Ziua de 23 august, cu profunde semnificaţii în istoria şi prezentul societăţii româneşti, a venit la pachet cu un test mai puţin evident, dar de mare însemnătate: desemnarea doamnei judecător Dana Gîrbovan pentru funcţia de Ministrul Justiţiei. Doamna judecător Dana Gîrbovan s-a făcut cunoscută în societatea românească pentru echilibrul cu care a reuşit să-şi asume poziţionări foarte curajoase, în răspăr cu politica de putere a zilei, reuşind să păstreze un discurs curat, în limite neobişnuit de bine fundamentate, chiar şi în condiţii de provocări neloiale sau de mare adversitate.
Acest test nu a trecut neobservat de jurnalistul Cornel Nistorescu, unul dintre puţinii jurnalişti profesionişti din presa scrisă care a rămas vertical în mijlocul vitregiilor caracteristice acestui mediu profesional. Reluăm parţial articolul acestuia publicat astăzi pe situl Cotidianul.ro, Ţara la testul Gîrbovan:
„ (…) Acum, principalul test pe care îl dă societatea românească este reprezentat de desemnarea Danei Gîrbovan drept propunere pentru funcția de ministru al Justiției. Mărturisesc că după valul de caricaturi și nime-n-drum desemnați miniștri în guvernele Grindeanu și Tudose, chiar și în prima formă a guvernului Dăncilă, propunerile anunțate vineri de primul ministru m-au făcut să ridic întrebător privirea. Parcă se întîmplă ceva cu madam Dăncilă! Iancu, Valeca și Gîrbovan sunt de alt calibru decît predecesorii. Este un prim mare semn că PSD-ul mai întoarce fața și spre oameni mai de nădejde.
Surpriza enormă este dată însă de propunerea Danei Gîrbovan. Ne aflăm în fața unei judecătoare de o mare probitate morală și de o rigoare intelectuală pe care le-am reținut la nici un alt membru al ultimelor guverne. Decență, logică, știință de carte, bun simț, măsură, discreție și curaj, toate sunt trăsături pe care cea mai mare parte a populației le-a observat la o femeie dedicată jobului său de la Cluj-Napoca. Tot circul legat de justiție a făcut ca gîndul multora să se îndrepte adeseori spre Dana Gîrbovan. Chiar și fără funcții și onoruri, ea a ajuns să reprezinte o speranță. Mai sunt profesioniști și oameni de caracter, în ciuda faptului că instituțiile statului sunt conduse de tot felul de ratați și impostori. Din păcate, oamenii de calibrul Danei Gîrbovan nu se bagă, preferă să stea retrași. Și tînjim cu toții după asemenea personaje cu carate profesionale în care ar putea sta salvarea unui domeniu, dacă nu chiar a României.
În sfîrșit, după ridicola prestație a Anei Birchall la Justiție și după tot circul legat de ordonanțe și legi, Dana Gârbovan a răspuns afirmativ unei propuneri inspirate a Vioricăi Dăncilă. În cîteva ore toată media și toată scena politică s-a transformat într-o casă de pariuri. O numește sau o respinge Iohannis? Preț de o seară n-am auzit pe nimeni care să se întrebe ce beneficii ar aduce numirea unui judecător de asemenea autoritate la Justiție? Și care ar fi consecințele pentru depolitizarea justiției? Și care ar trebui să fie prioritățile unui asemenea profesionist desemnat să conducă domeniul atît de disputat? Nu s-a gîndit nimeni la așa ceva. Tot stolul de papagali care cîrîie peste țară a redus știrea la un pariu de cîrciumă.
Îndemnăm să lecturaţi întregul editorial publicat pe situl Cotidianul.ro
– O numește sau o respinge Iohannis? (…)”
Precizăm că doamna judecător şi-a exprimat un acord de principiu pentru a fi desemnată în această funcţie, cu condiţiile cumulative de a-i fi garantată independenţa politică în scopul aplicării unor reforme potrivit ideilor pentru care aceasta s-a făcut cunoscută şi, totodată, cu condiţia ca preşedintele Iohannis să-şi exprime acordul de principiu pentru desemnarea sa. Dacă aceste două condiţii vor fi fost îndeplinite, probabil că doamna judecător ar fi demisionat din magistratură pentru a-şi asuma această funcţie.
Între timp, preşedintele Iohannis a refuzat să-şi pronunţe acordul de principiu, transmiţând faptul că desemnarea doamnei judecător Gîrbovan va fi evaluată după ce va fi comunicată oficial de Guvern, chestiune care nu se poate produce câtă vreme doamna judecător este magistrat al Curţii de Apel Cluj. Este ratat deci momentul în care portofoliul Justiţiei ar fi fost asumat nu doar de un profesionist de asemenea calibru (în esenţă, pe linie profesională Tudorel Toader era cu mult mai titrat) ci mai ales de o persoană care şi-a verificat echilibrul poziţionărilor sale curajoase în condiţii de război politic.
Simultan, au apărut comunicate de presă ale unor asociaţii profesionale ale magistraţilor care ignoră condiţiile şi contextul în care doamna judecător Gîrbovan şi-a exprimat acordul de principiu pentru desemnarea sa, comunicate în care se insistă necinstit asupra legăturii cu reforma justiţiei iniţiată de Liviu Dragnea şi de circul din ultimii ani legat de reformarea justiţiei. Au apărut şi articole de presă, editoriale greu de calificat, în care pe seama acestei desemnări se plăsmuiesc scenarii descalificante, într-un străveziu efort concertat de a macula numele şi crezul profesional al doamnei judecător.
Căci aceste două elemente sunt cu adevărat deranjante. Mai întâi numele, mai precis, re-numele pe care doamna judecător şi l-a câştigat pe drept cuvânt în societate şi în rândul colegilor săi prin opiniile sale şi modul în care a înţeles să participe la bunul mers al societăţii. Apoi, crezul său profesional pentru care neobosit militează de peste un deceniu, doamna judecător Gîrbovan fiind practic singura persoană căreia societatea îi datorează scoaterea la lumină a protocoalelor de colaborare în materie penală a serviciilor secrete cu organele judiciare.
Faptul că întreaga activitate publică a doamnei judecător Dana Gîrbovan este intim legată de lupta sa pentru o veritabilă independenţă a justiţiei, şi că doar în raport de acest scop al realizării independenţei justiţiei şi-a exprimat acordul de principiu pentru desemnare, este nedemn ignorat de toţi cei care insistă să asocieze incorect acordul său cu presupuse ambiţii personale de factură politică, ambiţii pe care fiecare comentator al zilei în parte le deformează pe măsura inimii sale.
În esenţă însă, doamna judecător nu a admis pentru altceva decât pentru crezul pe care îl profesează din prima clipă în care a păşit în spaţiul public şi ar fi greşit din partea noastră să cădem victime discursurilor neguroase care atribuie acestui profesionist curajos alte semnificaţii decât cele direct asumate.
În acest context, revenind la crezurile şi năzuinţele sitului nostru, subliniem cât este de important să existe din partea intelectualităţii mijlocii un exerciţiu continuu de admiraţie pentru cei mai buni dintre noi. Este necesar ca astfel de exerciţii să fie susţinute şi urmărite în timp, să fie verificate în permanenţă în raport de activitatea publică a persoanelor admirate, astfel încât momentele de tensiune care vor acoperi numele apreciate, pe de o parte, să nu ne tulbure sau să ne smintească, iar pe de altă parte, să nu fie abandonate de noi în favoarea unor „echidistanţe” sau „neutralităţi” de moment, smulse prin viclenie sau surprinse prin emoţionări bruşte.
În linia asocierilor false despre care am făcut vorbire în articol, iată, chiar doamna judecător a fost nevoită să-şi exprime o poziţie publică, preluată de asemenea de situl Cotidianul.ro:
_______________________________________________________
https://www.cotidianul.ro/dana-girbovan-se-apara-de-ordonanta-13/
Judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, propusă de PSD ministru al Justiției, spune că asocierea numelui său de susținerea OUG 13 este fake news.
scrie, pe Facebook, Dana Gîrbovan.
Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România precizează că apoi, pe data de 31 ianuarie 2017 a fost adoptată OUG 13/2017, UNJR luând poziție imediat.
a transmis Dana Gîrbovan.
Reacția președintelui UNJR vine după ce mai mulți liberali au criticat-o pentru acest lucru. Vicepreședintele PNL Gigel Știrbu (subl.theodosie.ro) a declarat că PSD a numit-o pe Dana Gîrbovan la ministerul Justiției pentru a plăti o poliță, după ce aceasta a criticat referendumul pe justiție și a susținut OUG 13.
_________________________________________
În condiţiile în care PNL sau domnul Gigel Ştirbu îşi vor retrage acuzele/insinuările sau îşi vor exprima regretul pentru opiniile exprimate, vom include acele reacţii în prezentul comentariu. Dar, let us not hold our breath , vorba „partenerilor” noştri „strategici”.
bizar acest material pe un site care sustine ca nu e puternic influentat de propaganda rusa.
Am lipsit o perioadă și nu sunt la curent cu evoluțiile recente din politică. Când spuneți bizar vă referiţi la faptul că doamna judecător a fost elogiată şi de sputnik sau aveţi altceva în vedere? Dacă vă referiţi la ghilimele folosite referitor la partenerii strategici atunci nu e mult de explicat: pe SUA nu-i consider parteneri strategici, dar stăpâni da. Bănuiesc că în raport de cele pe care ni le propunem cu acest site, multe lucruri vor părea luate din recuzita propagandei ruseşti,mai ales pe partea de comentariu politic. Tragem nădejde însă ca cititorii fideli ai sitului să treacă peste aceste aparenţe. Pe de altă parte, raportat la împrejurările actuale, eu personal sunt destul de împăcat cu ideea de a fi considerat anti-american, astfel încât să nu mai fiu nevoit să dau explicaţii sau să adopt un discurs defensiv. Nuanţele vor deveni evidente (sper) pe parcurs, aşa încât în privinţa convingerilor de politică externă funcţionez cu pierderi programate. Am oricum prea mulţi prieteni ruşi cărora le sunt profund îndatorat spiritual, aşa încât prefer să greşesc într-un sens mai mult decât în altul.
ar trebui sa va intereseze soarta Romaniei, nu interesele infecte ale rusilor.
Joi, 5 septembrie 2019, jud. Andrea Annamaria Chis a publicat pe pagina de Facebook urmatoarele:
„Azi am formulat o sesizare adresata Presedintelui CSM (sub nr. 17.400/2019), in temeiul celor discutate in sedinta Sectiei de judecatori din 3 septembrie 2019, privind sesizarea Inspectiei Judiciare si setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri.
In aceeasi sedinta a Sectiei, asa cum rezulta din Ordinea de zi solutionata, in cadrul pct. 15 privind solutionarea unei cereri de aparare a reputatiei profesionale a unui alt judecator, Sectia, in urma deliberarii, a respins cererea si a sesizat din oficiu Inspectia Judiciara privind posibila savarsire a unei abateri disciplinare.
Judecatorii impotriva carora sunt inregistrate astfel de sesizari pot formula aparari in cadrul procedurii de cercetare disciplinara ce se desfasoara de Inspectia Judiciara, iar, in fata Sectiei disciplinare, doar dupa exercitarea unei actiuni disciplinare, daca se ajunge la o astfel de masura.
Fac public integral continutul sesizarii:
Doamnei Presedinte,
In sedinta din 3 septembrie a Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, am adus in discutie urmatoarele doua probleme:
1. Daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie politica in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale si ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv desfasurarea de activitati publice cu caracter politic in exercitarea atributiilor de serviciu, sanctionata cu retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura, conform art. 100 din aceeasi lege.
2. Stabilirea unor criterii pentru viitor in cadrul Ghidurilor cu puterea executiva si cu cea legislativa in cadrul Proiectul TAEJ – privind comunicarea judecatorilor si a procurorilor cu lumea politica in vederea ocuparii unor functii in cadrul celorlalte doua puteri.
3. In ceea ce priveste primul punct, doamna judecator Dana Cristina Garbovan a fost nominalizata de catre Primul Ministru pentru functia de Ministru al Justitiei. In momentul nominalizarii, doamna judecator isi exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidential de eliberare din functie.
Asa cum rezulta din considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale (par. 169), functia de ministru al justitiei este una eminamente politica, Curtea facand referire la un Aviz al Comisiei de la Venetia care recomanda „ca judecatorul mai intai sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca un judecator a candidat si nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei”. In aceeasi decizie, Curtea face referire si la un raport al aceleiasi Comisii ce prevede ca „judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor”. Romania este un stat in care judecatorilor le este interzisa desfasurarea unor activitati politice.
Se pune problema, asadar, daca arhitectura constitutionala permite unui judecator in functie sa fie nominalizat pentru o pozitie in Guvern, cu un program politic privind functionarea justitiei, in conditiile in care procedura de modificare a componentei Guvernului Romaniei este una eminamente politica, atat propunerea formulata de Primul Ministru, cat si decizia Presedintelui Romaniei fiind acte politice. Doamna judecator a participat la aceasta procedura in calitate de candidat propus de partidul de guvernamant, cu un proiect privind functionarea justitiei propus acestui partid si insusit de acesta.
Daca era numita Ministru al Justitiei fara a fi fost eliberata din functie, doamna judecator ar fi cumulat cele doua functii si se putea discuta posibilitatea savarsirii abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv incalcarea de catre un judecator a prevederilor legale referitoare la incompatibilitati. Nefiind numita finalmente, o astfel de abatere nu putea fi savarsita.
Un judecator nu poate desfasura si nu poate sa participe la activitati cu caracter politic, indiferent daca sunt publice sau nepublice, asa cum rezulta din dispozitiile art. 103 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 si art. 9 alin. 1 teza II din Legea nr. 303/2004, acestea constituind interdictii legale.
Incalcarea unei interdictii legale constituie abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.
Abaterea disciplinara speciala de la lit. d) a aceluiasi articol se refera desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic de catre persoana care are calitatea de judecator.
In opinia mea, se impune clarificarea urmatoarelor imprejurari:
– daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004;
– in ce conditii s-a produs acceptarea unei astfel de functii, respectiv calea care a condus spre nominalizare, daca o astfel de activitatea premergatoare nominalizarii (ce poate fi si nepublica) constituie sau nu o activitate cu caracter politic, circumscriindu-se, astfel, abaterii disciplinare generale din art. 99 lit.b) din aceeasi lege, reprezentand incalcarea unei interdictii legale.
Este cunoscuta existenta unui precedent privind numirea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei, nominalizat anterior prezentarii demisiei si in cazul caruia ambele decrete au fost publicate in acelasi Monitor Oficial, in anul 2012. In acest caz, doamna judecator a fost numita Ministru al Justitiei si a parasit magistratura, nepunandu-se problema si neexistand nici macar virtual posibilitatea tragerii ei la raspundere disciplinara, pentru ca nu mai era judecator.
In cazul doamnei judecator Dana Cristina Girbovan, aceasta problema s-a ridicat ca urmare a retragerii demisiei, act ce produce efect retroactiv, respectiv ca si cand acest act nici nu ar fi existat.
Situatia este schimbata fata de momentul cand un alt judecator a fost numit ministru si ca urmare a recentelor modificari aduse legilor justitiei, intrucat cadrul de reglemetare a incompatibilitatilor s-a schimbat radical. Aceasta in primul rand ca urmare a Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, care interzice unui magistrat ocuparea oricarei functii in cadrul altei puteri. Curtea accentueaza faptul ca, in cazul judecatorilor, incompatibilitatea este prevazuta chiar de Constitutie (art. 125 alin. 3). Anterior, neexistand o astfel de decizie a Curtii, au existat magistrati secretari de stat in Ministerul Justitiei, care puteau participa la sedintele Guvernului.
In plus, conform modificarilor aduse regimului sanctionator, incompatibilitatile, incalcarea interdictiilor legale (inclusiv a celei de a desfasura activitati nepublice cu caracter politic) si desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic au ca urmare, in caz de constatare a abaterii disciplinare, retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura.
In ceea ce priveste conditiile concrete privind acceptarea nominalizarii, un ziar a scris ca negocierile s-au purtat in casa domnului deputat Florin Iordache, Vicepresedinte al Camerei Deputatilor, membru PSD. Este vorba despre articolul intitulat Culise. Negocierile Danei Garbovan cu PSD acasa la Iordache. Lia Savonea omul cheie, aparut in Comisarul din 24 august 2018, disponibil aici (accesat ultima data in 4.09.2018). Cred ca se impune verificarea acestei afirmatii si luarea masurilor ce se impun, adica fie o cercetare disciplinara, fie apararea reputatiei profesionale si a independentei doamnei judecator de catre Sectia de judecatori, in conditiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.Cu privire la cel de-al doilea punct, se impune setarea unui cadrul previzibil privind dialogul judecatorilor si procurorilor cu lumea politica, pentru ca dialogul, negocierea purtata de un magistrat pentru accederea la o functie politica, asa cum retine Curtea Constitutionala cand sugereaza demisia prealabila, ar putea afecta independenta si impartialitatea sa.
In cazul in care se ajunge la concluzia ca este permis unui judecator sau procuror sa accepte o nominalizare pentru o functie politica in cadrul celorlalte puteri, executiva sau legislativa (Curtea Constitutionala punand semnul egalitatii intre cele doua puteri, adevarat, sub aspectul incompatibilitatilor impuse constitutional unui magistrat in exercitiul functiei, pentru ca a fost sesizata cu privire la acest aspect in controlul prealabil de constitutionalitate), este necesara setarea unor criterii in cadrul Ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri, legislativa si executiva, in curs de redactare in cadrul Proiectului TAEJ – Transparenta, accesibilitate si educatie juridica prin imbunatatirea comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar.
Bunaoara, asa cum am exemplificat in cadrul sedintei Sectiei de judecatori, se impune sa raspundem la intrebarea daca un judecator (sau procuror) isi depune demisia sau cererea de pensionare la CSM (in materialul directiei de specialitate privind posibilitatea revocarii unui act unilateral anterior emiterii decretului prezidential de eliberare din functie fiind prezentat un exemplu de revocare a cererii de pensionare de care Plenul CSM a luat act in baza unei hotarari din 2014), iar sectia corespunzatoare ia act, acesta poate candida pentru o functie politica in executiv sau legislativ. Desigur, toate acestea fara sa se trimita (toate) actele necesare catre Presedintele Republicii in vederea eliberarii din functie, asa cum s-a intamplat in cazul discutat la punctul 1 (impunandu-se aplicarea unui tratament egal si previzibil tuturor magistratilor).
In continuarea aceluiasi exemplu, in cazul in care procedura de accedere intr-o functie politica se finalizeaza fara rezultatul scontat, se pune problema daca persoana respectiva poate fi in continuare judecator sau procuror.
Cred ca in cazul unui raspuns pozitiv se impune si sa raspundem la intrebarea ce activitate judiciara poate desfasura in aceasta perioada.
In concluzie, va solicit:
– sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la aspectele semnalate la punctul 1;
– discutarea aspectelor semnalate la punctul 2 in sedinta Comisiei 2 comuna si a Plenului, cu ocazia exprimarii unui punct de vedere asupra ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri.
Cu aleasa pretuire,
Judecator Andrea Annamaria Chis, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”
***
Miercuri, 4 septembrie 2019, jud. Dana Girbovan a publicat pe pagina de Facebook urmatoarele:
„Am vizionat inregistrarea sedintei Sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 septembrie 2019, in punctul ce privea cererea de retragere a demisiei mele din magistratura, si am ramas surprinsa de pozitia doamnei judecator Andrea Chis care, prin alegatiile si contorsiunile logico-juridice, a transformat discutia asupra unei chestiuni simple de drept intr-o veritabila sedinta cu tente disciplinare in cadrul careia nu m-am putut apara.
Atat demisia, cat si cererea de retragere a demisiei, sunt acte unilaterale, de care Sectia pentru judecatori este tinuta sa ia act, in conditiile legii, fara a avea dreptul de a cenzura oportunitatea unei astfel de alegeri. Acesta este si motivul pentru care nu am fost prezenta la sedinta Sectiei, pentru ca nu aveam ce sustine, lucrurile fiind clare din punct de vedere juridic.
Problema de drept privind retragerea unei demisii a fost transata inca din 2007, printr-o hotarare a Curtii de Apel Craiova, mentinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitiei. In aceea speta, judecatorul isi retrasese demisia in ziua in care, la 3 saptamani dupa depunerea demisiei, a fost semnat decretul prezidential de eliberare din functie. Instantele de judecata au decis anularea decretului prezidential, intrucat decizia de retragere a demisiei survenise inainte de publicarea decretului in Monitorul Oficial.
Pentru un profesionist al dreptului, asadar, problema ce facea obiectul ordinii de zi era, in esenta, foarte simpla.
Vizionand sedinta, insa, am constatat ca, dintr-o simpla discutie privind legalitatea retragerii unui act de demisie, sedinta s-a transformat intr-o veritabila judecata disciplinara, cu insinuari si acuzatii facute de doamna judecator Andrea Chis fata de care nu am putut sa ma apar. Aceasta a facut o serie de afirmatii si aprecieri extrem de grave la adresa mea, la care voi raspunde punctual.
1. Doamna judecator Andrea Chis a declarat in sedinta publica ca „un ziar spune ca ea s-a intalnit in casa unui om politic, respectiv a vicepresedintelui Camerei Deputatilor, a domnului deputat Iordache”, casa unde mi-as fi „negociat” numirea la Ministerul Justitiei.
Fata de gravitatea afirmatiei, ii solicit public doamnei judecator Chis sa spuna de indata care este numele ziarului ce a publicat respectiva informatie si sub semnatura carui jurnalist.
Este inadmisibil ca doamna judecator sa faca astfel de afirmatii fara sa citeze sursa. Asadar, doamna judecator Chis, ce jurnalist a facut astfel de afirmatii despre mine, in ce ziar si cand?
2. Doamna judecator Andrea Chis a afirmat repetat ca mi-am negociat o functie politica in executiv.
Cum am declarat si public, nu eu am cerut pozitia de ministru al justitiei si nu am negociat pentru ea. Propunerea a venit din partea premierului Dancila, careia i-am spus ca accept propunerea cu trei conditii: independenta deplina, sprijin pentru obiectivele pe care le aveam in vedere si, nu in ultimul rand, ca justitia si propunerea ce ma vizeaza sa nu devina subiect al bataliei politice. Obiectivele propuse le-am facut publice, tocmai pentru a fi clar pentru toata lumea ce proiecte aveam in vedere la Ministerul Justitiei.
3. Doamna judecator Andrea Chis a cerut sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a verifica daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, iar acest lucru ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Doamna Chis s-a intrebat, cand a facut aceasta solicitare, daca „exista vreo diferenta atunci cand candidezi pentru executiv fata de cand candidezi pentru legislativ? Eu nu cred ca Curtea Constitutionala face aceasta diferenta”.
Curtea Constitutionala nu face in realitate o astfel de analiza, de aceea nici nu exista o astfel de diferenta in cuprinsul deciziei. Ceea ce CCR spune este faptul ca functiile de demnitate publica alese sau numite sunt incompatibile cu functia de judecator sau procuror.
„Esenta activitatii lor consta in aplicarea si interpretarea judiciara a legii si in conducerea si controlul activitatii de urmarire penala, dupa caz, neputand desfasura activitati specifice celei de legiferare sau de organizare si punere in aplicare a legii pe calea actelor administrative”, spune CCR in par. 168 al Deciziei 45/2018, fraza din care rezulta evident ca analiza Curtii priveste exercitarea concomitenta a functiei de judecator ori procuror cu una de demnitate publica.
Nicaieri in decizia Curtii nu se retine ca a accepta sa fii propus ca ministru este o activitate ea insasi politica, asa cum a sustinut sau lasat sa se inteleaga, in mod repetat, doamna judecator Chis.
Dupa ce face in mod repetat trimitere la aceasta decizie a CCR, ca fundament al intregii sale argumentatii, doamna judecator Chis admite ca, de fapt, Curtea nu a avut in vedere situatia anterioara numirii in functie in cadrul unor altor puteri, cu urmatoarea justificare: „pentru ca nu-si putea imagina judecatorul constitutional ca se poate intampla o astfel de situatie, probabil, si nu are cum sa faca referire la ea. Probabil daca se va merge in instanta, in functie de decizia pe care o adoptam noi, intr-o exceptie de neconstitutionalitate sau intr-o alta procedura, s-ar putea sa ne si explice Curtea Constitutionala ce parere are intr-o astfel de situatie.”
Pe scurt, un judecator membru CSM, doamna Andrea Chis, cere sesizarea Inspectiei Judiciare bazandu-se pe o decizie CCR ale carei considerente, ea insasi admite, nu au vizat situatia acceptarii mandatului de ministru al justitiei, adica situatia in care ma aflam.
4. Doamna judecator Andrea Chis ignora, cu vadita intentie, precedente similare, in care magistrati in functie au acceptat nominalizarea pentru portofoliul justitiei.
Doamna judecator Chis isi justifica presupunerea prin aceea „ca nu-si putea imagina judecatorul constitutional ca se poate intampla o astfel de situatie”, ca un judecator sa fie propus si sa accepte functia de ministru al justitiei.
Este incredibila o astfel de explicatie, ca judecatorul constitutional nu isi putea imagina o astfel de situatie, in conditiile in care chiar unul dintre judecatorii ce a pronuntat Decizia 45/2018, respectiv doamna Mona Pivniceru, a fost intr-o situatie similara, fapt binecunoscut de doamna judecator Andrea Chis.
Astfel, demisia doamnei judecator Mona Pivniceru din magistratura a survenit DUPA ce aceasta a fost nominalizata la functia de ministru, iar decretul de eliberare din functia de judecator si cel de numire in functia de ministru au fost publicate in acelasi Monitor Oficial. Concret, doamna Mona Pivniceru fusese nominalizata ca ministru al justitiei la 6 august 2012, cand detinea calitatea de judecator in functie, iar la 20 august isi prezentase demisia din magistratura, de care Plenul CSM a luat act abia in 22 august 2012.
Ca atare, exista un precedent bine-cunoscut in magistratura, iar din 2012 pana acum nu s-a pus aceasta problema, ca un judecator sau procuror nu ar putea accepta propunerea de nominalizare inainte de a-si da demisia din magistratura, pe motiv ca acceptarea insasi ar echivala cu o activitate politica.
5. Dupa ce cere sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a face cercetari disciplinare in ceea ce ma priveste, tot doamna judecator Chis solicita stabilirea unor criterii pentru viitor privind comunicarea judecatorilor (si procurorilor) in vederea ocuparii unor functii in cadrul puterii legislative sau executive.
Din cererea formulata rezulta, asadar, in mod evident, ca astfel de reguli nu exista in prezent.
Or, cata vreme astfel de reguli nu exista in prezent, este de neinteles cum un judecator, ce – in acelasi timp – este si profesionist al dreptului si membru CSM, poate cere sanctionarea altui judecator pentru incalcarea unor reguli care nu exista.
Pentru ca daca e clar cum sa se comporte un judecator in astfel de situatii, nu avem nevoie de noi reguli.
Doamna judecator Chis spune, insa, ca „trebuie sa avem criterii obiective, pentru ca alti colegi sa stie ce au voie sa faca si ce nu au voie sa faca”.
Or, daca avem nevoie de reguli si ele nu exista, cum poti sa sustii ca judecator ca poate fi atrasa raspunderea pentru incalcarea unor reguli care in prezent nu exista? Ca, in esenta, despre asta este vorba.
Doamna judecator ar trebui sa stie, mai ales ca judeca disciplinar colegi judecatori, ca pentru a fi angajata o raspundere este necesara incalcarea cu vinovatie a unor norme care sa fie clare si previzibile. Cu toate ca astfel de norme nu exista, cum ea insasi spune, doamna Chis nu are nici o retinere in a cere sanctionarea mea, concomitent cu cererea de a se stabili pe viitor reguli clare pe care sa le respecte judecatorii in situatii similare.
6. Doamna judecator Chis pune, de asemenea, sub semnul egalitatii acceptarea functiei de ministru al justitiei cu cea a alegerilor pe listele unui partid politic.
O astfel de echivalare nu rezulta nicaieri din decizia CCR, in ciuda insistentei judecatorului Chis de a sustine o astfel de concluzie ilogica. A fi pe listele unui partid in alegeri si a candida pentru o functie electiva presupune inerent o participare la campania electorala, adica o manifestare esentialmente politica.
A accepta, insa, ca tehnocrat, functia de ministru al justitiei inseamna a-ti asuma niste obiective tehnice, ce tin de administrarea justitiei si sunt lipsite de vreo ideologie politica, pe care sa le poti sustine intr-un mod independent in Guvern. Este exact ceea ce am si facut, in mod public si asumat.
A merge pe rationamentul doamnei judecator Chis, insa, care a sustinut ca cele 12 puncte pe care le-am propus ar fi „un program politic pe justitie”, inseamna ca toate actiunile ce vizeaza buna administrare a justitiei, apararea independentei justitiei, imbunatatirea conditiilor de munca din instante si parchete etc. sunt actiuni politice, ceea ce e absurd.
Daca asemenea obiective sunt politice, atunci sa explice doamna judecator Chis ce culoare politica poate avea rezolvarea supraincarcarii de dosare a judecatorilor si procurorilor, mutarea bugetului instantelor de la ministerul justitiei la ICCJ sau Sectia pentru judecatori a CSM sau orice alt obiectiv din cele 12 pe care le-am propus.
Nici unul din obiectivele pe care le-am propus nu sunt noi, ele regasindu-se in actiunile asociatiilor profesionale, in protestul din 2009, in votul dat de majoritatea larga a adunarilor generale ale instantelor in 2016 sau in proiectele in baza carora membrii CSM au fost alesi de colegii lor sa le garanteze independenta.
Daca un simplu cetatean, fara studii juridice, are scuza ca nu intelege chestiuni de drept ori aspecte ce privesc statutul judecatorului, o astfel de scuza nu poate aparea fata de un judecator, mai ales unul cu experienta doamnei judecator Chis, cu atat mai mult cu cat a fost si dansa lider de asociatie profesionala si a solicitat in decursul timpului implementarea obiectivelor pe care si eu le-am propus.
Or, desi este evident pentru un judecator ca sustinerile doamnei judecator Chis sunt contradictorii, acestea sunt usor de trecut cu vederea de simpli cetateni, ce au ascultat sau citit numai sustinerile doamnei judecator Chis in ceea ce ma priveste.
Date fiind aceste alegatii si contorsiuni logico-juridice emise de doamna judecator Andrea Chis in ceea ce ma priveste, precum si faptul ca nu am avut posibilitatea de a-mi exprima punctul de vedere direct in sedinta Sectiei pentru judecatori din data de 3 septembrie 2019, voi solicita publicarea unui punct de vedere pe site-ul CSM, pentru a putea fi citit odata cu vizionarea sedintei.
Intre timp, astept raspunsul public al doameni judecator Chis la intrebarea de la punctul 1.”
https://www.juridice.ro/654511/membru-csm-sesizeaza-inspectia-judiciara-pentru-a-verifica-daca-nominalizarea-unui-judecator-in-functie-pentru-o-functie-in-cadrul-executivului-sau-legislativului-este-sau-nu-activitate-politica.html
Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru Ministerul Justiției, respinsă de președintele Klaus Iohannis, spune că un fakenews a devenit știre după relatarea judecătorului CSM Andrea Chiș în ședința Secției pentru Judecători. Gîrbovan amenință că va apela la măsurile legale în acest caz, informează Mediafax.
Președintele Uniunii Judecătorilor din România (UNJR) a scris, luni, pe Facebook, faptul că judecătoarea CSM Andrea Chiș a „promovat la scară națională un fakenews”.
„Cum a promovat un fakenews la scara națională judecătoarea Andrea Chiș, din înalta poziție de membru al CSM. În ședința Secției pentru judecători a CSM din data de 3 septembrie 2019, când s-a luat în discuție cererea mea de retragere a demisiei din magistratură, judecătoarea Andrea Chiș a spus că «un ziar spune că ea s-a întâlnit în casa unui om politic, respectiv a vicepreședintelui Camerei Deputaților, a domnului deputat Iordache», casa unde mi-aș fi «negociat» numirea la Ministerul Justiției. În replică, pe data de 4 septembrie, i-am solicitat printr-o postare pe Facebook judecătoarei Chiș să spună public numele ziarului și a autorului pe care îl citează”, scrie Dana Gîrbovan.
Andrea Chiș i-a răspuns lui Gîrbovan că este vorba de un site, despre care președintele UNJR afirmă că după toate standardele, nu este un ziar, „pe site-ul respectiv negăsindu-se niciun fel de informații despre membrii redacției sau autorii așa numitelor articole. Acel site este doar o sursă de acuzații neprobate, grosolane, la adresa unor persoane, alese ca ținte”.
Gîrbovan afirmă despre articolul la adresa sa, în care se arată că și-ar fi negociat funcția de ministru în Cabinetul Dăncilă, și care a fost postat în data de 24 august 2019, că „nu este un articol de știri, ci un fakenews anonim mizerabil”, iar până la afirmațiile judecătoarei Chiș, făcute în cadrul ședinței Secției pentru judecători din CSM, niciun ziar, agenție de presă sau televiziune nu a preluat respectiva „știre”.
Gîrbovan: Un fakenews mizerabil transformat într-o știre preluată ca atare de presa națională
„O scurtă căutare pe respectivul site dovedește că, în timp, au fost folosite la adresa mea expresii precum «slugă», «penală», «pesedistă», în cuprinsul sau chiar titlurile postărilor de pe acest site. În articolul la care face referire membrul CSM Andrea Chiș sunt numită «judecătorea pro-infractori». Cu toate acestea, judecătoarea Andrea Chiș, membru CSM, a considerat că acest articol prezintă o bază factuală suficient de puternică pentru a cere sesizarea Inspecției Judiciare și, eventual, sancționarea mea disciplinară cu retrogradarea în funcție sau excluderea din magistratură. Afirmațiile judecătorului Andrea Chiș, făcute într-un cadru oficial, au transformat un fakenews mizerabil într-o știre preluată ca atare de presa națională”, a mai scris Dana Gîrbovan.
Președintele UNJR acuză că strategia publicării unui fakenews pe un site necunoscut, apoi o persoană cu autoritate sau credibilitate să eleveze subiectul pentru a-l face știre de presă, este un „caz școală în manualele de propagandă și dezinformare, despre cum să fie atacată reputația unei persoane țintă”.
„Pe scurt, ceea ce a fost inițial un fakenews mizerabil, ignorat de presă și de public, a devenit, prin acțiunea doamnei judecător Andrea Chiș, o informație credibilă. Acest lucru mi-a adus în mod direct și grav atingere propriei reputații, motiv pentru care voi apela la măsurile prevăzute de lege pentru astfel de situații”, afirmă Dana Gîrbovan.
Judecătorul CSM Andrea Chiş a solicitat, în 4 septembrie, la ședința Secției pentru judecători a CSM, sesizarea Inspecţiei Judiciară pentru a vedea dacă președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a săvârşit sau nu vreo abatere disciplinară în momentul în care ar fi negociat politic funcția de ministru al Justiției. Acest lucru s-a întâmplat după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis respingerea numirii Danei Gîrbovan în funcția de ministru al Justiției, iar președintele UNJR a spus că își va retrage demisia din magistratură.
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/girbovan-dupa-acuzatia-ca-si-a-negociat-functia-fakenews-voi-apela-la-masurile-prevazute-de-lege-1184915
__________________________
Este pur și simplu descalificantă moral și profesional modalitatea în care judecătoarea Chiș a înțeles să acționeze în plenul CSM colportând o bârfă ordinară în calitate de complice pentru o manevră securistă străvezie. Este greu de priceput ce fel de suflet se pretează la astfel de mizerii și este cu atât mai trist că, pe de o parte, astfel de persoane ocupă funcții atât de importante iar pe de altă parte, că astfel de bârfe sunt validate fără discernământ, fără nici cea mai mică grijă pt implicațiile instituționale și își găsesc ecou în presa și discursul unor persoane cu pretenții. Este descalificant!
Daca are dreptate, Lia Savonea de ce nu i-a trimis demisia la Cotroceni? madam garbovan, care pare a fi o favorita a propagandei ruse- oare de ce? – minte cu nerusinare. Cat timp esti intr-un guvern este om politic. iar faza cu independenta deplina, e un fakenews. politicile in domeniul justitiei le face guvernul, nu face ministrul ce vrea el. mai ales cand vb de psd. iar garbovan stie asta. cat despre negocierea functiei, sa mai asteptam. trebuie sa existe o poza de la intalnirile ei cu florin iordache. ca sa nu mai spun ca niciun judecator serios nu se baga in mlastina politica.
Îmi vine destul de greu să vă răspund pentru că nu înţeleg limpede punctul dvs de vedere. Dacă dvs consideraţi că doamna judecător Gîrbovan nu ar fi un ministru bun sau oportun, care vă sunt argumentele? Din modul în care scrieţi şi în care o descrieţi pe doamna judecător se întrevede o antipatie pe care nu o înţeleg. Sunt de acord că ocuparea funcţiei de ministru ar transforma-o în om politic, dar doamna judecător şi-a asumat acest lucru, înaintând către CSM cererea de demisie din magistratură. Politicile publice în domeniul justiţiei sunt de competenţa exclusivă a MJ, dar se discută în şedinţele de guvern. Este însă greu de crezut că domnul Daia o să-şi impună punctul de vedere în faţa doamnei judecător Gîrbovan când vor discuta despre EuroJust, de pildă. Pe de altă parte, doamna judecător a făcut cunoscut programul pe care l-ar urmări dacă ar fi numită în această funcţie şi care, din punctul meu de vedere, răspunde multor probleme din sistem. Mai departe, sunt sigur că nu există pozele despre care vorbiţi, cu o eventuală întâlnire a doamnei judecător cu domnul deputat Iordache. Ştiu pentru că asta a declarat doamna judecător, că nu au avut loc astfel de întâlniri, iar în raport de probitatea sa morală, demonstrată în condiţiile pe care le cunoştem, nu pot primi insinuări nedovedite. Dacă nu suntem atenţi intrăm pe tărâmul unor calomnii care ne murdăresc pe noi şi nicidecum ţinta vizată. Raţionamentul dvs că întrucât şi-a exprimat intenţia de a intra în mlaştina politică doamna Gîrbovan nu este un „judecător serios” nu poate fi primit şi trădează anumite prejudecăţi pe care poate le aveţi. În ceea ce priveşte demisia netransmisă de doamna judecător Savonea, nu este nimic imoral în aceasta: în calitate de preşedinte al CSM are interesul să păstreze în sistem judecători precum doamna Gîrbovan pe care a protejat-o de un joc politic. Este în limita sa de apreciere şi cred că modul în care a procedat este preţuit de judecătorii din sistem. Dacă ar fi comunicat prompt acea cerere, astăzi doamna judecător Gîrbovan ar fi fost eliminată din magistratură, ceea ce este o nedreptate colosală survenită strict pentru că şi-a dat un acord de principiu pentru a intra în serviciul public de înalt demnitar. Nu înţeleg de ce am justifica un sacrificiu atât de mare, cu implicaţii atât de ample, strict pentru a respecta un etalon birocratic inexistent, imaginat de unii care au impresia că trebuie să existe o mecanică birocratică fără niciun fel de judecată. Cred că oricine altcineva cu capul pe umeri dacă ar fi fost preşedintele CSM nu ar fi trimis adresa către Cotroceni, eu cu siguranţă aş fi procedat în mod identic. Iertaţi-mă!
mda, madam savonea si corectitudinea. trecem peste asta, trebuie sa fii orb sa nu stii cine e individa. garbovan si-a pierdut orice credibilitate, poate sa ramana cat vrea in magistratura, imaginea nu si-o mai spala cu nimic. probitate morala? a fost intrebata de n-ori cat membri are asociatia aia a ei, folosita pentru a sustine mizeriile psd, niciodata n-a spus. daca avea multi membri, n-ar fi avut o problema, asa, mucles. de altfel, asociatia e cam singura care a lucrat cu iordache si restul jigodiilor din parlament pentru a macelari legile justitiei. da, stiu, rusilor le place o justitie slaba, e mult mai simplu sa dezbini asa. cum ziceam, nu ma mira virulenta cu care e aparata madama pe un site care se ocupa – teoretic – cu totul altceva.
Este dezarmantă ușurința cu care împărțiți sentințe atât de necruțătoare. Sunteți foarte sigură de dvs când vorbiți de rău, dar vă provoc să gândiți la fel și despre persoane pe care le apreciați.
eu nu vb de persoane, asta e una dintre problemele societatii romanesti, faptul ca taberele isi fac idoli din persoane, kovesi, garbovan etc. discutia ar trebui sa fie despre principii, atunci cand vb de persoane care ne plac sau nu se duc de rapa orice reguli de functionare a unui stat. locul unui magistrat nu e in politica, indiferent cine e acel magistrat. sau, daca vrea in politica, ok, dar sa nu mai revina in magistratura.
Păi cred că în privința asta suntem pe aceeași lungime de undă; și eu tot în principii cred. Doar că în spațiul public sunt puține persoane care să funcționeze în virtutea unor astfel de principii de integritate, morale și profesionale. Dintre puținele persoane care ni se arată, părerea mea este că doamna judecător Gîrbovan se numără printre cele care au și trecut testul unor încercări de compromitere, cum este și cea mai recentă, când a fost propusă pentru o funcție politică și a acceptat (de principiu). Politica, în esență, reprezintă un serviciu de înaltă demnitate publică, de aceea consider că ar trebui să ne bucure când persoane dintr-un anumit aluat își arată disponibilitatea de a ocupa o astfel de funcție. Altfel, rămân politicii acele persoane în care nu prea putem avea încredere, cu consecinţele cunoscute nouă tuturor.
Sunt de acord că nu este bine ca un magistrat să revină în magistratură după un mandat politic, deși nici aici nu este vorba despre ceva absolut, ci poate că ține mai mult de oportunitate. Justiția rezolvă o arie diversificată de litigii, dintre care foarte puține au legătură cu politica. În orice caz, interdicția de a reveni în magistratură nu există decât pentru cazuri în care avem o persoană cu cazier judiciar sau una care nu se mai bucură de bună-reputație, iar în acest caz avem totuşi câteva criterii clare de apreciere. Nu văd nicio limitare în dorinţa unui fost magistrat care şi-a dus la bun sfârşit, cu succes, un mandat în funcţie de ministru să revină la instanţă.
Nu în ultimul rând, sunt de acord că nu trebuie să idolatrizăm persoane. Doar că impresia mea este că de teamă să nu comitem acest păcat am ajuns să nu mai recunoaştem nici merite vădite. Ştiu că este neobişnuit să fie exprimată admiraţia deschisă în spaţiul public, dar acest lucru nu este ceva de lăudat. Este tot o chestiune de principiu, la care suntem chemaţi mai ales noi cei de condiţie medie. Până acum, în articolele de pe site mi-am exprimat admiraţia pentru Andrei Marga, Theodor Paleologu, Dan Dungaciu, Tudorel Toader, Adi Dohotaru, însă pentru aceştia, cu rezerve punctuale (esenţiale) menţionate ca atare. Deocamdată nu am ce reproşa doamnei judecător, deşi recunosc că nu mă încântă faptul că şi-a dorit să fie parte din cabinetul doamnei prim-ministru Dăncilă. Dar ţine de un respect minimal ca noi să respectăm astfel de alegeri, cu atât mai mult cu cât a fost făcut public şi un proiect de program, la nivel de intenţie, care a justificat acceptul său de principiu. Sunt curios dacă aveaţi ceva de reproşat în privinţa obiectivelor pe care şi le propusese doamna judecător.