Sfântul Stareț Nectarie a fost printre ultimii Stareți de la Optina dinainte de a fi închisă Mănăstirea de bolșevici în 1923. A murit pe 12 mai 1928, iar ziua sa de prăznuire este 29 aprilie. El a lăsat câteva învățături foarte folositoare despre vremurile apocaliptice de la sfârșitul lumii, care sunt de mare importanță pentru noi, cei de astăzi, care suntem bombardați cu tot felul de evenimente și evenimente pe care le putem numi „semnele vremurilor”. Deja pe vremea lui timpul era aproape.
Proorociile Starețului Nectarie
Chiar după revoluție, Starețul Nectarie a povestit această vedenie, pe care o avusese un monah cu mult timp înainte de răzmeriță. Șezând în pridvorul chiliei sale, el a văzut deodată că totul a dispărut: și casele, și copacii, și, în locul lor, până la cer, șiruri de sfinți; iar între rândul de sus și cer rămăsese un spațiu foarte mic. Și monahului i s-a descoperit că, atunci când acest spațiu se va umple, va veni sfârșitul lumii. „Iar spațiul era deja foarte mic”, a spus Starețul.
Devreme, încă din 1910, Nilus a consemnat alte cuvinte proorocești ale Starețului despre ceea ce văzuse în vis. „Acest vis a durat aproape toată noaptea”, spunea Părintele Nectarie. Nu pot să vă relatez toate detaliile, căci ar dura prea mult. Iată esențialul: văd o câmpie imensă, unde are loc o bătălie cumplită între nenumărate gloate de apostați și o mică oaste de creștini. Toți apostații sunt foarte bine înarmați și duc lupta după toate regulile științei războiului; creștinii sunt însă fără arme. Eu, cel puțin, nu văd la ei nici o armă. Și deja se poate ghici, spre îngrozirea mea, deznodământul acestei lupte inegale: survine momentul biruinței totale a gloatelor de apostați, deoarece dintre creștini nu a mai rămas aproape nimeni.
Îmbrăcați sărbătorește, apostații, împreună cu soțiile și copiii lor, triumfă și deja sărbătoresc victoria… Deodată, un grup neînsemnat de creștini, printre care sunt femei și copii, execută un atac neașteptat împotriva apostaților și într-o clipă imensa câmpie de luptă se acoperă de trupurile oștii atee și toată nenumărata adunătură este nimicită și, pe deasupra, spre uimirea mea, fără ajutorul vreunei arme. Și l-am întrebat atunci pe un ostaș creștin, ce stătea lângă mine:
– Cum ați putut înfrânge această nenumărată oaste?
– Dumnezeu ne-a ajutat! a fost răspunsul.
– Dar cu ce? întreb eu. Doar nu ați avut nici un fel de arme.
– Cu ce s-a nimerit, a răspuns oșteanul. Cu aceasta s-a sfârșit visul meu”, a încheiat Starețul.
Îndrumările Starețului pentru depășirea cu bine a încercărilor ce vor veni se referă îndeosebi la păstrarea credinței ortodoxe și la formarea duhovnicească, la creșterea în Duhul lui Hristos.
Nina D., prin anii ’20, l-a întrebat pe Starețul
Nectarie:
–
Se spune că toate semnele celei de-a doua veniri s-au împlinit…
– Nu, nu toate, – a răspuns Părintele. Desigur, și cei ce au o vedere simplă observă că multe se împlinesc, dar celor duhovnicești li se descoperă mai înainte. Biserica era un cerc imens în întreg orizontul, iar acum este un cerculeț. Iar în ultimele zile înainte de venirea lui Hristos, ea își va păstra acest chip: un singur episcop ortodox, un singur preot ortodox, un singur laic ortodox. Eu nu îți spun că nu vor mai fi biserici, dar Ortodoxia se va păstra doar în acest chip. Tu ia aminte la aceste cuvinte, și înțelege că așa va fi în întreaga lume.
* * *
Și Monahia Nectaria l-a întrebat pe Stareț despre sfârșitul lumii. El a răspuns:
„De ce mă întrebați pe mine, cel cu mintea mărginită? Mergeți la monahii din Optina.
Sunt oameni care se ocupă de cercetarea semnelor sfârșitului lumii, dar nu se îngrijesc de sufletele lor. Oamenii nu au nici un folos dacă știu timpul celei de a doua veniri. «Privegheați și vă rugați!» (Mt. 26:41), a spus Mântuitorul. Înseamnă, deci, că nu trebuie să ghicim evenimentele. Toate vor fi descoperite la timpul lor.
Toate acestea vor fi, dar aceasta este o mare taină. În zilele lui Noe, Dumnezeu, timp de o sută de ani, a spus că va fi potopul, dar oamenii nu au crezut, nu s-au pocăit și, dintr-o mulțime de oameni, s-a găsit doar un singur drept cu familia lui. Așa va fi și la venirea Fiului Omului.
(Din cartea Starețul Nectarie de la Optina,Editura Doxologia, Iași, 2010)
Observațiile noastre: În general, proorociile despre venirea lui Antihrist și a unor vremuri de cernere a credinței generează reacție fie de panică și o curiozitate chițibușară, fie de negare. Dar orice creștin autentic va înfrunta cu bărbăție și luciditate orice amenințare, pregătindu-se cum se cuvine. Ba chiar va avea ochi să vadă că taina fărădelegii este în lucru, prinde tot mai mult teren. Din cuvintele proorocești ale Starețului Nectarie se desprind câteva idei și sfaturi de bază despre timpurile apocaliptice care se prefigurează.
1. Există o pregătire a terenului pentru Antihrist. Așadar pericolul este unul de natură duhovnicească. Îndeosebi vedenia pe care a avut-o Starețul subliniază faptul că există o conspirație, ca să fie numită așa, împotriva Bisericii, împotriva credincioșilor. Chiar este una foarte bine pusă la punct, după toate regulile unui război duhovnicesc de amploare. Iar creștinii sunt total neînarmați, dar vor birui „cu ce apucă” pentru că puterea diavolului este ca un foc de paie, pe când Hristos îi poate întări neașteptat pe cei ce cred în El. Nu ne putem bizui pe tactici de luptă, pe strategii sofisticate, ci pe simplitatea credinței. Lupta cu diavolul constă în a nu lua aminte la mașinațiile lui, ci la Hristos prin rugăciune și trezvie.
2. Preocuparea obsesivă de Antihrist nu este folositoare. Ca și astăzi, erau mulți și în acele vremuri, acum un secol în urmă, care se îndeletniceau cu citirea semnelor vremurilor. Totuși Starețul nu vede cu ochi buni această preocupare pentru că distrage de la grija autentică pentru suflet.
3. Vital este să fie păzită dreapta credință. Cel mai important lucru este să fie păstrată dreapta credință, ortodoxia. Este foarte posibil chiar ca Biserica la nivel oficial să nu mai conducă spre mântuire, ci să devină o ruină, o epavă cu fațadă de credință, dar pe dinăuntru plină de apostazie. Lucrul acesta îl poate constata deja oricine cu ochiul liber că este început.
Deși apostazia se lucrează, este periculos duhovnicește să ne preocupăm de ea într-un mod aventurat, adică luând aminte la perspective care se bazează pe învățături neortodoxe. Multe din teoriile conspirației se întemeiază pe idei greșite, cum ar fi pierderea liberului arbitru prin injectarea unor nano-cipuri. În felul acesta este deturnată atenția de la vigilența de a nu face concesii și a cădea în lepădări conștiente spre o preocupare nepotrivită cu inteligența artificială, 5G, vaccinuri fatale și alte subiecte de acest gen. Se creionează un Antihrist subversiv, cu totul diferit de cel descris în Evanghelii. Mântuitorul a spus limpede: „Eu am venit în numele Tatălui Meu şi voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său, pe acela îl veţi primi” (In. 5:43). Iar în altă parte Apostolul Pavel scrie: „Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (2Tes. 3:3-4). Este limpede că Antihristul nu va fura capacitatea intelectuală a oamenilor, ci deplina lor adeziune și închinare conștientă. Bineînțeles că prin amăgire, dar în cunoștință de cauză, nu alterând mintea. Așadar orice teorie care vorbește despre pierderea liberului arbitru prin inserarea de nano-cipuri este amăgitoare și deturnează de la înțelegerea ortodoxă a vremurilor apocaliptice.
4. Antihristul nu are puteri absolute de care să ne înfricoșăm, ci dimpotrivă, va fi biruit cu mâinile goale. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul este elocvent: „–Părinte, atunci când aud despre Antihrist simt o frică înăuntrul meu. – De ce te temi? Va fi mai înfricoșător decât diavolul? Acesta este om. Sfânta Marina l-a bătut pe diavol și Sfânta Iustina a alungat atâția. La urma urmei, noi n-am venit sa ne aranjam in aceasta lume”. Dar slăbiciunea de care profită este lipsa de credință curată și pregătire duhovnicească. Pe acestea încearcă să ni le fure prin teorii bine ticluite și preocupări false, abătute. Același Părinte Paisie a diagnosticat sugestiv și această exagerare: „Câinele, dacă e păzitor bun, latră atunci când vine hoțul. Când pleacă, tace. Dacă însă continuă să latre, atunci nu e păzitor bun”. Altfel spus, trebuie să fim vigilenți la hoț, la antihriști, nu la orice foșnet și diversiune.
Desigur că vaccinurile, cipurile, 5G și o întreagă gamă de noi tehnologii nu sunt bune, ci dăunătoare. Chiar pot fi folosite înspre descreștinarea lumii, depărtarea ei de Dumnezeu. Dar orice exagerare nu este potrivită. Trebuie să reacționăm împotriva lor, dar la nivelul și cu mijloacele nimerite, nu isteric și avântat. Sunt nocive la nivelul sănătății trupești și al ordinii sociale, nu pe plan duhovnicesc. Trebuie protejate și aceste aspecte foarte importante, dar ca atare, nu ca pe o mărturisire de credință. Altfel există riscul să fie deturnate valorile spirituale, credința însăși și devenim o pradă ușoară, destabilizată spiritual pentru amăgirea Antihristului.
Deja există destule împotriviri față de noua ordine mondială care se construiește, dar care sunt de factură ezoterică, yoghină sau cu alte conotații neortodoxe. Din acestea se inspiră și foarte mulți ortodocși, fără să vadă că au alt duh.
Este nevoie de mult discernământ. Există o lucrare a lui Antihrist evidentă, o pregătire a lumii pentru pierderea libertăților trupești și spirituale, o înrobire mentală față de valorile lumii. Totuși contracararea robiei antihristice constă în rugăciune, păzirea minții de patimi și păzirea credinței ortodoxe. Este atât de simplu și atât de dificil. Fără interpretări avântate ale Apocalipsei, fără idei deocheate despre controlul gândurilor; ci cu o abordare la nivel duhovnicesc, nu material. Însă repet, e normal să existe o luptă și pentru libertățile civice, dar aceasta este pe alt plan deocamdată. Tot ce trebuie dobândit este o întărire în rugăciune, pocăință și în harul Duhului Sfânt, care ne vor proteja la vremea potrivită. Frica cea mare este să nu ne pierdem echilibrul duhovnicesc, tăria credinței, fără a căuta obsesiv să fugim în munți, în afara sistemului, ci să dobândim puterea să ducem o viață de mărturisire a credinței la nivelul fiecăruia. Poate în condiții mai sărăcăcioase material și simplificate, dar cu dispoziția de mărturisire, de curaj, de bărbăție, nu de fugă.
Diavolul lucrează prin înfricoșare, dar această vedenie a Starețului Nectarie dă mare nădejde că puterea este în mâna noastră, doar să avem curajul să nu stăm cu mâinile în sân și să nu ne lăsăm intimidați de amploarea desfășurărilor de forțe omenești și demonice.
Ca un rezumat, este necesară vigilență față de semnele venirii lui Antihrist, să nu fim nepăsători față de un eveniment atât de important, dar să ne pregătim prin dreaptă credință și curățirea de patimi, nu fiind luați de valul multor teorii conspiraționiste rătăcite.
Marți a avut loc dezbaterea organizată
de MAI asupra proiectului de lege cu privire la noile acte de identitate. Din filmarea
discuțiilor nu rezultă deloc o mascaradă în care „s-a
vorbit foarte puțin strict pe proiect” și mai mult despre Antihrist, masonerie
și subjugarea prin cip. Nu se poate nega faptul că au existat și
intervenții neîntemeiate, cu un discurs panicard și sfidător la adresa
autorităților române, dar nu au constituit esența dezbaterii. Au fost și problematizări
legate de semnătura electronică puse de anumiți oameni de afaceri, au fost și obiecții
pertinente legate de siguranța stocării datelor biometrice. În general, se
poate spune că dezbaterea publică ar merita prelungită pe o perioadă mai mare,
așa cum se pare că s-a întâmplat în Anglia, și dublată de o informare pe măsură
a românilor asupra modificărilor care vor avea loc și impactului lor asupra
societății.
Cea mai mare parte din dezbatere (5 ore) se găsește filmată aici:
Există multe detalii tehnice care
trebuie cercetate și care nu sunt chiar atât de simple. Se cere un punct de
vedere avizat din partea unor persoane competente, mai ales cu privire la
securitatea și modul de funcționare a cipurilor din buletinele electronice. Există
riscuri majore, cum ar fi: pot fi citite datele de pe cip de la distanță, pot
fi sparte aceste informații, instituțiile statului sunt predispuse la abuzuri
prin folosirea lor, cum se realizează o imagine facială? Ce garanții există că
nu se va forma o bază de date centralizată prin colectarea amprentelor și
imaginii faciale? În rezumat, care este utilitatea și siguranța biometriei?
Intervin și probleme legate de
restrângerea drepturilor și discriminarea unei categorii de persoane. În primul
rând este vorba de dreptul la libera circulație în afara țării, care va fi
restrâns pentru cei care nu acceptă cardurile electronice și diferențiat pentru
cei care nu acceptă pașapoartele biometrice, care au o valabilitate mult mai
mică, de un singur an față de 10 ani a celor cu cip.
În proiectul de lege nu este
exclusă convingător posibilitatea colectării și formării unei baze de date
centralizate cu datele biometrice colectate la eliberarea buletinelor
electronice. Dimpotrivă, prin art. 10 (3) se prevede ștergerea datelor
prelevate cu excepția „cazului în
care sunt necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și
dreptul intern”. Practic nu există o garanție că statul nu
va profita de aceste portițe pentru a face o bază centralizată neoficială. Este
foarte importantă obiecția din memoriul Asociației menționate mai sus: „regulamentul oferă în mod expres temei juridic pentru
stocarea în continuare a datelor biometrice după ridicarea cărților de
identitate de către solicitanți pentru situații de excepție nedetaliate în
niciun mod și care pot apărea în mod nerestricționat în dreptul intern sau
european”.
De asemenea, este
important să fie respectat în mod nediscriminatoriu dreptul la libera
circulație a cetățenilor care refuză actele biometrice. Uniunea Europeană
impune ca actele de identitate să fie electronice pentru a fi recunoscute pe
tot cuprinsul ei. Statul român oferă, însă, posibilitatea pentru proprii
cetățeni să aibă cărți simple de identitate, ceea ce este corect și meritoriu,
dar, în acest caz, ar trebui să ofere măcar posibilitatea ca și pașapoartele
fără cip să fie emise pe aceeași perioadă ca celelalte. Acest aspect nu ține de
MAI, dar este conex și ne interesează până în august 2021, când se vor elibera
noile buletine. În plus, este normal ca noile cărți de identitate să conțină
steagul României, nu doar al UE, prenumele părinților și sexul, iar formatul
lor să fie mai avantajos. Spre exemplu, cineva a obiectat că imprimarea pe
ambele fețe va exclude aplicarea timbrului pe spate la votare. Sunt puncte
atinse în cele două memorii, care trebuie clarificate convingător.
Latura spirituală a biometriei
Însă partea care interesează
cel mai mult pe credincioșii ortodocși este de natură spirituală,
duhovnicească. În acest sens, există deja o poziționare recentă pe acest
subiect a Patriarhiei, care nu poate fi neglijată. Ea nu este emisă oficial, ci
prin
intermediul unei alte agenții de presă, RFI. Iar ceea ce este mai grav,
este inconsistentă și inconsecventă în sine însăși. Textul ei este următorul:
”Anumite reacții negative motivate religios referitoare la noile cărți de identitate anunțate de MAI sunt provocate probabil de neînțelegerea deplină a conținutului acestui proiect (explicat de autorități), dar și de temeri excesive și nejustificate din punct de vedere teologic. Problema cărții de identitate nu este una de natură teologică, ci administrativă. Este vorba despre „identitatea” noastră de tip cetățenesc, nu despre identitatea noastră adâncă, spirituală, religioasă. Așa cum au anunțat autoritățile, „se va crea și posibilitatea de a avea o carte de identitate simplă pentru cetățenii care nu vor carte de identitate cu cip”. Există, așadar, posibilitatea de a nu opta pentru eliberarea unui asemenea document electronic. Păstrarea acestei opțiuni este foarte importantă și coincide cu respectul față de sensibilitățile religioase ale unor cetățeni. Hotărârea nr. 638/2009 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la pașapoartele biometrice, care au suscitat discuții similare în anul 2009, rămâne un reper actual de discernământ și luciditate pentru toți cetățenii creștinii ortodocși: „Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii și credincioșii să rămână statornici în credința în Mântuitorul Iisus Hristos, Biruitorul iadului și al morții, să sporească în rugăciune și fapte bune, viețuind creștinește în familie, mănăstire și societate, fără a răspândi panică și îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare”.”
Inconsecvența din această declarație constă în afirmațiile contradictorii că „respectul față de sensibilitățile religioase ale unor cetățeni” este important, chiar dacă acestea sunt „temeri excesive și nejustificate”. Dacă ele sunt greșite, nu ar trebui respectate și invers.
Se poate observa grija Patriarhiei de a nu da comunicate asumate deschis, ceea ce este bine, pentru că subiectul este sensibil. Nu putem gira temeri nejustificate sau incoerente; cu acest aspect oricine trebuie să fie de acord. Însă nici nu le putem cataloga astfel doar din condei. Este necesară o abordare mai așezată a subiectului, ceea ce nu a făcut, de fapt, Biserica la nivel oficial. Practic ne aflăm în fața unei poziționări prin care este compromisă orice dezbatere din punct de vedere religios. Însă și Patriarhia se compromite în ochii tuturor, nu doar ai credincioșilor, pentru că dă dovadă de neasumare și neimplicare. Comunicatul său este unul sentențios, dar nefundamentat, distant și servil față de instituțiile statului, mai puțin fidel față de membrii săi și față de capul Bisericii, Care este Hristos. Nu liniștește pe cei impacientați, nici nu convinge pe din afară.
Având în vedere, aceste aspecte, sperăm în reevaluarea acestei poziționări din partea Patriarhiei.
Însă toate temerile
pornesc de la îngrijorările creștinilor față de venirea lui Antihrist. Acestea nu
sunt doar de acum, ci din vremea apostolilor, când însuși Evanghelistul Ioan
spunea că „este ceasul de pe urmă şi, precum aţi auzit că vine antihrist, iar
acum mulţi antihrişti s-au arătat; de aici cunoaştem noi că este ceasul de pe
urmă” (1In. 2:18). Pe de altă parte, Apostolul Pavel îndeamnă la păstrarea
cumpătului: „nu vă clintiţi degrabă cu mintea” (2Tes. 2:2), dar avertizează că
„taina fărădelegii se și lucrează, până când Cel care o împiedică acum va fi
dat la o parte” (2Tes. 2:7). Așadar atitudinea potrivită nu este una de
impacientare și panică, ci dimpotrivă: „Deci, dar, fraţilor, staţi neclintiţi
şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat” (2Tes. 2:15). Lupta noastră nu
este împotriva lui Antihrist, ci pentru Hristos; ea ne aduce curaj și pace, nu
tulburare și panică. Însă trebuie să fim în stare să citim „semnele vremurilor”
(Mt. 16:3). Așadar această preocupare a existat dintotdeauna și a fost legitimă,
dar în limitele ei. Bănuim că se pregătesc condițiile venirii lui Antihrist,
dar trebuie să ne concentrăm pe faptele văzute, nu pe cele pe care ni le
proiectăm. Adică reacția față de controlul biometric trebuie să fie una
argumentată și limpede, nu una de factură superstițioasă. Majoritatea acceptăm
și folosim tehnica modernă și nu e normal să ne opunem ei pur și simplu, ci ca
ea să nu devină invazivă.
Deocamdată nu vedem vreun
pericol apocaliptic, dar cu siguranță există unele de natură totalitară și
dominație spirituală, care trimit cu gândul la un viitor regim antihristic. Așa
cum a fost necesar ca Biserica să ia poziție față de abuzurile comunismului
(indiferent cât a făcut-o sau nu), la fel este de datoria ei și astăzi să
avertizeze asupra pericolelor spirituale care pândesc prin modernizarea
cardurilor de identitate. Ca să fie mai simplu, așa cum Biserica atrage atenția
asupra folosirii greșite a tehnicii electronice, la fel este cazul să-și spună
cuvântul și în chestiunea noilor buletine electronice, care comportă riscuri cu
mult mai mari decât tabletele, telefoanele smart și PC-urile personale.
Așadar actele biometrice
reprezintă o provocare pentru că ele seamănă tot mai mult cu instrumente de control
și monitorizare decât cu administrarea resurselor umane. Prelevarea amprentelor
stârnește teama unei închisori generalizate. Chiar UE a introdus aceste noi
măsuri cu privire la actele de identitate pentru securitate și combaterea
terorismului. Dar există riscul major ca în lupta cu unele pericole reale sau
imaginare să se ajungă la impunerea unei tiranii fără precedent și nedorită.
Nu doar controlul în sine
este discutabil, ci abordarea per ansamblu: combaterea infracțiunilor prin
control tot mai ridicat. Acest aspect comportă comentarii de natură
duhovnicească, spirituală. Oare chiar este eradicată fărădelegea prin
coerciție, ca și cum am fi niște maimuțe care nu știu decât de frică? Educația
nu are nici un rol? Omul devine mai bun prin determinări și constrângeri
materiale sau prin promovarea unor valori culturale, morale și îndeosebi
spiritual-religioase? Oare nu este alungată religia și credința prin această
viziune de tip materialist și atee? Cum poate Patriarhia să vorbească de natura
strict administrativă a noilor buletine când ele prezintă implicații mult mai
profunde? Folosirea excesivă a mediului virtual are conotații etice evidente, cu
atât mai mult spirituale. Intruziunea tehnologiei în viața noastră nu este o
problemă simplă și nici o banală schimbare de decor. Nu vorbim de folosirea
unui patent, clește sau alte scule, ci de instrumente care afectează identitatea
spirituală a omului și societății.
Există multe corelații
care pot interveni și care marchează tot atâtea pericole. Mulți râd de
întrebările legate de 5G; dar posibilitățile de intruziune prin folosirea
acestei tehnologii prin exploatarea datelor biometrice sunt înspăimântătoare. Nu
folosirea ei doar de către organizații criminale sau de persoane izolate, ci
chiar de către state și structurile suprastatale, cum este Uniunea Europeană. Iar
pericolele nu sunt doar de control, ci de (re)educare, manipulare și de
implementare a diferite ideologii inumane. Cetățenii sunt reduși la nivelul
unei populații amorfe și priviți strict ca niște ființe biologice trupești. Biserica
nu se poate opune acestei tendințe pentru că nu este un factor de decizie, dar
este datoare să o denunțe; altfel nu mai este Biserică, nu-și mai păstrează
vocația ei duhovnicească.
Încrederea în organismele
supra-statale sau chiar ale statelor este în declin. În ultima vreme, cele mai
multe crime și abuzuri nu au fost făcute de infractorii de jos, ci de către
organele statului. Să ne amintim de naziști, comuniști, închisorile americane
și de nedreptățile statului român de după Revoluție. Înghițim toate aceste
amenințări cu jertfă și credință în Dumnezeu, dar nu ne putem da acordul prin
acceptarea unor buletine care presupun încolonarea noastră de bună voie în
aceste sisteme și orânduiri și viziuni asupra lumii.
Reacții posibile
Având în vedere cum se
implementează controlul tot mai strict și mai intruziv asupra noastră, nu poate
fi exclus refuzul noilor acte de identitate, chiar și al celor simple, ca
măsură de protest și protecție până la clarificarea statului și
funcționalităților lor. Ne dorim o atitudine cât mai lucidă și clară, însă, în
condițiile date, de netransparență și neîncredere, este bine-venită și opoziția
brută.
Ar trebui structurate mai
bine toate temerile și obiecțiile de natură juridică, spirituală și de ordin
tehnic pentru a avea o imagine cât mai clară asupra opțiunilor care ne stau în
față. Însă acest articol nu face decât să atragă atenția asupra unor chestiuni
stringente și exprimă mâhnirea profundă față de abandonarea misiunii
bisericești de care dă dovadă Patriarhia în mare măsură.
Nu căutăm să stârnim impacientarea și panica, dar nici nu putem ignora amenințările spirituale și sociale evidente de anvergură mare, care se întrevăd prin implementarea noilor acte electronice. Ele afectează și pe cei care nu le vor primi pentru că au impact asupra întregii populații, nu doar individual și, de aceea, trebuie avertizat cât mai responsabil asupra acestui fenomen și insistăm asupra lui.
După
cum se știe deja, MAI român intenționează să modifice
formatul cărților de identitate pentru a se alinia standardelor europene din august anul viitor, drept pentru care
pune în dezbatere un proiect de lege în acest sens. Problema este una serioasă,
mai ales după discuțiile și reacțiile din ultimul deceniu pe tema cipurilor.
Deja purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a declarat că nu există relevanță
spirituală și religioasă pentru vreo biserică (!?) de care să aibă cunoștință.
„Au fost voci din anumite cercuri monahale, dar niciodată poziția Bisericii nu a fost contrară unor asemenea lucruri. Răspunsul meu este că nu există o poziție contrară a Bisericii față de această problemă. Nu avem în vedere să trimitem (n.r. puncte de vedere la MAI). Pentru că e aceeași problemă ca și în cazul pașapoartelor. Nu se pune nicio problemă. Problema cipurilor nu e o problemă cu relevanță spirituală, religioasă, deci din această perspectivă nu există o poziție negativă a Bisericii. Adică nu am cunoștință ca vreo biserică din cele prezente să aibă vreo poziție critică.”
Subiectul
cipurilor, ca să-l definim scurt, este unul complex și foarte inflamat în
ultima vreme. Pe această temă am subliniat deocamdată poziția Părintelui Dionisie de la Colciu, care ni se pare cea mai coerentă și cu
discernământ. Există un pericol și o fărădelege care se lucrează, care ne va impune
în cunoștință de cauză lepădarea de Hristos.
Deci declarația d-lui Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, este în contradicție cu învățătura părinților duhovnicești contemporani, fără a mai zice de tradiția de veacuri a Bisericii. Problema controlului populației prin acte electronice, a amprentării și scanării feței este una de natură spirituală și are conotații puternic religioase cu privire la implementarea unui sistem antihristic de pecetluire a populației. Amintim doar de reacțiile stârnite în principal de Părintele Iustin începând cu 2009, care iată că încă mai dau efecte benefice, cum ar fi alternativa la acte fără date biometrice.
Chiar în anul 2009, în urma reacțiilor masive declanșate de Părintele Iustin, Patriarhia a propus lăsarea unei alternative la pașapoarte fără cip, lucru pe care l-a luat în seamă MAI și rezultatul a fost că astăzi suntem printre puținele țări care au această posibilitate. Acest lucru este lăudabil și arată folosul unor astfel de demersuri, care ar trebui continuate. Pe de altă parte, dovedește ca fiind pripită declarația Patriarhiei, care nu este consecventă cu ea însăși și nici cu învățătura și spiritualitatea ortodoxe.
Pericolul
asupra căruia atragem atenția este cel al înregimentării într-un sistem de
urmărire generalizată, Big Brother. În nici un caz un astfel de regim nu poate
fi considerat bun pentru că este prin sine dictatură și totalitarism care
afectează puternic libertatea populației și dreptul la viața privată. Este
vorba de o depreciere nepermisă a valorii omului, o depersonalizare cu efecte
distructive în primul rând la nivel spiritual, dar și de ordin material. Orice
sistem de guvernare are ca menire facilitarea bunei înțelegeri între oameni și
buna funcționare a societății, nicidecum înrobirea și înregimentarea tuturor
prin control total.
Există și riscul ca acest totalitarism să sfârșească într-un regim antihristic pentru că seamănă foarte mult cu cel descris în capitolul 13 din Apocalipsă (Descoperire), în care se vorbește despre pecetluirea tuturor încât să nu mai poată nimeni vinde sau cumpăra fără semnul fiarei. Așadar buletinele noi, actele cu cip, bar-code-urile, sistemele de sănătate centralizate, scoaterea treptată a banilor din uz, implantarea cipurilor sunt semne care trezesc suspiciuni puternice și justificate. Toate acestea enumerate reprezintă anomalii spirituale chiar și luate în ele însele, cu atât mai mult în perspectiva înscăunării lui Antihrist. Părintele Paisie Aghioritul a considerat necesar protestul față de actele noi de identitate încă din vremea lui, înainte de 1994. El nu considera a fi lepădare primirea actelor cu cip, dar cu siguranță o cădere. Atrăgea atenția asupra cifrei 666 că nu e normal să se găsească în vreun fel pe cărțile de identitate, cum era cazul în vremea sa. Astăzi nu avem indicii că ar exista acest număr în cipuri, dar ele sunt continuarea aceluiași demers care a pornit tocmai de la 666, număr care se găsește pe aproape toate produsele în codul de bare de tip EAN.
Semnalăm, totodată, că nu este bună impacientarea și panica și mai ales apelul la teoria conspirației, cum se întâmplă adeseori. Există o isterie nejustificată cum că CNP-ul și cipurile din orice act de identitate sau card bancar sau amprentarea cu izotopi ar fi lepădare de identitatea noastră creștină, mai ales în condițiile în care se întâmplă fără acordul nostru. Cu atât mai mult nu putem fi de acord cu fuga și izolarea în case depărtate, în păduri și pregătirea de a rezista pe cont propriu numai să nu acceptăm vreun document cu cip. Acest lucru va fi necesar abia când va fi vorba de Antihrist și de închinarea în fața lui prin primirea semnului lui pe mână sau pe frunte sau cum va fi. Pregătirea pentru acele vremuri, care nu știm când vor fi, deși le simțim aproape, trebuie să fie prin disponibilitatea spre mărturisire, nu spre fugă și izolare. În plus, pregătirea este la nivel duhovnicesc, nu trupesc. Problema nu este mâncarea și necesitățile fiziologice și materiale, ci buna așezare duhovnicească, răbdarea necazurilor, credința fermă în Dumnezeu, înțelepciunea și chibzuința. Prigoana antihristică nu urmărește să înfrângă trupul nostru, ci tocmai duhul din noi, libertatea noastră religioasă. Iar pregătirea nu presupune un antrenament de pe acum înspre o viață cât mai austeră și izolată, pentru că aceasta poate constitui o înșelare gravă. La fel cum asceza doar trupească, prin post, metanii și alte moduri de înfrânare nu este plăcută lui Dumnezeu și nici scutită de înșelări când este practicată fără discernământ duhovnicesc.
Având
în vedere toate acestea, este necesar și folositor să reacționăm la avansul
controlului biometric, să-l înțelegem ca o problemă spirituală și să acționăm
în consecință, nu să fim pasivi sau chiar să considerăm că nu există pericole
duhovnicești.
Discriminarea celor cu cărți simple de
identitate
Faptul
că este prevăzută în proiectul de lege în discuție optarea pentru cărți de
identitate simple este un lucru îmbucurător. La nivel european ele nu vor fi
recunoscute, dar totuși România le va permite pe teritoriul ei. Cred că nici nu
putem cere mai mult. Nu putem impune la nivel european voința și convingerile
noastre. Nu pentru că nu am putea sau că nu ar fi viabile, ci pentru că am
pierdut trenul în această privință, pentru că nu am găsit resursele și
abilitatea să facem aceasta până acum.
Deja
proiectul de lege este în dezbatere pe o perioadă de 10 zile până pe 23
ianuarie și trebuie să fie exprimat și punctul de vedere anti-biometrie, lucru
care ar fi trebuit să fie deja structurat și la îndemână.
Discuțiile
sunt deschise și orice propunere este bine-venită în acest sens.
Punctul
personal de vedere este că prevederile din proiectul de lege sunt avantajoase
și trebuie militat să rămână în forma aceasta în viitoarea lege. Cu toate că
există o discriminare la mijloc, prin care cei care vor deține cărți simple de
identitate nu le vor putea folosi în spațiul european, putem apela la
pașapoarte, așa cum a fost cazul dintotdeauna. Trebuie asumat acest statut
diferențiat tocmai pentru a arăta că ținem la aceste aspecte și ne definesc și
pentru că există pericole reale la care se expun cei care primesc buletinele
electronice, pe care dorim să le evităm. Furtul informatic, accesul de la
distanță la datele noastre private nu sunt lucruri de neglijat.
Încorporarea cardului de sănătate
Problema cardului de sănătate rămâne la același nivel ca până acum. La art. IV din Ordonanța cu privire la modificarea și completarea dispozițiilor cu privire la actele de identitate se spune, la pct. 5: „Cardul naţional îşi încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate”. Așadar cine nu dorește cardul de sănătate se înțelege că poate opta în continuare pentru adeverința scrisă de la Casa de Asigurări sau cei care au card îl pot păstra dacă refuză buletinele electronice. Există doar pentru cei cu buletine biometrice facilitatea de a le folosi ca și carduri de sănătate.
Recomandarea noastră de moment este de a analiza cât mai bine propunerile legislative și a urmări să susținem o variantă pozitivă, nu doar să criticăm mersul societății. Viața în Hristos este mereu o alternativă salvatoare la lumea aceasta, cu toate pericolele ei materiale și spirituale, și trebuie să o trăim ca atare și să tragem un semnal de alarmă și celorlalți prin propriul nostru exemplu, dar și prin atenționarea asupra pericolelor concrete. Libertatea spirituală este un bun pe care îl putem pierde pe încetul, dar sigur și pentru care trebuie să luptăm constant și serios pentru că pur și simplu contează enorm. Deci este firesc și imperativ să avem și să ne exprimăm punctul nostru de vedere.
Este necesară conturarea unei viziuni bine documentate și argumentate atât juridic, cât și duhovnicesc.
Vezi, acuma, cum e și cu buletinele astea. Că la Dumnezeu nu este vicleșug. Eu așa socotesc, în mintea mea asta înapoiată – când ți se va spune: „Uite, ia buletinul ăsta și asta să știi, că trebuie să te închini lui Antihrist”… Dar conducătorii nu spun clar: „E buletinul lui Antihrist și de aceea iei buletinul, ca să asculți pe Antihrist, nu pe Hristos”. Acuma știi ce spun ei? Că, dacă nu iei buletinul, ești un răzvrătit, ești contra lor, contra autorităților, va să zică ești un om care vrei să faci răutate; de aceea iei buletinul ca să nu fii neascultător lor, că ei de aceea ne pun legi, ca să fie ascultate. Dar, de exemplu, când e vorba de buletinul lui
Antihrist, conducătorii trebuie să spună: „Buletinul ăsta are 666 și înseamnă
că trebuie să te supui proorocului care va veni. Sau care a venit. Sau cine știe
cine o fi.
[…]
– …Problema este ca nu cumva, prin faptul că-ți pun implantul sub piele, să-ți inducă niște semnale, niște sentimente, să obțină un control negativ asupra omului. S-ar părea că fiecare om va avea un cod și acest cod, care este format din cifre, va conține probabil și numărul 666 (lucru nedovedit până acum, n. theodosie.ro). – Minunate lucruri! Numai dacă or fi așa, pentru
conducerea omenirii (controlarea populației, n. theodosie.ro) – și nu-i după
cum citim noi în Apocalipsă, că-i pecetea lui Antihrist în numărul 666 – ,
numai atunci tu poți să zici că ești creștin. Dar, dacă ai pecetea aceea pusă
pe tine, a lui Antihrist, de-acum tu spui că ești creștin, dar nu ești creștin,
dacă ai primit-o totuși. Eu cred așa… nu știu cum o fi, dar eu cred că, ca
să-ți dea buletinul cu numărul acesta trebuie să-ți spună, ca să știi, ca să
fii convins că ai luat pecetea, adică te-ai închinat lui Antihrist.
– Vedeți, tehnica avansează foarte mult și lucurile se complică, să știți. Și cu buletinul acela nu știu cum o fi, cum n-o fi, dar faptul că-ți implantează sub piele un dispozitiv și te poate urmări oriunde, că poate să-ți inducă niște lucruri negative, asta e mai problematic. Ei au ca paravan lupta împotriva terorismului. Spun că, dacă te răpesc niște teroriști, așa pot să știe de tine unde ești, să te localizeze la milimetru. La copii, în America, s-a implantat microcipul, la multe familii bogate, ca să nu le răpească copiii. S-au făcut deja probe în sensul acesta și acum urmează răspândirea în masă, la populație. – Și va să zică, ei o fac pentru ca să se convingă
ce fel de persoană ești. Pentru orice greșeală ai face, te găsesc.
– Da, te poate găsi oriunde. Nu te mai poți ascunde. Faci nu știu ce lucru și te ascunzi, dar ei te pot găsi imediat, oriunde. Te pot urmări, te țin sub control în felul ăsta. Și la sistemele de alarmă ale mașinilor prin satelit, îți găsește mașina oriunde, chiar dacă o bagi în buncăre, să zicem, până la un metru jumătate grosime. – Acum, totuși… Oricum ar face ei cu înțelepciunea
care o au pe fața pământului, totu-i să nu fim noi depărtați de Dumnezeu, cum
spune la Apocalips. Dar, dacă-ți pune pecetea, aceea înseamnă că te dai în
mâinile lui Antihrist. Tu spui că ești creștin, dar, dacă ți-a pus pecetea pe
tine, degeaba spui că ești creștin. Ești depărtat de Dumnezeu.
– Dar, dacă ei te marchează fără să știi, dacă tu nu ești conștient că ți-au pus pecetea? – Apoi, părinte, eu socotesc că înaintea lui Dumnezeu așa este… Dumnezeu zice: «Dă-mi, fiule, inima ta» (Pilde 23: 26). Dacă tu nu ești de acord și ei ți-au pus pecetea fără să vrei, tu nu ai nici o vinovăție înaintea lui Dumnezeu. Chestiunea asta Dumnezeu o știe. Dacă ți-a pus-o fără să-ți spună, fără să declari: „Da, vreau buletinul care are numărul 666, care-i pecetea lui Antihrist, vreau, că am nevoie”, n-ai vină. Numai atuncea ești vinovat, dacă știi. Dar așa, dacă tu treci pe lângă ei și ei, cu meșteșugurile pe care le au, îți pun numărul, înaintea lui Dumnezeu nu suntem vinovați. Tot creștini suntem și tot ca pe niște fii ai lui Dumnezeu ne va judeca Dumnezeu.
– Se spune că microcipurile îți pot afecta mintea, modul de gândire, că te distrug încet-încet, că au scopul să te controleze ca pe un animal. Dacă tu știi lucrul ăsta, e bine să le primești? – Nuuu! Asta-i rău.
[…]
– Deci care-i treaba? 0 să fie clară lepădarea? O să spună: „Măi, ori accepți ăsta și poți cumpăra orice, dar te lepezi de Hristos, ori, dacă nu te lepezi de Hristos, n-ai să poți cumpăra nimic din magazine”? – Apoi da! Da! Așa cred că o să fie, o să spună
clar: „Leapădă-te de Hristos și, uite, ai toate bunătățile!”.
– Cum L-au ispitit pe Mântuitorul. – Păi, da… Ei, numai Dumnezeu știe ce o fi, dar să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne lumineze mintea să nu dăm greș. Că, dacă dăm greș… Dar nu cred că treaba asta o slobozește Dumnezeu așa, fără să vrem noi să ne lepădăm de Hristos. […]
– Deci acuma buletinele și pașapoartele care sunt toate electronice, prin calculator, conțin ștampila aceasta ori nu? – Nu știm. Unii spun că o conțin, dar în secret. Însă
noi, dacă nu vedem numărul 666, noi rămânem nevinovați. Da’ când or veni și ți-o vor
pune pe mână, pe frunte, atuncea e altceva. Dacă ți-o vor pune fără să vrei tu…
na, cum stăm noi acuma la discuție, ei vin și de departe îți pun ștampila,
atuncea nu suntem vinovați. Că Dumnezeu ce zice? „Dă-mi, fiule, inima ta”. Inima
noastră este că să nu fim cu Antihrist. Dar, dacă ei cu vicleșug ne-au
ștampilat, înaintea lui Dumnezeu suntem fără de vină. Dumnezeu inima o caută. Că
ei o să întrebuințeze și asta, vrând-nevrând te ștampilează.
– […] Mai ales în Biserica Ortodoxă Rusă sunt mulți preoți care nici nu-i primesc la Împărtășanie pe cei care au buletine și pașapoarte electronice, nici în mănăstire nu le permit să intre, pentru că spun că acești oameni de-acum sunt lepădați de Hristos. Totuși, oamenii aceștia, făcând lucruri, le fac conștient, adică fac fapte cum este pocăința, recunosc că au păcătuit, îi doare în suflet… cum vă explicați lucrul acesta? Sunt de primit buletinele acestea ori nu, îndeobște? – Părinte, e lucru simplu. Când ți-or pune pe mână
sau ți-or da: „Uite, aici e 666, primește-l!” și tu vei primi, atuncea ești
vinovat, fiindcă știm de mici copii că acela-i Antihristul. Dar, dacă el, fără
să te întrebe, fără nimica, nu-ți spune: „Uite, îți dau pașaportul, da’ înăuntru am pus ștampila lui Antihrist”, nu-ți spune, nu știi nimic și ai
tu ideea că nu cumva să fie scris, atuncea n-avem păcat. Avem păcat când tu
singur o ceri: „Dă-mi ștampila, 666, că eu mă dau cu voi”. Atuncea-i păcat! Dar,
dacă el ți-o dă fără să știi tu, fără să îți ceară ideile tale, atuncea nu e. Că
la Dumnezeu nu este nedreptate. Numai Dumnezeu este adevărul.
(Starețul Dionisie, DUHOVNICUL DE LA SFÂNTUL MUNTE ATHOS. Lumea în vremurile de pe urmă, vol. 2, Ed. Prodromos, Sfântul Munte, 2012)
Observațiile noastre:1. Cel mai clar lucru din toate este că lepădarea este una conștientă, nu în secret, cu vicleșug, într-o manieră fără să știm că ne-am lepădat de Hristos și am primit o altă credință 2. Într-un anumit punct, Părintele Dionisie spune că nu e bine să fie luate buletinele care au cipuri și suntem urmăriți prin ele, că este un lucru rău. Totuși este evident că nu se referă la apostazie, la închinarea lui Antihrist, ci la un alt fel de rău. „Taina fărădelegii se lucrează” (2Tes. 2:7) și probabil că implementarea sistemului de urmărire totală este parte din ultimele etape ale acesteia. De aceea este bine și necesar să ne împotrivim, dar nu ca și cum ar fi vorba de lepădarea de Hristos, de credință, ci pentru a stăvili lucrarea celui rău. 3. Tot Părintele Dionisie afirmă clar că putem lua buletinele care nu au pecetea lui Antihrist. Și este evident că nici măcar actele biometrice, care vor fi introduse, nu au pecetea. Împotrivirea noastră nu constă în a nu lua nicidecum actele, ci în a arăta că o astfel de îndosariere reprezintă o degradare civilizațională, o perspectivă josnică asupra omului. Dacă, totuși, suntem constrânși să le luăm, nu avem motive de credință să le refuzăm. Pe baza altor motive, de natură socială, juridică, de sănătate (cu privire la cardurile de sănătate, care pot duce la vulnerabilități în ce privește donarea de organe sau să fie aflate informații despre starea noastră de sănătate de către terți), avem tot dreptul să ne împotrivim. 4. Este evident că Antihrist nu va veni declarându-se Antihrist, ci va amăgi. Totuși va fi evident că va fi potrivnic creștinismului, Ortodoxiei, credinței adevărate. Probabil va accepta o Biserică reformată, ajustată la pretențiile sale, eretică în esență. Dar, deocamdată, nu s-a ridicat o astfel de persoană, cu asemenea pretenții religioase, ceea ce înseamnă că încă nu a venit vremea să fugim de pecetluire. Acea vreme va fi, după cum spune Pr. Ignatie și alți Sfinți, una clară, potrivnică fățiș lui Hristos. Îndrăznesc să spun că va fi totuși vicleană, cum este erezia semnată în Creta, care nu atacă fățiș ființa Bisericii, ci mascat. Un alt exemplu ar fi Referendumul pentru familie, la care nu au luat parte foarte mulți creștini, amăgiți de propaganda mediatică; totuși a fost o acțiune clară pentru tot omul, test picat de unii. 5. Chiar dacă nu a sosit încă Antihrist, venirea lui se lucrează. Consider că cel mai mult se lucrează pe plan moral, prin impunerea LGBT, prin atacarea credinței voalat sau fățiș, prin scoaterea ei în ilegalitate, prin degradarea morală a omenirii în general. Diavolul este împiedicat să-și facă lucrarea de oamenii cu conștiință trează, de Duhul lui Dumnezeu prezent în noi, nu prin acțiuni materiale, prin fuga de 666, prin psihoza apocaliptică. De aceea cel mai bine contracarăm venirea lui Antihrist prin pocăința noastră concretă și prin mărturisirea credinței fără frică. Iar vremurile când va veni pecetluirea nu par a fi departe; de aceea trebuie să stăm cu vigilență. Din păcate, tocmai esențialul nu-l facem, împotrivirea în duh, chiar la un nivel organizat, ca o Biserică (adunare) autentică. Se observă mai mult indolență în această chestiune sau alarmare exagerată. Atenția trebuie îndreptată spre Hristos, nu spre Antihrist și atunci vom reuși să scăpăm și de uneltirile celui rău. De aceea recomandăm să ținem credința neștirbită și cu inimă și viață cât mai curate. Nu avem pretenția că știm foarte bine cum stau lucrurile în toate detaliile, dar nici nu ne este de folos să ne ocupăm cu iscodirea lor. Evităm diferite speculații pentru că nimeni nu știe cum va fi apostazia finală, dacă a început sau dacă e departe. Dar cert este că va fi evidentă pentru cei cu mintea atentă la Hristos și la poruncile Lui și doar cei care vor avea ajutorul Duhului Sfânt vor reuși să ducă până la capăt lupta cea bună. Dumnezeu să lumineze și să păzească sufletele tuturor în ograda Lui!
