Facem urările cuvenite finalului de an, un an nu tocmai bun pentru noi toţi, aşa cum s-a lăsat previzionat la Revelionul precedent.
2021 a fost anul afundării în dictatură, confirmării dar şi lămuririi pesimismului pandemic într-o realitate dictatorială deloc suprinzătoare. Din păcate, niciunul dintre noi nu ar fi dorit să primească un aşa titlu de profet, pe propria piele. Politica de sănătate publică s-a afirmat prin elemente de decor, care cu greu pot acoperi, spoi, o degradare flagrantă a ordinii de drept. Incidenţă, transmisibilitate, infecţiozitate şi alţi asemenea termeni, au răsunat în gol în vocea propagandei mediatice.
2021 nu a fost, precum precedentul, anul pierderii drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, ci, consecutiv acestei pierderi, 2021 a reprezentat o mutilare post-adevăr a organizării sociale şi a principiului dreptăţii. Mult mai grav decât „restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamantale” în plan individual, anul acesta am fost martorii unei negări brutale nu doar a sferei juridicului, ci şi a firescului, a bunei înţelegeri a rosturilor faptelor sociale.
Minciunii profesată cu impunitate românii i-au răspuns cu o nesupunere dezangajată dar îndărătnică, spaima oricărei birocraţii de stat.
Vaccinarea „la chiuvetă” a devenit fenomen de masă, iar pe baza acestui debuşeu s-au produs solidarizări punctuale, reactivarea reţelelor informale PCR (pile, cunoştinţe, relaţii) şi ocazii de ridiculizare a autorităţilor de stat. În loc de spaţii de libertate şi fapte de mărturisire, anul 2021 a adus spaţii de luare în râs şi de mimare a conformităţii.
Recunosc sincer că nu ştiu care, dintre cele două abordări, reprezintă o provocare mai mare pentru dictatorii zilei.
Însă strategia românilor deşi se verifică în practică din punctul de vedere al eficienţei, nu poate fi una de succes pe termen lung. În orice caz, nu este una ziditoare sufleteşte.
Mecanismul dictatorial îşi continuă mişcarea de constricţie, grăbit de o jurisprudenţă din ce în ce mai substanţială, dar nedefinitivă, în sensul anulării Hotărârilor de Guvern vizând starea de alertă şi de o generalizare a dezinteresului cetăţenesc pentru măsurile dispuse de autorităţile de stat. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate formulate cu privire la starea de alertă, certificatul verde se aplică chiar şi în lipsa unei baze legale, prin politica faptului împlinit şi prin abuz de putere publică, iar partidele politice au refuzat să reglementeze accesul liber în justiţie pentru cei afectaţi de măsurile pandemice.
Anul 2021 a adus laolaltă cei doi principali complici la adevărata lovitură de stat produsă în primăvara lui 2020. PSD şi PNL sunt astăzi împreună la guvernare, scutindu-ne de teatrul politic de prost gust care se adăugase celorlalte necazuri pe care dictatura ni le-a adus. Astăzi sunt împreună, cu o majoritate formală zdrobitoare, cu o desconsiderare flagrantă pentru principiul dreptului natural şi principiului bunei credinţe şi loialităţii constituţionale. Îndărătnicia unor parlamentari din spectrul puterii reprezintă o foarte slabă speranţă de întârziere a marşului dictatorial, dar e singura speranţă politică pe care o avem.
Mulţumim Domnului că a dat gând bun securităţii să îngăduie înfiinţarea şi accederea partidului A.U.R. în Parlamentul României, opoziţia făcută de aceştia fiind una consistentă şi de o utilitate nesperată. (Anunţ cu această ocazie că începând cu luna decembrie a acestui an am devenit membru simplu al Filialei Iaşi a partidului AUR, pentru considerente ce vor fi prezentate cititorilor într-un alt material.)
Nădăjduim ca îndărătnicia românească să lărgească spaţiul de decuplare de ţările occindentale, acolo unde realitatea ia forma stării de fapt pe care propaganda oficială de la noi încă o califică a fi de factură conspiraţionistă. Transformarea paşaportului covid în paşaport exclusiv vaccinal, impunerea vacinării de rapel la fiecare 3 luni, interzicerea libertăţii exercitării dreptului la muncă, degradarea civilă, conturează o „normalitate” mult mai înspăimântătoare decât orice virus.
Dictaturile nu dispar de la sine şi nici nu sunt răsturnate prin revolte populare. Revoluţiile presupun o logistică şi o infrastructură de putere care nu se pot produce de populaţie. Elitele civice care se străduie să menţină flacăra aprinsă, prin proteste de stradă şi prin socializare alternativă, sunt epuizate psihic şi material, şi îşi aşteaptă lovitura decisivă. Sunt însă neabătute în credinţa că tot ceea ce se întâmplă #eDespreLibertate.
„Doi paşi înainte, unul înapoi” este formula de succes cu care Lenin a produs bolşevizarea Rusiei, formulă pe care comuniştii noştri au folosit-o la definitivarea procesului de colectivizare, naţionalizare şi deposedare de drepturile democratice. Pasul înapoi nu este o concesie, o eroare, o neputinţă ci componenta esenţială a mecanismului social de constricţie.
2021 nu a arătat nici cea mai mică ezitare a molohului. Impunitatea este totală pe cât este răspunderea penală a indivizilor din funcţii de evidentă.
De aceea, ne aşteptăm ca în perioada următoare să fie legiferată baza legală care a întârziat intervenţiile decisive împotriva nealiniaţilor îndărătnici şi care a permis justiţiei de primă instanţă să anuleze Hotărârile de Guvern emise nelegal. Preconizăm că puterea publică va căuta noi forme de legitimare prin afirmarea „noii libertăţi„, „libertăţii responsabile„, „libertăţii utile„, „libertăţii partajate„.
Fie că o să ne placă sau nu, cred că anul 2022 va fi al luptei nu pentru libertate, ci pentru noima, semnificaţia libertăţii. Tot ce ştim şi tot ce s-a scris despre acest subiect urmează a fi dez-înţeles şi re-înţeles, iar ulterior, în anii ce vin, formalizat constituţional, nu neapărat la nivel naţional.
Libertatea va fi, în înţelesul său cel mai direct, fie urcată pe cruce, fie abandonată ca o vechitură împovărătoare.
Să ne ajute Domnul să rămânem tari în Credinţă şi în Adevăr şi să ne bucurăm cu folos de aceste vremuri de primejdie pentru suflet!
La mulţi ani!
Si totusi….inca mai putem sa ne tinem capul sus, spatele drept, privirea in fata….„Caci cu noi este Dumnezeu”. El e aproape printre noi, de cite ori indraznim sa-L chemam oare ati observat ca parca El ne raspunde aproape grabnic in aceste timpuri? Bine ati spus cumva sa ne folosim de toate poverile noastre de acum caci Domnul e drept, ne iubeste si ne intareste, ca oricum noi desi inca vietuim aici, tarimul de care apartinem e in Ceruri, iar daca ne intarim „rasplata” noastra deja ne e promisa acolo, cu gindul acesta cred ca am putea depasi ce e acum!
La multi ani, sanatate tuturor, Domnul sa ne ajute!
Așa este! Vă mulțumesc! An cu bine! 🙂
„Vaccinarea „la chiuvetă” a devenit fenomen de masă”, inclusiv in Olanda, Belgia, Elvetia si care or mai fi!
„…nu este una ziditoare sufleteşte.” Nici macar strategic nu e in regula, doar la nivel individual-egoist.
Dar, … mila Domnului!
La multi ani!
Şi Austria: https://www.euronews.com/2021/12/31/austrian-police-investigate-fraud-at-vienna-covid-vaccination-centre
Da, așa cred și eu. Ne prefacem că aruncăm tămâie și asta tot apostazie este. Plus că invită fără rest mijloace de supraveghere și mai intrusive.
Chiuveta e capcană! Sună amuzant, dar e tragic.
Atunci când Mesajul de Anul Nou al unui Mitropolit stabileste ca punct de referință Coronavirusul versus Hristos Dumnezeu-Omul!
de Dim. K. Anaknostou, teolog.
De la teologie post-patristica un Mitropolit a ajuns la barbologie „patristica”! La asta m-am gândit când am auzit Mesajul de Anul Nou al Mitropolitului de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Ierotheos Vlachos, cu ocazia noului an 2022.
Și asta, pentru că, din nefericire, ne-a surprins și dezamăgit prin pozitiile pe care si le asuma de mai multă vreme ca Mitropolit pe diverse teme.
Într-adevăr, în astfel de situații ne întrebăm ce este în cele din urmă mai rău și mai trist, decat un teolog care formuleaza opinii eronate și moderniste sau „post-patristice” si abandoneaza criteriile patristice; si atunci cand se exprimă și se manifestă atat de uimitor.
Facand abstractie de această reactie a mea, este clar că afectarea și scandalizarea credincioșilor este covarsitoare. Să vedem însa ce a menționat Mitropolitul Ierotheos
în mesajul său recent de Anul Nou, astfel încât fiecare cititor, dincolo și independent de analiza mea, să poată trage propriile concluzii.
Mesajul Mitropolitului este de câteva minute, așa că se înțelege din următoarele indicii că Coronavirusul nu a fost o invocare întâmplătoare și o referinta pasagera! Impresia pe care mi-a creat-o este cauzată de combinațiile din discursul mitropolitului, caracterizările sale, armonizarea și identificarea completă pe care le-a realizat in consens cu conducătorii politici, oamenii de știință pe care îi ascultăm în mass-media de dimineața până seara debitand despre izolare și masuri de siguranță desigur prin intermediul jurnaliștilor propagandisti.
Am auzit, prin urmare, transmis de mass-media, mesajul Mitropolitului Ierotheos (mesajul său a fost transmis la Buletinele centrale de stiri):
Avem dorinta, așa cum ne-a aratat Sfântul Cosma care a fost ca un Apostol in lupta pentru libertatea țării, să fim liberi de Coronavirus”.
„Suntem chinuiți de doi ani de Coronavirus. Și cu ce nu ne-am confruntat (notă: a menționat o serie de condiții negative create de măsurile impuse de Guvern, dar a omis complet tot ce afecta Biserica și smintea credincioșii!)”
„Avem un mare război, un război mondial și încercăm să găsim un mod în care să ne confruntăm cu virusul pentru a ne menține în viață pentru a putea iubi pe Dumnezeu și pe semenii noștri”.
„Doi ani întregi au evidențiat (și) patologia care există în societatea noastră, uneori chiar în Biserică”.
„Coronavirusul a scos în evidență comportamentul crestinilor ca fiind paranoic, schizofrenic, patologic, psihopat și a evidențiat lipsa de educație și mai ales lipsa educației bisericesti”.
„În noul an nu ne așteptăm din exterior și mecanic la speranță, deși știința lucrează în această direcție, ci fiecare să contribuie mai presus de toate, ca să fie eliberat de indoielile interioare, de psihopatia și patologia observata în bisericile noastre, de fanatismul din viața ecleziastica…”.
” Vine Anul Nou și sperăm că totul va fi nou” (!).
„Dacă vom avea putere in noi….vom avea prilejul prin Coronavirus să ne schimbăm mentalitatea, să ne schimbăm mințile și inimile bolnave, să devenim oameni noi și astfel noul an va fi nou și in noi. Anul Nou, sa ne intinereasca pe toti” !!!
♀️♂️
Este posibil ca cele expuse mai sus să nu aibă nevoie de comentarii suplimentare. Este evident că în mintea și, eventual, așa cum pare, în inima Mitropolitului, Coronavirusul este masura lucrurilor. Mai mult decât atât, in Mesajul de Anul Nou foloseste Coronavirusul criticând și stigmatizand demonstrativ pe cei care nu sunt de acord cu el și pe toți cei care au rezervele lor privind viziunea binelui comun global și linia plandemica.
Ar fi bine, din moment ce nu cred ca a făcut-o înainte, chiar și după difuzarea publică, să-si revadă din nou Mesajul și să-și reconsidere pozițiile și diagnosticarile formulate.
Nu considerăm că există scuze pentru preferinta Mitropolitului de a aborda mesajul specific „centrat pe Coronavirus” și nu pe cel de Anul Nou hristocentric. In discurs ii catalogheaza pe toti cei care au puncte diferite de vedere vizavi de narativa, stigmatizandu-i pe toți, într-o singură categorie, cea a psihopaților! Cu toate acestea, el nu este un medic psihiatru. Mai mult decat atat, devine penibil avand in vedere ca este autorul cartii „psihoterapie ortodoxea”, ai cărei parametri de bază ii incalca , în ceea ce privește discursul său public pastoral și spiritual.
Este de dorit ca Mitropolitul sa se limiteze la ceea este in aria competentei sale și sa nu se mai pronunte asupra tuturor lucrurilor, căzând în aceeași greșeală ca unii care, fără discernământ, isi impietresc inima si critică in public și defaimă pe ceilalti oameni.
Dar, nu putem să nu ne întrebăm: oare prolificul Mitropolit care, așa cum afirmă el însuși, ca obișnuiește să se uite la problemele pe care le tratează la nivel global, luând în considerare toate publicațiile stiintifice, cum de nu a auzit nimic despre rezervele foarte serioase ale oamenilor de știință autentici din intreaga lume cu privire la măsurile impuse in plandemie? Nu a auzit nimic despre obiecțiile acestora și consecințele (periculoase) ale vaccinarii aproape impuse și chiar fără discriminare privind starea de sănătate a cetățenilor (deoarece nu există un criteriu prealabil); în sfârșit, chiar pentru toate varstele, chiar și copiilor mici și sugarilor?
Cum de un Mitropolit renumit, care este considerat a fi un teolog și un ierarh exemplar, nu a auzit despre numeroasele și gravele efecte secundare și decese ale semenilor lui complet vaccinați și nu este tulburat și întristat avand in vedere ca a susținut luarea în considerare a acestor vaccinuri ca un panaceu și ca o masura de siguranță – deci se vad limpede „efectele criminale”?
În cele din urmă, avand in vedere o serie de nedumeriri care există referitoare la atitudinea și pozițiile sale, asa cum sunt formulate si aici, Mitropolitul nu a auzit chiar nimic despre majoritatea monahilor Sfintelor Mănăstiri, și de o mulțime de Părinți Duhovnicești care, evident, nu sunt de acord cu el, si își exprimă și rezervele foarte serioase cu privire la vaccinare, sau isi exprima dezacordul lor pentru măsurile care au fost impuse Bisericii?
Înalt Preasfintia Sa, a așteptat coronavirusul pentru a avea un prilej ca sa sporim in viața duhovniceasca? Se preteaza cumva ca „îndumnezeirea” științei să fie echivalata cu învierea?
Pentru știința, „punctul opus”, „scandalul” și „nebunia crucii” sunt Hristos și Biserica Sa și nu diferite alte religii! Atunci, de ce prefera să peroreze cu această abordare?
Vă referiți la patologii și psihopatii dar ca slujitor al administrației bisericesti, nu va considerati responsabil pentru lipsurile ecleziastice pe care le menționați în mod caracteristic?
Mai mult decât atât, nu cumva să fie legată de patologie și psihopatie, din punct de vedere teologic și chiar duhovnicesc, purtarea mastilor chirugicale de catre cler în timpul celebrării Tainei Euharistiei, a Hirotonirii și a cinstirii prin sarutare a Icoanelor și a Sfintelor Moaște! Ne-ai invatat in cartile pe care le-ai scris, că, potrivit învățăturii patristice, credinciosii sunt „părți” și „mădulare” ale Trupului lui Hristos, dupa Sfantul Grigorie Palama.
Ca să nu mai amintim de lingurite de plastic de unica utilizare care se aruncă în coșul de gunoi! Niciunul dintre aceste lucruri nu le-ați văzut sau nu ati auzit despre ele ca o consecința a confruntării politic corecte si științifice, datorita „pandemiei” Coronavirusului? Mai mult, se pare că nu ai auzit de divizarea socială profundă care predomină din cauza acestei vaccinari experimentale, dar și a crizei economice și a haosului de la locurile de muncă care predomină ca urmare a crizei sanitare.
Prin urmare, este regretabil faptul că Mesajul de Anul Nou al unui Mitropolit totul este orientat „spre a asigura ramanerea noastră în viață”, avand ca scop temporarul și perisabilul omului modern, nefericit! In asta consta demersul „pentru dragostea față de Dumnezeu și față de semenii noștri”?
Personal, încheierea Mesajului Mitropolitului de Nafpaktos, Ierotheos, ma sperie indeosebi concluzia panaceu a așa-ziselor cuvinte de binecuvântare:
„Coronavirusul să ne ajute să ne schimbăm mentalitatea, să schimbăm mințile bolnave și inimile bolnave, să devenim tineri și astfel noul an va fi si pentru noi” (!)
Acestea, pe care le-am auzit abordate în Mesajul său de Anul Nou, sunt tentat să le caracterizez ca fiind proiectate de propria sa nesiguranță și ca o „reacție” în dizarmonie totală față de sentimentul multor credincioși.
În zilele în care sărbătorim venirea in lume a Pruncului Hristos, pentru noi și pentru a noastra mântuire, singurul eveniment nou sub soare, Intruparea Cuvantului, este o mare dezamăgire și, îndrăznesc să o spun ca, provoacă greata credincioșilor urarea adresata de Anul Nou:
„Coronavirusul să ne ajute….să devenim tineri și (astfel) noul an să fie nou și in noi”!
La vremuri noi si in timpuri noi avem cuvinte ale unei Noi Ere. Acum, primim aceste cuvinte de asemenea, si de la ierarhii considerati ca fiind fideli Bisericii Greciei!
Am remarcat și eu articolul acesta http://aktines.blogspot.com/2022/01/blog-post_5.html și poate l-aș fi pus ca articol, dar observ că nu e fidel tradus.
Spre exemplu, prima propoziție este: Ne așteptam de la post-patristici, de la… „patristici” ne-a survenit!