Romfea.gr: Arhiepiscopul Hrisostom II al Ciprului s-a referit, în unele declarații ale sale, la epistola pe care a primit-o de la Patriarhul Teofil III al Ierusalimului cu privire la convocarea unei Sinaxe a Întâistătătorilor la Aman în Iordania.
„Am considerat chibzuit să nu răspund. Nu am considerat acest lucru a fi o acțiune serioasă. Nu am considerat-o drept o decizie serioasă din clipa când am primit acest subiect al Patriarhului, care îmi este prieten” – a declarat Arhiepiscopul Ciprului.
Arhiepiscopul Hrisostom II, întrebat despre cine are dreptul să convoace Sinaxa Întâistătătorilor conform cu sfintele canoane și cu predania Bisericii, a răspuns: „Numai Patriarhul Ecumenic, nimeni altul și tocmai de aceea nu am luat-o în serios, cu toată prietenia noastră, nu am răspuns”.
Nota noastră: Calea cea corectă a rezolvării oricărui impas este dialogul. Refuzul dezbaterii dă în vileag pe cel care preferă abuzul și tirania și este abătut de la calea Bisericii. Subliniez acest lucru foarte important: soluțiile vin prin disponibilitatea la dialog, nu prin refuzul lui; fapt la care ar trebui să ia aminte toți mărturisitorii credinței pe diferite teme, nu doar a schismei ucrainene, ci și a Sinodului din Creta sau alte teme sensibile.
Chiar și numai din cuvintele Arhiepiscopului se constată neseriozitatea totală a acestuia față de un subiect atât de sensibil. Nici măcar nu a precizat care canoane sau norme bisericești conferă exclusiv Patriarhului Ecumenic dreptul de a convoca la o întrunire pe toți Întâistătătorii de Biserici. Pentru că nu ar putea să indice vreun temei serios.
Este interesant de văzut cum vor reacționa celelalte Biserici Locale. Până acum, au acceptat oficial invitația Biserica Rusă și cea a Cehiei și Slovaciei prin hotărâri sinodale interne. Patriarhul Antiohiei s-a arătat favorabil, iar Arhiepiscopul Greciei a refuzat această idee.
Evoluția Arhiepiscopului cipriot este uimitoare. Dacă la început s-a declarat un mediator în această problemă și a găzduit o întâlnire cu alți trei Patriarhi pe subiect, în ultimul timp și-a schimbat destul de drastic atitudinea. A trimis un delegat care a slujit împreună cu schismaticii ucraineni la Constantinopol, aduce reproșuri Patriarhului Moscovei, intră în conflict cu episcopi din jurisdicția sa pe această temă și propune Mitropolitului Onufrie să ceară autocefalie pentru Biserica Ucraineană.
Ar mai trebui remarcat că o astfel de decizie, de a participa sau nu la Sinaxa Întâistătătorilor ar fi de competența Sinodului fiecărui Patriarh, nu este admisibil să ia singur hotărârea aceasta în nume propriu.
Sunt uimit de gândirea aceasta de factură papistașă în favoarea numai a tronului de la Constantinopol…. Care, să nu uităm, în ultima sută de ani, nicidecum nu a fost un bastion al Ortodoxiei ci, dimpotrivă, a tras în jos Ortodoxia Luptătoare prin nenumărate acțiuni și decizii smintitoare!
Apoi, cine a convocat cele 7 Sinoade Ecumenice, dar și pe celelalte canonice ulterioare? Numai Episcopul de la Constantinopolul sau al Romei?? Of!
Cum de-or persista unii ierarhi în acordarea unei cinstiri deosebite pt Patriarhul Constantinopolului când acesta a fost în stare de o acțiune atât de smintitoare precum cea care întrece imaginația chiar și a celor mai îngăduitori dintre ortodocși (și chiar dintre catolicii conservatori)? Mă refer la știrea recentă din octombrie 2019:
https://spzh.news/ro/news/65420-shvedskaja-jepiskopessa-nagradila-patriarkha-varfolomeja-ordenom-svojej-cerkvi
Pentru mine această onorare a Patriarhului Ecumenic de către “arhiepiscopesa“ suedeză a luteranilor este o nerușinare fără seamăn la adresa Ortodoxiei!
Domnul să-i dea timp de pocăință!