Deja ne-am obișnuit noi, creștinii ortodocși mai ales, să ne fie batjocorită credința în diferite feluri și la diferite nivele. Ura față de Hristos este o neputință care greu poate fi înăbușită de cei depărtați de Dumnezeu. Adevărul evanghelic este insuportabil pentru conștiința lor, scoate sufletul din ei, așa cum se exprimau oarecând și iudeii în fața Mântuitorului (In. 10, 24).
Însă noi ne asumăm această postură. Nu ne răzbunăm, nu dorim răul celor ce ne fac rău, nu ripostăm ca musulmanii la adresa hulitorilor. Dumnezeu este mai presus de orice ofensă adusă la adresa Lui. Însă nici nu ar trebui să fim pasivi, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ci ne arătăm curajul de a fi de partea lui Hristos, Care îndură cu răbdare și dragoste prigonirile asupra Lui. Important este nu a îndepărta ofensele și pe cei care le aduc, ci a le respinge și a le vădi ca fiind mincinoase. Demnitatea este cea atinsă, credința ne este pusă la încercare, nu orgoliul. Insultele oricum nu au putere asupra slavei lui Dumnezeu, dar important este a nu le da noi putere prin reacții greșite de indiferență sau de oțărâre ofensată.
Conținutul anti-creștin al festivității de deschidere a JO
Deși nu am urmărit și nici nu m-a interesat măcar să văd ceremonia de începere a Jocurilor Olimpice, anumite scene hulitoare au devenit deja cunoscute și criticate la scenă deschisă. Este vorba de cel puțin 3 secvențe: (1) parodierea blasfemiatoare a Cinei de Taină, (2) imaginea unui călăreț pe cal alb, ce reprezintă, de fapt, pe Hristos biruitor din Apocalipsă (19, 11-13), Cuvântul lui Dumnezeu și (3) vițelul ca idol ce face trimitere la zeul turnat de evrei cât a fost Moise pe munte să primească tablele Legii. Acestea aduc atingere explicită valorilor creștine, deși există numeroase alte reprezentări de demoni, spirite rele și simboluri indecente, pentru care spectacolul ar fi trebuit interzis copiilor. De altfel, chiar coregraful Jolly a declarat că „ideea a fost să fie făcută o sărbătoare păgână mare legată de zeii Olimpului”.
Într-un fel și în mod surprinzător, este justificată reprezentarea zeităților păgâne, de vreme ce Jocurile Olimpice sunt legate de un eveniment din antichitate dedicat lui Zeus. Ba chiar reînvierea lor a avut loc tot sub auspicii păgâne și idolatre, prin contribuția unor francezi descendenți și reprezentanți ai Revoluției Franceze, care s-a vrut nu doar eliberatoare de sub auspiciile creștinismului, ci și să introducă lumea în mediul misticii păgâne a zeităților de odinioară. Sportul se poate organiza și în alte forme, dar esențial a fost să fie pus sub patronajul gândirii idolatre și hedoniste.
Dacă oarecând creștinismul a stins flacăra păgânismului mai ales în Imperiul Roman (Bizantin), acum asistăm la o reinversare a cursului lucrurilor. Împăratul Teodosie cel Mare a oprit Jocurile Olimpice în anul 393, care se țineau cam din anul 776 î.H., iar de o sută de ani revenim la tradițiile idolatre.
Nu sunt un cunoscător al acestor detalii, dar cred că aceasta este prima festivitate de anvergură în care creștinismul este insultat „artistic”, nu doar contracarat prin tot felul de imagini ale spiritelor rele și demonice.
Dintre toate, batjocorirea Cinei de Taină a fost cea mai vizibilă și ușor de recunoscut. Locul Mântuitorului și al apostolilor Săi a fost luat de persoane trans-gender. Atingerea vizeză îndeosebi cultele care pun preț pe Împărtășanie (instituită la Cina de Taină), dintre care catolicii s-au simțit cei mai vizați, dar ortodocșii sunt cel puțin la fel de atinși. În plus, scena nu parodiază tabloul lui Da Vinci musai, ci icoana Cinei, care are un loc important în pictura ortodoxă. Taina centrală a credinței este lovită, anume prezența lui Hristos în Sfânta Împărtășanie. Este un semn că lumea necurată știe cu Cine și cu ce se luptă.
Pentru a întregi tabloul, trebuie punctat faptul că spectacolul acesta are conotații politice și culturale puternice, mai ales că președintele francez Macron a lăudat public spectacolul. Este un soi de declarație de război a Occidentului la adresa tradiționaliștilor, creștinilor și țărilor conservatoare. Dar și o etalare a forțelor și scopurilor care stau în spatele progresismului apusean. Războaiele din Ucraina și Palestina sunt doar două zone de războaie armate care reliefează apăsat cât de puternic este acest conflict ideologic răspândit în multe alte sfere ale societății.
Scuzele penibile ale organizatorilor
La presiunea oarecum neașteptată a numeroase personalități, organizatorii au dat cumva înapoi. Au retras filmul cu toată festivitatea de pe canalele de internet unde putea fi vizionat. Ba chiar și-au cerut un soi de scuze.
De fapt, chiar scuzele sunt cele care mi-au atras atenția asupra acestui eveniment care a trecut fără să-i fi dat atenție prea multă inițial. La o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a declarat: „În mod clar nu a existat niciodată vreo intenție să arătăm dispreț față de orice grupare religioasă. (Ceremonia de deschidere) a încercat să sărbătorească toleranța comunitară. Credem că această ambiție a fost atinsă. Dacă unii oameni s-au simțit ofensați, ne pare tare rău”.
Deși unora aceste cuvinte le-au părut a părere de rău și retractare a mesajului, mie îmi par o continuare a insultei. Ca și cum se dorește promovarea toleranței la adresa răului și cine se simte ofensat ne pare rău de el că nu a înțeles și nu-și calcă pe inimă să se lase insultat în credințele sale religioase. Practic, nu există nici o mea culpa.
Critici din partea Bisericii
Trec peste faptul că unii reprezentanți ai catolicilor au adus critici la adresa mesajului ofensator al ceremoniei, deși nu știu dacă Papa a făcut declarații pe acest subiect, pentru a ajunge la unele reacții ale ortodocșilor.
Lăudabilă este luarea de poziție promptă a noului purtător de cuvânt al Patriarhiei, Pr. Adrian Agachi, care a punctat lucruri esențiale legate de ofensarea credinței creștine la eveniment. Din păcate, deși e un pas înainte față de comunicatele dubioase ale fostului purtător de cuvânt, Bănescu, declarația recentă nu a fost prezentată și pe platforma oficială Basilica. Totuși aceasta a preluat un mesaj mai important din partea colegiului Episcopilor Ortodocși din Franța, care subliniază în final că Biserica „respectă instituțiile Republicii noastre și se află într-un dialog deschis cu societatea, ea refuză totuși să accepte impunerea unor standarde care pun în discuție propriile sale valori, fundamentele credinței sale și reprezentarea sa”.
Presa online relatează despre o serie de ierarhi greci care au criticat deschis ceremonia duminica trecută, cum ar fi Mitropolitul Hrisostom de Mani printr-o scrisoare către ambasada Franței, Ierotheos de Nafpaktos și Nectarie de Kerkira. Iar Arhiepiscopul Greciei a declarat simplu că toate acestea sunt vrednice de dispreț absolut. O poziționare mai clară împotrivă a fost luată cumva surprinzător de Patriarhul Ecumenic.
În peisajul românesc remarc emisiunea la care a participat Pr. Ciprian Mega, în care a scos în evidență, spre exemplu, faptul că pictura lui Da Vinci cu Cina cea de Taină este practic începutul decadenței, dusă la o măsură mai mare de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris de anul acesta.
Se pare că și anumiți sponsori ai evenimentului au protestat și s-au disociat de mesajul insultător. Ba au existat și personalități care au criticat evenimentul fără să fie creștini, din solidaritate și bun simț.
Reacția creștină la astfel de insulte
Dincolo de toate detaliile, fiecare suntem vizați de acest mesaj. Ne ascundem, suntem indiferenți, ne enervăm sau reacționăm cu demnitate și fără rușinare de credința ortodoxă?
Atitudinea corectă nu mi se pare de a cere sportivilor participanți să boicoteze și să se retragă de la aceste Jocuri. E doar o opinie. Festivitatea de deschidere nu reprezintă o platformă program a evenimentului, cum era în antichitate dedicarea întregului concurs zeilor, ci doar o inserție ce ar trebui criticată serios. Spre exemplu, sârbul Novak Djokovic și-a scos și afișat ostentativ crucea de la gât parcă în semn de protest față de drăciile din debut, fapt ce a stârnit reacția favorabilă a publicului. Se va vedea dacă vor fi puse presiuni asupra lui, așa cum s-a procedat cu alți sportivi care au ales să fie mai dezinvolți și să-și pună o imagine cu Hristos pe surf-ul cu care concurau. Însă mai trebuie ținut cont și de faptul că organizatorii au retras filmul din mediul online și nu și-au asumat deschis ofensarea valorilor creștine, fapt ce este un pas înapoi sau măcar un semn că sentimentele creștine nu sunt excluse de la această ediție.
Desigur că nu este exclusă boicotarea, însă nu în scopul de a induce acceptarea creștinismului la acest eveniment sportiv. Dar remarci critice ar fi bine-venite din partea celor implicați, care au conștiință ortodoxă fermă. Așa cum creștinii din timpurile primare au trăit în societatea păgână fără să se retragă din ea, dar au mărturisit credința când era momentul, la fel consider că e situația și acum. Mai rămâne puțin până să ne fie impusă tuturor supunerea în fața zeităților din spatele mai-marilor lumii, în final foarte probabil lui Antihrist în persoană.
Mai degrabă, acesta este un prilej pentru a ne reconsidera perspectiva asupra societății actuale și a vedea cât de profund anti-creștină a ajuns să fie. Nu în majoritatea ei, ci prin cei care o conduc și impun direcția, o minoritate puternică, furibundă și discretă, care acționează tot mai la vedere prin diferiți interpuși, cum sunt coregrafii în cauză.
De fapt, lecția și reacția în urma acestui scandal ar fi că avem conducători care sunt animați de idealuri oculte, păgâne și anti-creștine și care încep să se manifeste deschis ca atare. În societatea progresistă actuală creștinismul nu mai are vocația de a da tonul, ci ar trebui să-și recapete sarea care să-i dea gust și vigoare. Nu este încă zdrobit, dar nici în stare să dilueze puterile demonice din lume.
Catolicii francezi au ieșit în stradă (e un filmuleț în articol) http://smoothiex12.blogspot.com/2024/07/too-little-too-late.html?m=1
Deși este lăudabil gestul, consider că noi nu trebuie să replicăm în același ton, în aceeași manieră ca progresiștii. Dominația noastră este în suflete prin rugăciune, prin slujbele bisericești, prin conduita creștină, prin evitarea destrăbălărilor. Impulsul de a reacționa ieșind în stradă nu mi se pare unul creștin, deși nu este exclusă și această manifestare. Problema este să fie în cadre corecte, de evlavie specific creștină, fără conotații profane. Nu e o competiție în care să intrăm cine strigă mai tare.
Chemarea noastră mi se pare a fi aceea de a fi în stare să răspundem cu răbdarea mucenicilor, cu verticalitatea lor, cu o viețuire care să lumineze spre credință pe ceilalți. Scopul nostru nu este de a ne impune obiceiurile aici, pe pământ, ci de a ne mântui și a ajuta și pe alții să o facă în viața veșnică.
Au existat manifestații ale creștinilor în stradă în vechime, dar mai ales contra ereticilor, nu a păgânilor. Lumea e liberă să-și aleagă cursul, din păcate. Nu trebuie să ne abată și să ne smintească pe noi sau să ne descurajeze și deraieze în curățirea sufletului.
Doamne ajuta,
totusi,dincolo de consemnarea faptelor, ar fi interesant sa aflam de ce s-a facut acest spectacol, motivatia. Pare o continuare a incendierilor catedralelor din Franta, spectacolelor tunelelor elvetiene, altor festivitati de deschidere a unor jocuri sportive, festivaluri tip eurovision, untold, etc. Ofensarea Lui Dumnezeu, batjocorirea crestinilor (unii musulmanii s-au simtit ofensati), a tainelor Bisericii, crearea unor concentrari de energii demonice si difuzarea acestora au un scop, fac parte dintr-un proiect. “Festivitatea” pare a avea si rolul de a semnaliza declansarea anumitor evenimente, poate din analiza deslusim pasii urmatori, daca va ii va ingadui Dumnezeu.
Scopul articolului este altul, un îndemn de a nu fi prinși în capcană de astfel de evenimente și să fim intimidați și distrași de la esența credinței. Trebuie să fim conștienți de acțiunile demonice, dar ne izbăvim dd ele nebăgându-le în seamă, ci ațintindu-ne atenția la Hristos.
Așadar descifrarea agendelor ascunse mi se pare pierdere de vreme. Oricum, mai mult decăt sfidarea crestinismului ce ne mai trebuie?
aceste jocuri își au originile din păgânism …tot ce e sport, concurență din asta difuzata e incompatibilă cu creștinismul.
Un creștin nici nu ar avea de ce să se inițieze în asemenea competiții..fie ele individual sau echipa…că e tenis , fotbal, gimnastică, atletism , bătăi…etc …
Ce folosește omului să participe la aceste jocuri? Deșertăciunea pământului…. medalii? faimă? Slavă deșartă?
” Cine nu adună cu Mine , risipește”, zice Domnul.
Se nevoiesc acei oameni din toate puterile pentru niște medalii și onoruri pământești…. Iar creștinii de lenevesc la a se nevoii pt medaliile cerești și împlinirea poruncilor.
Ce se întâmplă la jocurile alea acolo ….de fapt a fost un test pt lume, să vadă cam cum reacționează ….sau pur și simplu să hârâie oleacă pe creștini….e un test .
Însă creștinii trebuie să știe:
“De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre?
2. Poftiţi şi nu aveţi; ucideţi şi pizmuiţi şi nu puteţi dobândi ce doriţi; vă sfătuiţi şi vă războiţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.
3. Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri.
4. Preadesfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu.
5. Sau vi se pare că Scriptura grăieşte în deşert? Duhul, care sălăşluieşte în noi, ne pofteşte spre zavistie?
6. Nu, ci dă mai mare har. Pentru aceea, zice: “Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har”.
7. Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu. Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi.
8. Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Se va apropia şi El de voi. Curăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor, şi sfinţiţi-vă inimile, voi cei îndoielnici.
9. Pătrundeţi-vă de durere. Întristaţi-vă şi vă jeliţi. Râsul întoarcă-se în plâns şi bucuria voastră în întristare.
10. Smeriţi-vă înaintea Domnului şi El vă va înălţa.”
Deci prietenia cu lumea e vrăjmășie cu Dumnezeu .
Aceste jocuri fac parte din lumea care zace sub stăpânirea celui rău…deci ești pe terenul lui…la ce te aștepți? Normal că o să batjocorească cele sfinte. Dar la început face pe șmecherul…te atrage în competiții..îți dă stima, onoruri, slavă deșartă, bani …scopul e să-ti fure energia , puterea, mintea. , atenția la cele pământești… nu cumva să-ti folosești sănătatea și puterea trupului pentru ceva duhovnicesc ,pentru Hristos.
Ce…. credeți că dacă vreun sportiv câștigă la aceste olimpiade …va fi premiat de către Hristos? O să zică Hristos: bravo Stefane că i-ai întrecut pe toți la innot , la sărituri în aer …la alergat etc ??
Concluzia…. dacă este vreun sportiv creștin acolo …. să se retragă pentru Hristos ! Cel mai bine … Să mărturisească…:” uite ce …eu sunt creștin, sunt cu Hristos și nu pot să particip acolo unde se batjocorește Dumnezeul meu …mai bine mă las de aceste jocuri omenești…”
Câteva detalii vizând semnificațiile și filiațiile păgâne ale ritualului de deschidere a jocurilor pot fi citite (în limba engleză) aici:
https://www.thelastamericanvagabond.com/occult-olympics-solar-deities-french-pagan-revolution/