Buletinele biometrice au fost adoptate de Consiliul U.E.

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii a fost adoptată astăzi de Consiliul Uniunii Europene, cu majoritate clară, singurele ţări opozante fiind Cehia şi Slovacia. Marea Britanie s-a abţinut.

Regulamentul european care prevede introducerea cărţilor de identitate biometrice, fără a prevedea excepţii pentru cetăţenii care invocă rezerve de conştiinţă sau religioase, a fost votat de 25 de membri ai Uniunii Europene, cumulând 83% din populaţia europeană.

Potrivit procedurii ordinare de legiferare, propunerea de regulament a fost adoptată în primă lectură de Consiliul Uniunii Europene şi va fi trimisă spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Textul regulamentului adoptat astăzi prevede obligativitatea cărţilor de identitate biometrice, modelul ID-1, standardul OACI : 9303, model care permite să se opteze pentru a nu fi afişat genul persoanei.

Cărțile de identitate includ un suport de stocare de înaltă securitate, care conține o imagine facială a titularului cărții și două amprente digitale, în modele digitale interoperabile. Pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre aplică specificațiile tehnice stabilite prin Decizia C(2018)7767 a Comisiei.

Copiii sub 12 ani pot fi exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale. Copiii sub 6 ani sunt exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale.

Cărțile de identitate au o perioadă minimă de valabilitate de cinci ani și o perioadă maximă de valabilitate de zece ani. Prin derogare, statele membre pot prevedea o perioadă de valabilitate:
(a) de mai puțin de cinci ani, pentru cărțile de identitate eliberate minorilor;
(b) în cazuri excepționale, de mai puțin de cinci ani, pentru cărțile de identitate eliberate persoanelor aflate în circumstanțe speciale și limitate și dacă perioada de valabilitate a acestora este limitată în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern;
(c) de mai mult de 10 ani, pentru cărțile de identitate eliberate persoanelor cu vârsta de 70 de ani sau mai mult.
(3) Statele membre eliberează o carte de identitate cu o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni atunci când prelevarea amprentelor de la oricare degete este fizic imposibilă temporar.

Cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în regulament încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de [zece ani de la data aplicării prezentului regulament], oricare dintre aceste date survine mai întâi. Prin derogare:
(a) cărțile de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 a documentului OACI 9303 sau care nu includ un MRZ funcțional (zonă de citire opticănota theodosie.ro), își încetează valabilitatea la expirarea lor sau în termen de [cinci ani de la data aplicării prezentului regulament], oricare dintre acestea survine mai întâi;
(b) cărțile de identitate ale persoanelor în vârstă de 70 de ani și peste la [data aplicării prezentului regulament], care îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 din documentul OACI 9303 și care au un MRZ funcțional, astfel cum este definită la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor.

Întregul parcurs legislativ al regulamentului european adoptat astăzi este disponibil pe portalul legislativ al Uniunii Europene.

Situl nostru semnalează faptul că votul final cu privire la acest regulament european nu a fost anunţat anterior de oficiul de presă al Consiliului Uniunii Europene.

În urma semnării de către președintele Parlamentului European și de către președintele Consiliului, actul legislativ se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. După publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, regulamentul se aplică în mod direct şi obligatoriu în toate ţările membre ale Uniunii.

Actualizare ora 19:15

Textul Regulamentului votat astăzi este disponibil AICI. Dintr-o eroare de tehnoredactare linkul iniţial spre textul regulamentului făcea trimitere către un document provizoriu, identic în conţinut cu varianta adoptată astăzi.

Atribuţiile unui parlamentar european prezentate în ziarul Lumina

Ziarul Lumina publică un articol de informare despre atribuţiile parlamentarului european, prezentând şi unele informaţii de fond în contextul alegerilor europarlamentare ce urmează să se desfăşoare în perioada 23 şi 26 mai, despre care arată că prezintă o importanţă capitală pentru viitorul Uniunii Europene şi al statelor membre.


Este şi cazul României, care ar urma să aibă 33 de eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de legislatura 2014-2019.
Eurodeputaţii sunt echivalentul aleşilor din Parlamentul României, dar la scară europeană. Ei reprezintă puterea legislativă, pe care o împart cu membrii Consiliului European.
În cadrul Parlamentului European, deputaţii studiază, discută, amendează şi votează textele de lege propuse de Executiv (Comisia Europeană), încercând să ajungă la un acord cu Consiliul Uniunii Europene, care trebuie şi el să valideze textele adoptate de Legislativ.
Potrivit unui text postat pe site-ul PE, peste 1.000 de propuneri legislative ale comisiei au fost discutate şi finalizate de Parlamentul European în urma negocierilor cu Consiliul UE de la alegerile din 2014 şi până în prezent.

Din păcate, articolul omite să facă referire la faptul că, spre deosebire de parlamentarii naţionali, cei europeni nu au drept de iniţiativă legislativă, aceştia funcţionând într-un angrenaj politic şi birocratic complet diferit ca rol şi structură de parlamentele naţionale.

Translate page >>