ICNIRP: Nu au fost descoperite riscuri pentru sănătate asociate tehnologiilor 5G

Păi s-ar putea să nu fie chiar o coincidenţă !

Mi-a trimis un prieten acest material foarte interesant despre o posibilă legătură dintre explozia cazurilor de coronavirus şi radiaţiile electomagnetice:

https://www.cellphonetaskforce.org/wp-content/uploads/2020/03/Is-the-Sky-Really-Falling.pdf

În general m-am abținut de la a gira mișcările panicarde apărute ca ciupercile după ploaie de prin 2018 încoace legate de 5G, pentru că nimeni nu prezenta și o urmă de evidență științifică, ci doar strigăte deznădăjduite să ne opunem. Ok, ne opunem, dar mai exact la ce ne opunem? La fel ar fi putut face și contemporanii lui Thomas Edison. Când protestezi împotriva unei idei sau tehnologii, trebuie să fii foarte documentat și să ataci clar anumite puncte forte, altfel nu dărâmi șandramaua ci doar te faci de râs și te discreditezi.

Totuşi, în lipsa unor studii, am cercetat pe cont propriu cam ce putere de emisie au stațiile 5G comparat cu 4G, 3G sau 2G: semnificativ mai mică. Dar ceea ce era evident oricărui absolvent (pe bune) de liceu secția mate-fizică, era o chestie care nu-mi dădea pace: 5G înseamnă de vreo 10 ori mai multă cantitate de date per secundă per dispozitiv decât 4G. Asta înseamnă să intri pe zona mai înaltă de frecvențe care să poată îngloba atâtea date, de ordinul zecilor de gigaherți, adică să ai lungimi de undă mai mici și distanțele acoperite de antene mult mai mici decât 4G (care la rândul lui operează pe distanțe mai mici decât antenele 3G s.a.m.d.). Chestia asta cere o pădure de antene cu care să acoperi aceeași suprafață pe care acum o acoperă deja-clasicele antene 3G/4G, practic o pădure de rutere wi-fi. Asta nu-mi dădea pace și de aceea nici nu respingeam ideea de a nu ne grăbi cu 5G-ul, ci să încetinim tehnologia și să-i cercetăm beneficitatea mai temeinic înainte de a o face noul standard. Mai ales că suntem în punctul în care 4G-ul combinat cu fibra optică subterană satisface deja cerințele a 99% dintre clienți. Facem streaming live Full HD la ordinea zilei, ceea ce mi se pare o aberație pentru că ochiul uman nu mai distinge pe telefon între HD si FHD decât cu lupa dacă pui pauză, deci e mai mult o fiță. Urcarea de la 2K la 4K este deja o ultra-fiță. Sesizezi diferența doar dacă ai un televizor cu diagonala de 3-4 metri.

Articolul de mai sus pare bine documentat şi abordează cu totul altfel cauzele bolii: nu cumva coronavirusul (ca şi orice alte viroze, foarte rare când eram noi mici, dar foarte frecvente de vreo 15-20 de ani încoace) este doar un simptom al unei alte probleme? Nu cumva ne uităm în direcţia greşită şi tratăm doar efectele, nu cauza? Am niște semne de întrebare legate de sursele istorice ale testelor de infestare cu gripa spaniolă și asupra corelării temporale cu apariția radio-telecomunicațiilor militare, fiindcă nu sunt precizate acolo în articol. Aș fi curios să citesc și cartea dacă voi reuşi să o găsesc, sunt convins că prin cele 150 de pagini de bibliografie se indică și surse pentru cele afirmate. Sper să o găsesc pe la British Council sau la altă bibliotecă, ori măcar în variantă electronică.

Între timp am intrat pe site-ul autorului și am dat peste alte articole ale lui pe subiectul 5G, cum ar fi cel legat de modul in care vor funcționa tunurile 5G: într-un mod sincronizat (phased array), similar antenelor folosite de US Navy pe coastele de Est și Vest ale SUA pentru detecția rachetelor trimise dinspre ocean de potențialii inamici. Modul ăsta de lucru permite concentrarea energiei, focalizarea ei pe fiecare terminal cam ca un laser electromagnetic. Asta e cu adevărat nasol. Chiar dacă emisia unei singure antene de 5G e mai mică decât la 4G, concentrarea ei va depăși cu mult ceea ce primim acum per centimetru pătrat per kilogram-corp. Poți fi victima unui jet de radiație fără să ai tu terminal 5G, pentru simplul motiv că te afli lângă unul care vorbește la un astfel de telefon. Văd că se dau și niște explicații tehnice, ceea ce pe mine mă satisface (mă refer la simțul critic) dar îmi ridică și un semnal de alarmă: avem de ce să ne îngrijorăm.

https://www.cellphonetaskforce.org/5g-from-blankets-to-bullets/

Revenind la coronavirus: în urmă cu o lună şi ceva am scris și eu un articol pe blog legat de o posibilă acțiune în masă, la nivel de planetă, pentru restrângerea drepturilor cetățenești din majoritatea țărilor democratice. Mă bazam atunci pe unele observații de ordin social și juridic, sesizând o flagrantă asemănare cu anii ’50 și cu mai recentul 9/11.

http://surugiu.net/wp/2020/02/24/albul-este-noul-negru-la-dube

Între timp situația s-a agravat, majoritatea democrațiilor au fost suspendate (cu perspectiva de a fi anulate, puterea absolută e un drog mai tare decât heroina și nu știu câți dintre liderii de țări nu vor mușca din acest măr otrăvit), pretextul fiind o boală care nu face nici măcar 10% din victimele făcute de TBC. Am căutat pe pagina OMS, ultima statistică TBC datează din anul 2018 când au murit pe întreaga planetă “doar” 1.500.000 oameni. Comparând cu cele cca. 25.000 de victime ale Covid19 la nivel mondial din momentul suspendării democraţiilor, îmi pun întrebarea de ce nimeni nu a instituit o carantină pentru TBC și răspunsul pare a fi doar unul: pentru că cifra nu a fost considerată periculoasă. De ce 25.000 la Covid e periculoasă? Știu, teoretic numărul poate crește exponențial dacă boala ar secera în stânga și-n dreapta orbește, dar deja se vede cam care-s victimele preferate (vârstnicii cu comorbidităţi) și că riscul pandemic e neîntemeiat. Pe cale de consecință, Covid nu este o chestie suficient de alarmantă astfel încât să închizi planeta și să o arunci într-o recesiune mai gravă decât 2008, posibil chiar mai rea decât 1929 pentru că este exportată la nivel planetar.

În zona Europei mai stringentă acum mi se pare invazia musulmanilor, încă în desfășurare la granița Greciei, care au un singur scop nebunesc: să distrugă civilizația europeană și să o înlocuiască cu un uriaș stat jihadist (observaţi cum presa main-stream a pus batista pe țambal și nu s-a mai zis nici pâs pe subiectul Grecia). Iar la nivel mondial mă îngrijorează defrișările masive din statele care încă mai au păduri (Brazilia, Romania etc.) care vor face mult mai multe victime prin ricoșeu decât bolile infecțioase. Sau sărăcia din Africa; dacă virusul Covid19 e chiar așa nasol, va face ravagii de care vom afla abia peste ani, pentru că nu va avea cine să testeze morții din Africa pentru a-i încadra în statistica potrivită și a-i raporta ca decedați de Covid19.

Alta, de la noi: s-a bătut pasul pe loc cu brățările electronice pentru pușcăriașii aflați în regim de executare semi-deschis de peste 10 ani si acum s-au găsit brusc bani pentru implementarea tehnologiei (plus voința politică), deci se merge pe repede înainte. În Senat a trecut legea ca TGV-ul. Abia când a ajuns la Camera Deputaţilor (for decizional), s-au prins ăştia că se întâmplă ceva pe sub nasurile lor şi a început Orban să măcăne că ruşinică, nu se face aşa, eu am dat ordin să nu se voteze, e rebeliune în PNL etc.

Democrația, muribundă, acum a murit și un nou imperiu tiranic renaște din propria-i cenușă. Sunt de acord cu părintele Lavrentie, 5G-ul va adăuga nişte lentile în plus la ochiul lui Big Bro’.

Hai să răspund pe puncte, ca la pledoarie.

1.
Legătura dintre Covid-19 şi 5G este evident discutabilă, dar nu înseamnă că nu există. S-a plecat de la nişte coincidenţe că au fost cazuri mai multe unde au apărut reţelele 5G, dar ipoteza necesită nişte studii serioase. Care este însă metodologia de lucru? Se iau 1000 de subiecţi, se infectează cu coronavirus, 50% se expun constant timp de o săptămână la 5G şi 50% la 4G, apoi se raportează câţi s-au vindecat şi câţi au murit din fiecare categorie? Îţi dai seama că n-o să facă nimeni aşa ceva. Ceea ce Arthur Firstenberg avansează ca ipoteză este posibila legătură între modularitatea unor câmpuri electromagnetice artificiale şi reactivitatea sau rezistenţa virală. Îţi dai seama că dacă există o legătură şi se descoperă un pattern, chestia asta va fi un secret militar absolut? Nu că aş fi conspiraţionist, dar dacă aş avea pe mâini vreo 500 miliarde de dolari pentru cercetări militare, aş băga măcar vreo 2-3 să văd cum dansează viruşii prin organismele vii în funcţie de frecvenţele şi intensitatea câmpurilor electromagnetice. Iar dacă aş descoperi “melodia”, păi nu prea aş da-o pe goarnă, ci aş zice că nu există. Ştii, mi-am pus problema de ce apăreau lepra, ciuma, holera, buba neagră şi alte nenorociri în Evul Mediu (şi Antichitate) apoi dispăreau subit după o perioadă, fără vaccinare, fără carantină la domiciliu, fără măşti de protecţie, fără antibiotice, fără deratizare, fără dezinfecţie la scara de bloc. Sigur, poţi spune că sistemul imunitar a învăţat să se descurce cu boala, că nu pe toţi i-au pişcat puricii purtători, că treburi. Dincolo de faptul că la unii se descurca sistemul imunitar să decripteze agentul patogen iar la alţii nu (deci particularităţi individuale), rămâne întrebarea cea mare: de ce apăreau pandemiile şi loveau necruţător, apoi dispăreau de la sine după o vreme destul de scurtă? De ce nu loveau până mureau toţi oamenii? Un posibil răspuns, care merită investigat, este şi modificarea câmpului electro-magnetic (poate chiar geo-magnetic) al Pământului, care este într-o legătură strânsă cu activitatea solară. Asta ar fi foarte interesant de cercetat, pentru că şi Covid-ul poate fi potenţat de o astfel de modificare, fie ea naturală fie artificială. Evident, nu abordez acum problema substratului duhovnicesc, ci mă uit la acele mecanisme naturale care dau un click de start agenţilor patogeni care, fie vorba între noi, se plimbă lejereanu prin aer şi-i inspirăm în continuu dar fără să lase vreo urmă. Ei, ce-i determină pe acei virusei liniştiţi să devină nişte bau-bau pentru toată lumea?

2.
Mi se pare doar mie sau şi vouă că în ultimii 20 de ani s-a înmulţit numărul de gripe? Eu sunt născut în 1976. Când eram mic, prin anii ’80 ţin minte că mă îmbolnăveam cam o dată la 3-4 ani de o gripă cu temperatură. Cam de prin 2000 încoace a început să fie cam o dată la 2 ani. În schimb, după 2010 încoace observ mai ales la copii mei că răcesc şi de 2 ori pe an ! Eu am rămas constant, o gripă cu temperatură cam odată la 2 ani, probabil sunt eu mai de modă veche şi nu mă pricep la bolile moderne 🙂 Dar ăştia mici, băi nene, dau cu mucii odată la câteva luni, anul trecut şi acum 2 ani mă săturasem de câte parchete de şerveţele cumpăram. Nu pot să nu fac o paralelă cu intensificare câmpurilor electromagnetice artificiale din oraş. Din lipsă de date privind activitatea solară, n-am cum să mă pronunţ. Dar remarc incidenţa crescută de un deceni încoace a bolilor specifice vârstelor avansate la tineri şi copii din ce în ce mai mici.

3.
Măi, ăştia care dau foc antenelor sunt nişte siniştri din cauza cărora m-am abţinut ani de zile să mă raliez curentelor panicarde. Dacă e să ne panicăm, am făcut-o cam târziu; era bine să o fi făcut-o prin anii ’90 când a început GSM-ul să emită, sau poate mai devreme de pe vremea fostelor reţele analogice. Sau chiar mai devreme, cam când au început radio-urile să emită.

Chestiunea în discuţie e mai degrabă: când mult e prea mult? O primă chestie pe care am adus-o în argumentarea mea de mai sus este că multul a început să devină prea mult. Dar asta e ca şi cu ţigara: ce, mă omoară o ţigară? Nu, nu te omoară una, nici 5, nici 10, nici 100, poate nici 1.000. Dar poate 10.000 încep să lase nişte urme, iar 50.000 deja sunt o carte câştigătoare pentru mumificarea veşnică.

O altă problemă pe care am sesizat-o în legătură cu 5G-ul este că se bazează pe altă tehnologie de emisie. Frecvenţele mari de lucru se coroborează cu o lungime de undă mult mai mică. Muuult mai mică, ceea ce înseamnă o penetrare foarte slabă a obstacolelor comparativ cu 4G, care e mai slab decât 3G, care e mai slab decât 2G. Gândeşte-te că actualele routere wi-fi bat cam 100-200 metri în câmp deschis şi cam 10-15 metri prin pereţi la 2,4 sau 5 Ghz, însă antenele de 5G plănuiesc să sară de 6 Ghz şi să se ducă până în 300 Ghz. Ei, cum compensezi frecvenţa asta uriaşă, când se ştie că intensitatea undei scade invers proporţional cu pătratul distanţei parcurse şi cu lungimea de undă? Punând nu o singură antenă pe 500 mp, ci vreo 20-30. Consecinţa logică este că 5G-ul nu va fi fezabil pe suprafeţe mari slab populate, fiindcă n-are rost să faci o pădure de antene pe câmpul lui nea’ Gheorghe aflat la 5 km de Văscăuţii de Sus doar ca să te lauzi că ai acoperire geografică. Vei vedea 5G doar în oraşe şi, cel mult, ici-colo pe marginea autostrăzilor. Nu ştiu dacă ai observat că de la 4G încoace operatorii nu se mai laudă cu “am acoperit 90% din suprafaţa României” ci cu sloganul “am acoperit 90% din populaţia României”, pentru că deja 4G-ul a venit cu o scurtare semnificativă a distanţelor pe care le poate acoperi. Mesajul ăsta îl transmite mai ales Digi-ul care nu are nici măcar o antenă pe 2G, fiindcă ei au sărit în afacerea cu telefonia mobilă direct de la 3G, care era deja mai slab ca 2G-ul dar mai capacitiv ca număr de abonaţi per antenă. Vodafone şi Orange se pot lăuda că au o acoperire geografică mai bună pentru că au început mai demult şi umpluseră deja ţara cu antene 2G, iar o antenă d-asta acoperă un cerc de vreo 2 kmp, deci cu o antenă ai acoperit lejer un sat. Mă rog, problema 2G-ului e că nu-ţi pot intra prea mulţi abonaţi simultan să vorbească (amintiţi-vă blocajele de Paşti şi Revelion), dar asta e o altă chestie.

Revenind la 5G, ai o problemă serioasă cu penetrarea pereţilor şi cu mutarea abonaţilor mult mai rapidă de pe o antenă pe cealaltă. Dacă la 3G mergi lejer vreo 3-400 metri pe aceeaşi antenă, la 4G schimbi antena cam la 2-300 m, iar la 5G s-ar putea să schimbi o antenă la fiecare 100 mp sau chiar mai puţin, ca să poţi rămâne în 5G. Cum se face chestia asta nu prea se discută, iar pe mine m-ar interesa foarte mult, pentru că băiatul ăla pe care eu l-am citat mai sus vorbea de o tehnologie pulsată şi de o lucrare în tandem a antenelor. Ca să nu pierzi 5G-ul, deja reţeaua trebuie să anticipeze încotro mergi şi antena următoare către care te îndrepţi să te preia din mers repejor, mai ales dacă te deplasezi cu maşina şi parcurgi suta de metri în câteva secunde. Asta nu o poţi face fără o sincronizare perfectă, adică tu lucrezi pe antena X un timp, dar deja antenele Y şi Z te aşteaptă să ajungi în zona lor. Interesant este că telefoanele 5G au un scut metalic care să protejeze componentele electronice (şi implicit zona urechii) de jetul electromagnetic şi să scadă SAR-ul. Pulsarea intensităţii câmpului e o treabă mai nasoală chiar decât existenţa însăşi a câmpului electromagnetic, pentru că pune în mişcare nişte sarcini electrice în celulele vii şi ionizează moleculele de apă. Este cam ca diferenţa dintre curentul electric direct şi cel alternativ. De ce crezi că se foloseşte pentru transportul energiei modularea alternativă şi nu continuă a curentului? Pentru că nu trebuie să plimbi electronii de la un capăt la altul prin firele metalice kilometri întregi, ceea ce ar aduce serioase pierderi, ci-i plimbi înainte şi înapoi doar pe distanţe micronice cu o pierdere mult mai mică.

Am citit studiul publicat de ICNIRP. Ei sunt de bună credinţă, dar funcţionează tot birocratic. De exemplu, în pag. 428 ei zic simplu: studiile au arătat că un SAR de 6W / kg măreşte temperatura corpului cu 1 grad pe oră, atunci noi adoptăm o poziţie conservatoare şi stabilim un maxim de 4W / kg corp. Iar de la pag. 518 până la 523 examinează efectele identificate în literatura de specialitate asupra diverselor sisteme organice al corpului uman (fiziologia şi funcţionarea creierului, sistemul vestibular-ocular-auditiv, sistemul neuro-endocrin, bolile neurodegenerative, sistemul cardiovascular şi termoreglarea, sistemul imunitar şi hematologia, fertilitatea, reproducţia şi dezvoltarea fătului, cancerul etc.). În general spun că nu sunt evidenţiate efecte adverse, dar recunosc că există studii care afirmă contrariul însă fie nu respectă toate metodele, fie încă sunt în desfăşurare. Sau că pur şi simplu nu există studii. Lucru care nu mă fericeşte.

Ca să trag o concluzie: mai ales în oraşe suntem cufundaţi într-un câmp electromagnetic artificial destul de puternic. Fiecare operator de GSM are antene pentru 2G (cu excepţia Digi), 3G şi 4G, mai nou şi 5G pe alocuri. Fiecare tehnologie vine cu antene dedicate, nu merge pe aceeaşi antenă să faci şi 2G şi 3G. Mai sunt şi antenele STS-ului (tot ce înseamnă Poliţie, Pompieri, Jandarmerie, SMURD), ale armatei şi ale posturilor TV. Mai sunt şi cablurile electrice din pereţi care generează şi ele nişte câmp (din fericire au mai fost îngropate şi nu prea mai vedem pe stâlpi) şi cele de telefonie fixă. S-ar putea să mai fie şi altele care îmi scapă, dar ideea este că deja era prea mult. 5G-ul adaugă. Nu ştiu cât va mai merge, probabil până vom începe să fim bronzaţi de la prea mult stat în casă.