***
Părintele Ciprian Mega publică pe pagina sa de Facebook răspunsurile acordate unui jurnalist de la Bihoreanul. Vă îndemn să citiți răspunsurile părintelui întrucât nu cred că interviul va fi publicat:
Motivul pentru care consider că interviul nu va fi publicat constă în confirmarea unuia dintre cele mai negre zvonuri despre părintele patriarh Daniel, anume că ar fi comis o crimă în urma unei pasiuni pederaste pentru un coleg teolog homosexual, de asemenea bursier în Occident.
Scrie părintele Ciprian Mega despre un document „Strict Secret” ce i-a fost pus la dispoziție, următoarele:
Domnul respectiv mi-a adus, la o întâlnire ulterioară, un document din arhivele Securității, dorind să mă convingă că eu știu prea puține lucruri, pentru a avea o imagine de ansamblu, ceea ce era adevărat. Foaia respectivă, dactilografiată la mașina de scris, însemnată cu ”Strict secret!”, cuprinde un raport despre un tânăr teolog, bursier, undeva, în Occident. Urma să se întoarcă în țară, unde-l aștepta viitoarea soție. Doar că, într-o dimineață, a fost găsit mort, într-un depozit. Acea crimă n-a fost niciodată elucidată. Am căutat, la un moment dat, în arhive, am încercat să aprofundez tema, pentru un viitor film. Tot ce pot înțelege este că, dacă vreodată se va elucida acel caz înfiorător, se vor desluși multe lucruri, atât despre Revoluția Română, cât și despre parcursul BOR în postcomunism.
Consider (eu, pentru mine) că nu mai vorbim despre un zvon, ci despre o informație certă .
De asemenea, tot din interviu, violul comis de un ierarh asupra unor monahi care au emigrat apoi în SUA îl poate privi, printre alți pederaști pedofili din sinodul BOR, și pe părintele patriarh Daniel care, în perioada în care a fost mitropolit la Iași, a avut astfel de comportament despre care am menționat anterior .
[Later edit: Am eliminat paragraful despre părintele patriarh și despre mitropolitul Basarabiei în 09.04.2025]
Confirmarea crimei pederaste din tinerețe, pe sângele căreia s-a construit cariera ghidonată de securiști a Patriarhului României și care a nenorocit în aval mii de alte suflete aducând administrația bisericească într-un grad de putrefacție de neconceput pentru creștinul de rând, ne cheamă la o lucrare de pocăință cum neamul acesta încă nu a trăit.
Ieșirea la lumină chiar și doar a unor firimituri din ceea ce se cunoaște și se discută în ascuns are menirea unei chemări la adâncă, adâncă pocăință, căci păcatele neispășite riscă să ne înnece întreg neamul.
Sunt mulți care cunosc, sau au auzit de la alții ce știu nemijlocit, despre căderi în păcate atât de grele încât găsim cu dificultate cuvintele potrivite. Suntem într-o catastrofă bisericească cumplit de grea și infernal de smintitoare!
Acestea nu sunt doar păcatele personale ale acelor clerici și ierarhi, ci o lucrare adâncă și dezlănțuită a vrăjmașului asupra Bisericii, una care nu se înfruntă neapărat prin scoaterea la lumină a necurăției şi, cu siguranţă, nu se vindecă prin simpla scoatere din scaun a unora nedemni sau printr-o lustraţie omenească. Tot sufletul trebuie să se mântuiască, nimeni nu este dispensabil, indiferent de adâncul căderilor şi patimilor.
Să ne dăruiască Domnul putere și înțelepciune în vremurile ce vin! Iertaţi-mă!
Părintele Ciprian Mega a început să publice povestirea „Pătru din Țara Cantoanelor” despre crima din pasiune pederastă comisă de părintele patriarh în tinerețe, pe când studia în Elveția:
https://www.facebook.com/share/15dCz9zGMq/
Postez linkul facebook întrucât în comentarii intervin mai multe persoane care par a cunoaște despre ce e vorba, precum și istoricul de securist al patriarhului despre care, totuși, se știu mai multe, dimpreună cu internările la psihiatrie din tinerețe.
În unul dintre comentarii, părintele Ciprian anunță că va publica și raportul Securității despre parvenirea căruia am scris mai sus.
Cred că e necesar un răgaz pentru ca cei câțiva ierarhi curați, câți or mai fi în Sfântul Sinod, să îl roage pe părintele patriarh să se retragă, împreună cu întreg alaiul său de amanți și de fameni.
În același timp, cei 27 de ierarhi pederaști despre care circulă înregistrările privind certurile din sinod, ar face să facă un pas înapoi, să se retragă la (aceeași?) mănăstire, în liniște și pe tăcute.
Mulțimea credincioșilor trebuie să privească cu oarecare înțelegere dat fiind că actuala catastrofă bisericească nu e consecința exclusivă a neputințelor și patimilor personale ale ierarhilor, ci rezultatul planului Securiștilor comuniști și apoi postdecembriști de a captura, șantaja și controla Biserica Ortodoxă Română. Din câte cunosc, același plan a fost încercat și în alte țări, și în alte confesiuni.
Contraselecția a fost încurajată și gestionată din afara Bisericii, sub tutela directă a masoneriei, direct sau prin securiști.
Am face bine dacă, om cu om, am ruga pe preoții din jur să îndrăznească să dea un îndemn smerit ca cei încărcați de greșeli să se retragă, poate chiar înainte de sfințirea picturii Catedralei, ca să nu întinăm mai mult această lucrare. Sunt mulți ierarhi cu probleme de sănătate, unele chiar grave, cărora le-ar fi de folos și trupește să se retragă, inclusiv părintele patriarh.
Nădăjduiesc sincer să nu fim trecuți prin rușinea și obrăznicia ținerii de scaun, cu asemenea lucruri ieșite la iveală, în obișnuita impertinență a securiștilor de a nega/răstălmăci realitatea.
Să ne dea Domnul putere și înțelepciune să trecem nesmintiți și credincioși peste vremurile ce vin!
„ci o lucrare adâncă și dezlănțuită a vrăjmașului asupra Bisericii, una care nu se înfruntă neapărat prin scoaterea la lumină a necurăției…”
Cum se infrunta? Va multumesc
Astfel de probleme s-au înrădăcinat în Biserică, din păcate. Sunt ultra-cunoscute cazurile patriarhului Nicodim şi ale patriarhului Teoctist. Din păcate, deşi problemele au ajuns să fie cunoscute de un număr mare de persoane, patriarhii respectivi au rămas în demnităţile lor.
Nădejdea mea era ca un eventual Preşedinte să pună piciorul în prag şi să le impună să se retragă.
Fără o astfel de presiune, care nu trebuie să fie neapărat una publică, probabil că toţi aceşti pederaşti şi pedofili vor rămâne pe tronurile lor.
Nu cred că aceştia mai au ruşine de oameni încât să se retragă. Vedem şi eschiva Patriarhiei în cazul pedofilului Onilă, care a rămas episcop deşi este închis şi care, probabil, va fi recuperat după executarea pedepsei de închinătorii lui Antihrist pentru a spurca pe mai departe din scaun de episcop pocăit şi penitent. De asta mă tem şi ştiu că fără „ordin pe unitate”, nu sunt şanse de schimbare.
Pentru păcatele noastre cred că este îngăduit aşa.