
Pornind de la un articol scris de presa de limbă română din Cernăuți despre Mitr. Longhin, a apărut și în spațiul mediatic românesc un atac la adresa IPS Sale îndeosebi prin video-ul făcut de Ierom. Eftimie Mitra, dar continuat și de alte publicații care reiau idei neclare pentru discreditare. Deoarece în spațiul românesc nu sunt înțelese diferite aspecte, inflamările gratuite sunt speculate, dar nu aduc un folos real.
Melanjul cu discordie sau îmbinarea cu tact între chestiunile politice și cele bisericești
Mărul discordiei provine din maniera cum sunt tratate problemelor naționale și bisericești și confluența dintre ele. Este firesc să fim români și să suținem cauza noastră în Rep. Moldova și în Bucovina. La fel, este normal să căutăm reglementarea situației bisericești din aceste regiuni în favoarea noastră. Însă nu e normal ca acest proces să fie supus unor interese străine sau greșit înțelese.
Viața bisericească, fiind un element important al neamului nostru, joacă un rol esențial și în raporturile cu românii de peste granițe. Însă nu putem căuta să ne folosim de ea în mod injust pentru atingerea unor scopuri naționaliste. Atunci ar însemna că acelea sunt eronate, mijloacele vădind adevărata față a țintei propuse.
Este normal a cere să fie folosită limba română în bisericile din aceste zone și a exista ierarhi de naționalitate română. Însă nu este de bun augur să ne impunem niște interese politice, poate chiar incompatibile cu cele bisericești, prin intermediul credinței. Nu se ajunge decât la compromiterea Bisericii și chiar a valorilor naționale pe care le proclamăm.
Este nevoie de mult calm, discernământ și cumpătare pentru a descoase aceste ițe și pentru a nu cădea în plasa reacțiilor viscerale la care suntem îndemnați de către unii apărători vajnici declarați ai națiunii și Ortodoxiei.
Mesajul injust al P. Eftimie Mitra
Prima dată, Părintele Eftimie a realizat un mesaj video plin de tot felul de minciuni groase.
Cea mai mare și pe care o pot proba este aceea că Mitropolitul Longhin a îndemnat pe preoții nepomenitori care au venit la Bănceni să jignească, să instige lumea împotriva ierarhilor români. Deoarece am fost și eu prezent, nu doar sfinția sa, ba și mulți alții, declar că lucrurile au stat tocmai dimpotrivă. Există și o filmare în care se găsește și P. Eftimie, care atestă că nu au existat astfel de sfaturi, ci spre luciditate și credință curată. Dacă astfel procedează Părintele cu lucruri care pot fi dovedite, ce încredere poate pretinde în ce spune?
Faptul că ar fi dat antimise sau ar fi sprijinit pe nepomenitorii din România este o minciună greu de probat și despre care nu am nici o dovadă. Din contra, știu precis că Mitr. Longhin nu vrea schismă și rupere de ierarhia română prin nepomenitori, ci doar susține corect pe cei care au ales singuri să protesteze față de derapajele dogmatice, nimic mai mult.
Expresia „Sfânta noastră Biserică”, folosită de IPS Longhin în diferite predici, se referă la Biserica Ortodoxă în ansamblul ei sau la cea canonică din Ucraina de sub Mitropolitul Onufrie. Nicidecum nu o aplică la Patriarhia Rusiei, așa cum manipulează Părintele. Mitropolitul ține și promovează structurile canonice ortodoxe din Ucraina, care în felul acesta sunt sfinte, nu pe cele schismatice ucrainene sau intruzive românești și necanonice în general.
Vlădica Longhin se adresează românilor și credincioșilor din Ucraina, care înțeleg realitățile de acolo din felul cum le trăiesc și le pătimesc și după perspectiva statală a lor, dar și națională. Dacă rupem aceste idei de contextul dat, atunci acuzațiile P. Eftimie de preaslăvire a rușilor au priză, însă ele rămân false. Adevăratele idei ale Mitropolitului sunt: „Basarabia noastră scumpă și iubită”, adică românească, evident că nu ucraineană sau rusească. Atașamentul național este arătat de aceste cuvinte simple și grăitoare.
Cât despre scandalul din Basarabia, unde preotul din Grinăuți a fost scos de enoriași din biserică pentru că voia să treacă la Mitropolia Basarabiei, remarcile IPS Longhin sunt corecte canonic. Nici o Biserică Locală nu are dreptul să intervină samavolnic în teritoriul altei Biserici și nici nu poate pretinde că ar avea drepturi pe teritoriul unui alt stat, cum este Rep. Moldova. Da, există o leătură etnică, însă demersurile pentru restabilirea unității bisericești românești din acele ținuturi trebuie să urmeze niște pași canonici. Dincolo de subiectul foarte vast, afirmațiile criticate nu conțin nimic greșit, în fapt.
Nu în ultimul rând, P. Eftimie trece cu vederea faptul că vlădica Longhin a oprit pomenirea Patriarhului Chiril încă din 2016 pe motive dogmatice, înainte de invazia din Ucraina. Nu este aceasta o dovadă serioasă că nu are afiliere rusească, ci o atitudine nepărtinitoare când vine vorba de credință?
Mitr. Longhin este episcop român, deși critică ereziile ierarhilor noștri
Diferența majoră dintre Mitropolitul Longhin și ierarhia română nu este cea de apartenență sau de crez național, ci de fidelitate față de învățătura ortodoxă. Din trădarea făcută de ierarhii români la Sinodul din Creta (2016) rezultă și o altă deosebire: de verticalitate.
Așa se face că vlădica Longhin critică fără rezerve derapajele dogmatice ale episcopilor români, printre alții, iar politica bisericească românească îl tratează cu dispreț și ca pe un element deranjant. Din păcate, soluția de împăcare pe principii ortodoxe pare greu de găsit, iar asta nu se datorează decât arhiereilor noștri. Mai mult, aceștia urmează o linie străină de Biserică, interese pământești de implementare deficitară a românismului și tratează Ortodoxia ca pe o instituție lumească, seculară. Ba îi îndeamnă și îndrumă și pe oameni să-și trăiască credința tot la acest nivel.
Problema bisericească din Rep. Moldova
Din avânt național și la prima vedere și din instinct românesc nechibzuit, suntem tentați să credem că influența rusă în viața bisericească din Rep. Moldova este una necanonică și samavolnică. Însă adevărul este mai nuanțat și cam defavorabil nouă, deși nu cu totul de partea rușilor. Însă înțelegerea și rezolvarea problemei bisericești de pe aceste meleaguri nu este una simplă și nu se face prin forță brută, pentru că, deși locurile au fost cucerite, nu s-a folosit o oprimare chiar așa cum o denunțăm noi în anii 1800 până la bolșevici, iar realitățile istorice din vreme nu au stat cum le vedem noi astăzi. Românii atunci au cerut adesea ajutorul rușilor în fața turcilor, iar la nivel bisericesc au acceptat atunci relocarea spațiului bisericesc și înființarea Mitropoliei Chișinăului.
În primul rând, jurisdicția bisericească merge mână-n mână cu granițele statale, deși nu în totalitate. Oricum, nu poate fi ignorată situația politică. Mai precis, este greu să pretindem să avem o administrație bisericească pe teritoriul unui stat care ține de o conducere din afara lui.
Atâta vreme cât o astfel de intruziune nu este admisă de statul respectiv, nu este normal ca Biserica să o împingă prea tare, ar fi contra principiilor ei de propovăduire a Evangheliei. Așa se face că noi nu ne putem impune o structură românească în Ucraina decât cu acordul statului, altfel există riscul unui conflict greșit. La fel și în Moldova.
Da, avem o populație română și teritoriile în discuție au fost cândva în administrație bisericească românească, însă pierderea lor a fost recunoscută de noi și acum nu le putem recupera pur și simplu și nu folosind forța și diferite ilegalități.
Subiectul acesta este unul vast și nu l-am studiat în totalitate, dar deocamdată pot spune că acțiunile BOR în aceste regiuni nu sunt nici canonice, nici corecte. Cel mai mult mă descumpănește faptul că argumentele folosite de români sunt mult mai slabe decât ale Patriarhiei Ruse, iar per ansamblu dezbaterea nu a fost dusă până la capăt. Spre exemplu, ai noștri susțin că nu am recunoscut anexarea Basarabiei bisericește de URSS, însă nu au produs o dovadă în acest sens. Pe când, de partea cealaltă, există unele probe că noi am acceptat tacit situația prin primirea Mitropolitului Chișinăului în România după 1948. În mod evident înființarea Mitropolitie de Chișinău în 1813 a fost recunoscută de Mitropoliții Moldovei din acea vreme. Iarăși din păcate, reluarea jurisdicției în 1918 a avut unele minusuri (exilarea episcopilor dinainte și lipsa unui recensământ).
Argumentul că populația din zonă este de etnie română și regiunea a fost cândva bisericește a noastră ne dă dreptul să avem pretenții asupra ei, poate chiar înființarea Mitropoliei Basarabiei, pentru a ajuta la păstrarea etosului național în această perioadă în zonă.
Totuși forțarea lucrurilor prin argumente slabe și prin acțiuni de forță descalifică demersurile noastre și cred că s-ar fi găsit mijloace mai potrivite de folosit. Din nefericire, agenda noastră este mai mult una pro-europeană decât națională și mai mult una modernistă și politicianistă decât bisericească.
Nu în ultimul rând, atitudinea Mitropoliei Basarabiei de a insinua retragerea cetățeniei molovenești clericilor ce deservesc Mitropolia Chișinăului este una cel puțin discutabilă. După ce a fost aprobată cu greu de legislație, acum, când împrejurările politice o favorizează întrucâtva, apelează la constrângeri care nu țin de etica bisericească. Motivul nu este unul bisericesc ca să poată fi invocat.
În tot cazul, înainte de confruntarea problemelor de teritoriu bisericesc, ar trebui să există măcar dispoziția de a judeca și îndrepta problemele mult mai clare și mai grave de ordin dogmatic. Atunci cu siguranță am avea mai mult câștig de cauză și am înțelege mai bine și atitudinea Mitropolitului Longhin față de Biserica Română și poate ar fi integrat cu inimă bună în conștiința noastră.
Am folosit același ton și același limbaj pe care mitropolitul Longhin îl folosea când ataca Biserica României.
În curând voi venii cu detalii și cu demontarea celor din acest articol.
Ma asteptam ca nepomenitorii sa-si apere „invățăorul”…
Eu am reacționat la niște minciuni afirmate de Sfinția Ta legate de Mitr. Longhin. Cea mai mare, dovedită, este că ar fi instigat pe cei prezenți la Sinaxa de la Bănceni împotriva ierarhilor români, pe când adevărul este chiar invers.
Dar poate că refuzul de a sluji atunci la Liturghie nu a fost pentru că erați obosit, ci pentru că nu voiați să aveți comuniune nici atunci și erați infiltrat de pe vremea aceea.
În ecuația din Basarabia, puneți corect în context vorbele lui și veți vedea că nu a afirmat nimic nepotrivit. El nu critică Patriarhia Română în corpore, ci înființarea Mitropoliei Basarabiei peste cea existentă a Chișinăului într-o țară, adică stat diferit de România. Nu e vorba de etnie diferită, ci de organizare statală. Și trebuie să recunoaștem că au fost forțate canoanele bisericești.
Părinte, înțeleg zelul pentru românism, dar nu șade bine să fie în contra rânduielilor bisericești.
Nu ai dovedit nimic. Ai confirmat prezenta mea acolo. Îți mulțumesc pentru asta.
Ai arătat o înregistrare făcută în public, dar nu ai arătat discuțiile din culise.
Pomul după roade se cunoaște. Toți nepomenitorii care au fost la Bănceni au dus o propagandă de insulare a ierarhiei BOR. Nu s-au rezumat la discuții teologice, au și recurs la cuvinte jignitoare și calomnii. Toți aveau același text, puțin diferit unul de altul, dar în principiu același. Același duh de instigare și scandal.
Centrul lor era la Bănceni, toate raportările se făceau către Bănceni etc…
Pana la prezenta mea acolo (pe care ai confirmat-o) am sperat în o lupta dreapta și corectă împotriva ereziei din Creta. Nesinceritatea mitropolitului Longhin m-a făcut sa îmi dau seama ca totul e cu substrat politic și un scop ascun în spatele atitudinii sale.
Atumci mi-am dat seama că nu iubește românii, când a refuzat elegant sa susțină o parohie românească din Ucraina, o parohie săracă.
Văzând ca era preocupat doar de subiectul opririi pomenirea în România, m-am decis sa nu întru în acest joc care ascunde în spate alte interese.
Asa cum ai menționat, i-am povestit și de Paicu și de alții care se îndreptau spre schisma, dar PS Longhin a tinut-o pe a lui în continuare insistând la oprirea pomenirii.
Ce duh aveau protejații (nepomenitori) mitropolitului Longhin in Romania? Duh de scandal și subminare. Exact ce a făcut însuși PS Longhin in predicile sale când se adresa BOR-ului…
Sunt multe de spus. Toate la timpul lor…
P. S.
Apropoos…
Eram un „infiltrat”? Al cui „infiltrat”?
Hai sa fim serioși… Doar știi bine care era situația atunci.
Acum recurgi la aceleași metode diversioniste ca prietenul tău Ciprian Mega de la Oradea. Doar sunteți de aceeași baricada. Nu?
Părinte, în înregistrare se vede cum IPS Longhin îndemna să nu se facă rupere de ierarhie, ci doar mărturisire. Chiar a făcut o remarcă, la un moment dat, că bine că mai vorbește cineva de bine pe ierarhi. În culise nu a spus nimic diferit de asta de atunci încoace. Există și predici în care critică pe Sava Lavriotul și pe mulți nepomenitori că ajung să facă răul mai mare decât Sinodul din Creta.
Roadele sunt că nepomenitorii extremiști nu au mai pășit pe la Bănceni.
Nu ai cum să vii la o întrunire despre nepomenire și să tragi concluzia că Mitropolitul nu iubește pe români pt că vorbește doar de subiectul propus.
Nu știu eu detaliile cu etnicii pe care voiați să-i ajutați.
Am punctat anumite lucruri din care se vede limpede că cel ce face scandal ești sfinția ta. E posibil să ai dreptate cu ce a fost la Crinăuți, nu cunosc bine, dar exagerezi în privința spuselor Mitr. Longhin și a implicațiilor cu nepomenitorii.
Nu am scris că ați fi infiltrat, ci că, retrospectiv, ați avut o atitudine dubioasă atunci, care dă de gândit că ați venit pentru alte scopuri. În acest sens infiltrat.
Nu aveți replici la subiect, ci doar puse pe arțag și provocare și nu-mi place atitudinea asta, de a devia mereu spre scandal. Doar n-ai vrea acum să ridic și problema pr. Ciprian, cu care nu sunt de aceeași baricadă la modul sugerat.
Procedând așa, cu acuzații gârlă, e posibil să spuneți și adevăruri, dar pe mine nu mă convingeți nimic pt că văd clar, în anumite aspecte pe care le știu, că faceți dezinformări nerușinate și nu sunteți credibil. Nu am de gând să intru în jocul acesta al provocării.
Impresia mea este că IPS Longhin a lăudat ce s-a întâmplat în Basarabia fără să știe detalii de la fața locului și având o părere generală asupra situației. Asta se deduce clar din spusele de la predică. Dacă era mai informat sau nu sau a avut alte intenții, eu nu am de unde să știu. Înțeleg că unii îl pot bănui de rău, dar eu nu pot face procese de intenție și doar sunt dezgustat de restul minciunilor care i se pun în cârcă (îndeosebi legat de nepomenitori).
Doar nu o fi fraier sa își dea arama pe față spunând public ce gândește știind ca e filmat.
Dacă analizăm faptele, se observă ca apropiații rusului Longhin din România au boicotat mereu BOR-ul și au „mărturisit” ideologiile rusești propagate in Bucovina și Basarabia.
Faptele … nu cuvintele calculate și ticluite din înregistrarea lor.
Din cuvintele și din faptele Mitr. Longhin eu am dedus ce am scris. Nu am nici o dovadă că ar fi avut informații mai mult decât cele publice. Catalogarea drept rus mi se pare hazardată, fără dovezi. Eu zic că e român ca etnie și manifestare și am chiar numeroase dovezi în sensul acesta.
A face proces de intenție că zice altceva când nu e filmat, abia asta mi se pare o atitudine de fraiereală.
Din ce ați spus aici, înțelegem ca Longhin ar fi vorbit în necunostință de cauză. Chiar ne considerați prosti sa credem asta?
ce parere aveti despre planuita debarcare a ips petru in favoare ps veniamin?
O mărturie impresionantă a preotului din Basarabia blamat si calomniat de către PS Longhin.
Iată ce duh de dragoste are mentorul nepomenitorilor din România.
https://www.facebook.com/share/v/1GX87Ch7Ra/
Deja știu răspunsul vostru…Dar e bine sa fim sinceri, nu sa ne fofilam după cuvinte frumoase…
Preotul român a fost scos afara de politicienii partidelor proruse din Moldova. Pe acești politicieni, PS Longhin ii felicita pentru fapta lor „eroică”…
Detalii aici, în filmările de la fața locului.
Părinte Eftimie, când mai aveţi ocazia, întrebaţi pe părintele Turtureanu dacă a existat un vot al locuitorilor din sat cu privire la trecerea sau nu la mitropolia basarabiei? Care a fost rezultatul? Întrebaţi de ce nu a încercat să ţină acest vot şi sfat lămuritor înainte de a decide cu apropiaţii săi schimbarea/ plecarea la mitropolia basarabiei? Cine ţine astăzi slujbele la biserica din sat?
Finalmente, vi se pare în regulă să vorbiţi despre „politicieni” proruşi acolo unde a lucrat de fapt protopopul locului împreună cu oamenii care au rămas fideli Mitropoliei Chişinăului? Este firesc să reduceţi întreaga reacţie a oamenilor din sat la ideea de prorusism şi ilanşor? Prin analogie, vi s-ar părea just ca toţi cei care votează PSD, într-un anumit sat din România, să fie numiţi „ruşi”?
Nu vi se pare evident că sminteala pe care o facem peste Prut cu această tactică de expansiune în forţă şi prin politica faptului împlinit nu are cum vindeca şi zidi nimic durabil?
Prea cucernice părinte Lavrentie, doresc să vă pun unrmătoarea întrebare:
Sunt din Suceava și am duhovnic la M-rea Sf. Ioan de la Suceava.
Nu sunt preot.
Dacă părintele meu duhovnic a slujit cu schismatici din Basarabia, mă mai pot spovedi la el?
De vreo lună, s-a făcut slujbă „mare„ acolo la mănăstire împreună cu schismatici din Basarabia.
Văd că acum fac slujbe și activități peste tot cu acești schismatici, așa încât nu mai știi care au slujit sau nu au slujit cu ei.
Îi amestecă pe toți.
Aproape că nu te poți feri de ei.
Doresc de la Preasfinția voastră un răspuns, eu, nevrednicul.
Mulțumesc foarte mult,
Doamne, ajută!
Nu există un impediment expres. Chiar dacă a slujit cu preoți schismatici, până la o condamnare oficială, nu este obligatorie oprirea comuniunii cu el.
În ce privește natura efectivă a schismei, nu m-am documentat temeinic despre situația din Basarabia. Din ce-mi amintesc, rușii l-au scos și pe Mitr. Petru de sub oprirea de la slujbă, dar nu sunt sigur. El ar fi singurul problematic, restul episcopilor de acolo fiind hirotoniți valid.
Spre deosebire de schisma din Ucraina, unde ierarhia lor este sub excomunicare și orice conslujire este interzisă expres, aici lucrurile sunt puțin mai ușoare, dar tot nerezolvate. Chiar și cei care slujesc cu schismatici ucraineni nu sunt anatematizați automat.
Deci nu văd impedimente canonice, doar la nivel dihovnicesc să existe siguranța unei povățuiri corecte.
Petru Păduraru este OPRIT de la cele sfinte.
Video de acum un an.
Persoanele hirotonite în cadrul „Mitropoliei Basarabiei” nu sunt preoți
Din ce îmi amintesc, ÎPS Petru a trimis în 1999 Sinodului Rus o scrisoare de pocăință. A fost iertat și i s-ar fi încuviințat trecerea la Patriarhia Română. De asemenea, sunt câteva parohii românești din Ucraina cărora ierarhul locului, aparținând Bisericii Ortodoxe Ucrainene (PM) le-ar fi încuviințat anii trecuți trecerea la Mitropolia Basarabiei, ceea ce este semn de recunoaștere canonică neechivocă.
PS Marchel este mai degrabă înverșunat decât drept, chiar când spune adevărul. Aici însă, dacă ÎPS Petru a fost cu adevărat iertat de Sinodul Rus, nu putem vorbi de lipsa harului.
Pe de altă parte, înființarea Mitropoliei Basarabiei este necanonică și bazată pe temeiuri istorice false, aparent favorabile românismului, dar neadevărate, deci otrăvitoare.
BORu nu a rupt comuniunea cu BOR, deși putea sa o facă justificat, probabil înțelegând dreptatea omenească, etnică, pe care noi o avem. Este posibil să fi ținut cont și de răul suferit din partea rușilor în istoria secolelor trecute, rău pe care ei îl recunosc. Dar modul insolent și neortodox în care noi condamnăm pe BORu ca fiind „cotropitoare” și necanonică, iar preoții și ierarhii Mitropoliei Chișinăului ruși ucigași străini de ortodoxie, ne compromite grav.
Așadar, pentru mine, nu este o problemă de existență sau nu a harului, ci eu nu aș participa la slujbele celor ce țin de Mitropolia Basarabiei din pricina neadevărului și obrăzniciei cu care apără acest neadevăr. Apoi, e drept că putem găsi și la ruși abuz și obrăznicie.
Însă atât timp cât Patriarhiile sunt încă în comuniune, neînțelegerile se pot îndrepta.
De aici, de jos, nădejdea idealistă a mea este desființarea Mitropoliei Basarabiei de către BOR cu scrisoare de iertare adresată Sinodului Rus.
Apoi, nădăjduiesc la iertarea și reprimirea înapoi în Mitropolia Chișinăului a preoților care au trecut necanonic la Mitropolia Basarabiei, după ce aceștia își vor fi recunoscut în scris greșeala și vor fi cerut reprimirea.
Finalmente, nădăjduiesc la trecerea Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove în componența BOR, cu încredințarea și încuviințarea frățească a BORu.
Voia Domnului.
IPS Marchel este autoritate bisericească în Moldova.
Și el spune clar cu subiect și predicat că Petru Păduraru este oprit de la slujire.
Dacă era iertat nu ar mai fi spus acest lucru.
Că are har, că nu are har, aceasta nu are mare importanță.
Petru Păduraru și ceilalți preoți caterisiți și trecuți fără carte canonică la „Mitropolia Basarabiei”, nu mai pot sluji, nu pot hirotoni (care au fost episcopi), etc.
Nici ai noștri nu au voie să slujească cu ei.
Este foarte simplu.
Se aplică Canoanele.
Dacă Biserica rusă i-ar lăsa să vină la noi, ce-ar avea de câștigat cei din Moldova.
Nimic.
Ar avea numai de pierdut.
Ce ortodoxie să învețe de la noi?
Chiar dacă i-ar lăsa rușii să vină la noi, mai bine nu ar veni.
Dacă se mântuiesc în Biserica lor, ce ne mai doare pe noi capul?
Doamne ajută!
Da, cel mai probabil a rămas oprit de la slujire.
Însă, atâta vreme cât rușii conslujesc cu ai noștri, cred că nu există o problemă de netrecut pt duhovnic. Important e să ceri să aibă el o conștiință bisericească, să realizeze toate problemele și să nu fie indiferent sau promotor al ereziilor și schismelor. Dar nu e corect să-i impui asta, să-i ceri socoteală, ci să te orientezi singur ce ai tu de făcut.
Azi am fost și m-am spovedit la duhovnic.
La sfârșit l-am întrebat despre schisma din Basarabia.
Reacția sa a fost de mânie la adresa mea.
M-a întrebat dacă sunt român.
După căteva contradicții cu el, m-a trimis să mă spovedesc la Moscova.
Mi-a spus de URSS și că acolo în Moldova sunt români și cât de răi sunt rușii.
Exact linia etnofiletismului.
Eu nu m-am lăsat intimidat, explicând că baza ortodoxiei o reprezintă Sf. Canoane și nu românismul sau naționalismul.
Și că schisma din Basarabia nu are niciun sens.
În capcana aceasta a etnofiletismului au căzut și grecii.
Așa încât la final, i-am cerut dezlegare mie și familiei mele să plecăm de la el.
De acum trebuie să-mi caut alt duhovnic.
Însă m-am întors fericit acasă.
Duminică seara i-am trimis mesaj IPS Marchel și l-am întrebat cum să procedez cu duhovnicul meu.
Iată răspunsul sfinției sale.
„ Vă comunic părerea IPS Arhiepiscop Marchel la întrebarea Dvs;
cercetati mai intâi circumstanțele asa-zisei slujiri împreună cu schismaticii din RM, poate a fost această ,„slujire” din nestiință, sau dacă a fost tocmai cu bună
știință, dar preotul se caieste, atunci vă puteți călăuzi de el.
Doamne, ajută.”
Ieri i-am trimis alt mesaj în care l-am întrebat dacă „mitropolitului” Petru Păduraru i s-a ridicat interdicția de a sluji.
Iată răspunsul.
„ așa zisul mitropolit Petru Păduraru, după legile Bisericii Ortodoxe este episcopul Bisericii Ortodoxe Ruse, caterisit la Hotărârea Sinodului BORu, la data de 5 octombrie 1992, ceea ce înseamnă că, dânsul e lipsit (pe un timp) de dreptul canonic de a săvârși Sf Liturghie, de a hirotoni, de a… săvârși orice altă Sfântă Taina a Bisericii, precum și alte acțiuni cu caracter bisericesc.
Caterisirea, pronunțată acum fără puțin 33 de ani în urmă, menționează durata „până la pocăința deplină și îndreptare”, după cum vedeți, nici de pocăință, nici de îndreptare nu putem vorbi.
Așa se întâmplă,cu mici excepții, cu toți, care cad din Harul Dumnezeiesc, primindu-L pe care, ei promit cu JURĂMÂNT că vor respecta cu strictețe toate Legile Bisericii mântuitoare.
La momentul, 30 07 25, caterisirea lui P. Păduraru nu a fost ridicată.
La a mea parere, cel mai înfricoșător… moment constă în apropierea sfârșitului,… mâine — poimâine… ce vom răspunde înaintea Dreptului Judecator, atunci, când dezbinăm Biserica Lui Hristos Cea Sfântă?
În cea ce privește condamnarea oficială, nu înțeleg întrebarea d-tale, despre care oficialități vorbesti, Sinodul BORu, care si-a pronunțat verdictul, este cea mai înaltă oficialitate a Bisericii Ruse, sau poate d-ta aștepți expunera, pe marginea acestui litigiu, a o altei oficialități bisericesti, păi o avem, așa zișii preoti din Mitropolia Basarabiei nu sunt primiti la slujbele de la Sf Mormânt, la Sf Munte, dacă numai nu tăinuiesc că sunt dintr-o structură schismatică, …
Doamne, ajută.”
Cred că lucrurile sunt clare.
Când rusii au luat politic teritoriul României și au pus episcopi rusi au călcat canoanele apostolesti privind autocefalia.Atat timp cât au aparținut mitropoliei Moldovei cu sediul în România, Cernăuți și Chișinău sunt episcopii românești. Același lucru sa întâmplat între Constantinopol și Roma pentru teritoriul Bulgariei în perioada sf Fotie s.m.d
Părinte, vă rog recomandați un duhovnic în Iași. Am fetele acolo la facultate. Un preot care să respingă eresul din Creta și să nu fie de acord cu schisma din Ucraina și să nu slujească cu ei. Poate să fie și preot pensionar.
E bine ca românii de peste Prut au cerut sa se ridice cetățenia rușilor care denigrează poporul și statul și Biserica României..
Vedeți aici ce zice această moldoveană.
https://www.facebook.com/share/v/1CYr8V6zY5/
Nu e bine, e rău. Subordonează unor neînțelegeri bisericești punctuale cetățenia pierdută prin înfrângere în război a statului român a unor cetățeni din afara granițelor.
Nu mai gândiți pătimaș aceste chestiuni. Nu sunt de joacă!
Pr Lavrentie ati luat legatura cu Mihai-Silviu Chirila cu privire la afirmatiile sale ca ati fost infiltrat in randurile nepomenitorilor?
Da și nu. A trecut ceva vreme de atunci. Am încercat, i-am dat mesaje, dar nu a fost dispus să vorbească. Am scris despre aceasta la momentul respectiv în articolul Răspuns întârziat…