreptul (civil) să se comporte cum o face. Din punctul meu de vedere, care ar trebui explicat mai mult, ortodox info are loc în continuare în blogosfera ortodoxă în exact maniera în care a funcţionat şi până acum. Alte lucruri ne lipsesc.. Activenews în schimb, deși are și postări grosolane și fără folos cum e cea discutată, mai mult mă deranjează că promovează des pe post de speakeri creștini vedete tv care au smintit o generație întreagă de tineri, masoni conservatori și intelectuali de-ai lui Băsescu, asociații cu discurs (poate chiar intenționat) extremist etc. Dar asemenea fac și Doxologia, Basilica, de ex. Altfel, trebuie remarcat că își fac loc pe Activenews și personalități onorabile și interviuri, analize valoroase. Păcat că apar în contextul descris, lucru care pentru prea mulți duce la scăderea credibilității mesajului lor. Este o frustare că lucrurile nu merg cum am vrea noi să meargă, crezând că ar merge bine dacă. Dar asta ne este dat acum, cu asta lucrăm. Ar fi ideal să existe un cotidian ortodox cu vizibilitatea adevarul.ro, dar cu perspectiva celor de la activenews/cuvantul ortodoxtranspusă în forme media adecvate, cu angajamentul civic al lui Ninel Ganea şi a celor de la Academia privată, cu înverşunarea tenace a lui Mihai Silviu Chirilă, cu credinţa şi înţelegerea teologică a părintelui Lavrentie. Dar asta avem deocamdată, sper să ne lase Domnul şi atât. Întrebarea este: de unde se poate începe? Eu cred în puterea argumentului la momentul prezent, cred că oamenii (destui) încă sunt în căutarea lui și își doresc să iasă din amorțeala generală. Poate chiar pornind de la acest articol ar fi bine să se contureze o discuție Cred că se poaet începe de la fiecare în parte, suveran în cercul său moral. Articolul acesta nu are cum să fie punct de plecare pentru iniţiative de masă, nu are forma şi nici conţinutul necesare. Tot situl theodosie este gândit ca să confirme viabilitatea unei idei principale, aceea că şi middle+class-ul este util societăţii. Este util mai ales dacă nu facem din el fanion. De plecat cred că se va pleca, dacă, de la cei care vor şti să înţeleagă tot mediul ortodox, online şi offline, ca fiind un singur corp care trebuie orientat spre o direcţie sănătoasă. DAcă însă se vor cultiva multiple paliere de ortodoxie care nu discută între ele, nu vom face nimic. Avem nevoie de facilitatori, până ca ierarhii noştri să-şi asume funcţia de.. ierarhi. Deocamdată cred că fiecare dintre noi ar face bine dacă ar avea grijă de lucrurile pe care le aduce în ograda noastră comună: să înţelegem(!) ce dăm mai departe. Ar fi un început!

    sâmbătă, 22:22:47, 9 mai 2020

  • Vlad-Mihai Agache

    la articolul Panica de coronavirus îi cuprinde doar pe cei cu ochii închiși. Evaluări de etapă:

    da, m-am uitat puţin şi mă iau durerile de cap. E jale cu J mare, în sensul că nici nu ştii de unde să începi să (te) lămureşti. Vorba vine “nu ştii”, pentru că există nişte norme şi bune practici de pre/debunking, dar nu vreau să fac asta, ci este sarcina dvs să vă verificaţi susţinerile, pentru că vom da socoteală pentru orice cuvânt deşert şi va fi vai de cei prin care vin smintelile. Aceste cuvinte ne impun o maximă rigoare atunci când validăm un punct de vedere, un argument, o teorie. Dvs aruncaţi un ghem de supoziţii şi speculaţii şi aşteptaţi să vi-l deşire interlocutorul. Îmi dau seama că trebui să-mi fac timp să scriu despre modul în care este legitimată cenzura, pentru că există nişte motive destul de întemeiate pentru care nu este permisă tratarea unor chestiuni complexe după ureche. Rigoarea ştiinţifică presupune o anumită metodă de lucru, experimentele şi observaţiile directe presupun un control al calităţii, experimentul şi constatarea trebuie să fie replicabile etc. Există o mare marjă de abuz, metoda ştiinţifică nu este infailibilă, poate fi mimată etc, deci sunt probleme reale şi actuale în cercetarea ştiinţifică fără să mai fie nevoie şi de pseudo-ştiinţă sau, pur şi simplu, non-ştiinţă.. Apoi, se consideră că simpla deschidere spre dialog pe care o arătăm opiniilor neîntemeiate compromite întreaga platformă de discuţie. Mai clar, cine intră aici, pe theodosie.ro, şi vede că un astfel de mesaj ca al dvs primeşte răspuns, este considerat valid şi primit în conversaţie, desconsideră tot conţinutul sitului. Noroc că pe mine nu prea mă interesează aspectul acesta imediat, dar nici nu-mi place să las nelămurite astfel de chestiuni. Spuneţi-mi vă rog, doar dacă vreţi, ce anume aţi verificat dvs din comentariu pe care l-aţi postat, cum aţi făcut-o şi pentru ce anume îl consideraţi demn de încredere? PS. Modul acesta de a vedea credinţa pe care îl arătaţi în răspunsul adresat părintelui Lavrentie nu-mi pare deloc ortodox: ei nu.merge ! pai ia faceti sfintia voastră 2 ore de rugăciune cu inchinaciuni si cu Doamne Iisuse miluies-te zidirea Ta , cu gândul ca e pt descoperirea acestei probleme. Si.mai faceti si Paraclisul.Maicii Domnului…. si a Sf.Nicolae … asa cum un tânăr care vrea sa se faca monah ..nu stie care manastire sa aleagă si se roagă pana i se descoperă…asa si cu asta…trebe simplitate si smerenie si toate se descoperă celui ce cere cu dragoste E cam de tipul: pui două ouă, 1 kg făină şi coci la 180 grade şi iese cozonacul.. Totuşi nu ne tragem de brăcinari cu Domnul, nu aşa la modul protestant al relaţiei directe şi bătutului pe burtă. Înţeleg că faceţi trimitere la rugăciunea spusă cu simplitate şi cu curăţie, ca a copiilor, dar câţi dintre noi putem avea aşa ceva. Dimpotrivă, din comentariul dvs răzbate o mare obrăznicie, mare, iertaţi-mă, ceeea ce înseamnă că înainte de pseudo-teorii covid avem probleme mult mai grave. În concluzie, aşa cum am scris şi la articolul despre cenzură este mare nevoie ca noi înşine să înţelegem pe deplin informaţiile pe care le transmitem mai departe! Trebuia asta într-o aşa măsură încât să ştim în orice clipă pentru care lucru garantăm cu cuvântul personal, care parte nu vă inspiră încredere, ce aţi dori să aflaţi în plus, ce au gândit alţii despre ce spuneţi dvs. Cumva, cum facem cum o dăm, tot la metodă ştiinţifică de descoperire a adevărului ajungem . Dacă nu înţelegem lucrurile pe care le popularizăm, faptul că suntem mai mulţi nu face o teorie mai adevărată, ci doar mai vizibilă sau mai dominantă în raport de adevărul obiectiv, dar pe noi ortodocşii nu ne aj