Nu este limpede cât de extremiști sunt bulgarii care critică venirea Patriarhului Bartolomeu, deși probabil că sunt astfel. Este nevoie de formulări teologice clare și mărturisitoare l nivel oficial, în lipsa cărora terenul este liber pentru zelotisme și extreme.
La Liturghia de la Mănăstirea Rila, au slujit împreună Patriarhii de Constantinopol și de Bulgaria, unde au fost pomenite dipticele, incluzând pe schismaticul Mitropolit Epifanie din Ucraina. existat un protest al credincioșilor bulgari față de această vizită, însă fără efect.
Din fericire, există o inerție de a primi inovațiile teologiei moderne, printre care și ecumenismul, însă, din păcate, nu există o teologie bine articulată și ancorată în duhul ortodox autentic. Teologia baptismală, căsătoriile mixte, personalismul constituie doar câteva puncte de divergență, însă în spate există duhuri diferite, al lumii și al Evangheliei.
Subiectul opririi pomenirii prezentat mai nuanțat este înțeles mai bine. În rândurile ce urmează, mă limitez strict la faptul că pomenirea ierarhului nu poate fi considerată o vătămare sau întinare, ci este necesar să fie recunoscută chiar și de către nepomenitori.
Procesele verbale ale dezbaterilor pentru draftul documentului despre ecumenism ajută mult la înțelegerea cadrului general al textului. Am făcut un rezumat doar al ideilor care mi s-au părut mie interesante pe plan dogmatic, adică pe subiectul definirii implicării Ortodoxiei în mișcarea ecumenică.
Istoricul întreruperii pomenirii în Athos în secolul trecut, prescripțiile canonului 15 și mărturiile patristice arată că întreruperea pomeniri nu permite ruperea comuniunii cu cei ce pomenesc pe episcop. Prin combaterea ierarhului păstrăm unirea Bisericii.
Din nefericire, mesajul majoritar transmis prin întreruperea pomenirii pe considerentul că slujbele nu mai sunt neutre este unul de ruptură de grosul, de pliroma Bisericii, nu unul de vindecare a unui rău reprezentat de erezia ecumenistă. Cei mai mulți nu știu să-și explice acest lucru, de aceea o analiză a situației necesită efectuarea unor distincții pentru a se ajunge la o calibrare care să dea roade bune.
Chiar dacă poporul poate fi atras mai mult de necredință și de interese pământești, o mărturie canonică este valoroasă nu doar pentru cel care o face, ci și pentru restul care o ascultă. Avem mare nevoie de mărturisire serioasă, fără contradicții interne.
După cum am promis în articolul precedent, revin cu material video în care expun un răspuns-provocare și o poziționare pe tema ecumenismului semnat la Creta 2016 și a nuanțelor legate de întreruperea pomenirii.
Deoarece materialul acesta etalează argumentele și poziționarea generală, combaterea lui reprezintă o respingere a sofismelor celor ce critică pe nepomenitori. Pe de altă parte, sinodalii fug până și de un astfel de dialog și se refugiază într-un refuz și o superioritate autosuficientă.