Comunicatul Sinaxei de la Amman. Semnificațiile lui

Basilica: Comunicat de presă la încheierea întâlnirii fraterne de la Amman, Iordania

În data de 26 februarie 2020, a avut loc o reuniune a întâistătătorilor și a reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale în Amman, Iordania, pe tema principală a unității și reconcilierii în Sfânta Ortodoxie. Participanții au înțeles neliniștea Patriarhiei Ierusalimului în fața pericolului iminent al schismei în cadrul comuniunii noastre ortodoxe.

La întâlnire au participat delegați din: Biserica Ortodoxă a Ierusalimului condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, Biserica Ortodoxă Sârbă condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Irineu al Serbiei, Biserica Ortodoxă Română condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon al Târgoviștei, Biserica Ortodoxă Poloneză condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Abel de Lublin și Chełm și Biserica Ortodoxă din Ținuturile Cehe și din Slovacia condusă de Preafericitul Părinte Mitropolit Rastislav al Ținuturilor Cehe și al Slovaciei.

Participanții și-au exprimat recunoștința față de Majestatea Sa Abdullah II, Regele Regatului Hașemit al Iordaniei și Custodele Hașemit al Locurilor Sfinte creștine și musulmane din Țara Sfântă, și față de poporul iordanian pentru facilitarea găzduirii acestei întruniri în capitala lor, Amman, remarcând activitatea extraordinară a Majestății Sale în promovarea dialogului interreligios la nivel internațional.

Participanții au mulțumit, de asemenea, Patriarhiei Ierusalimului și Preafericitului Părinte Patriarh Teofil pentru toate eforturile neobosite menite să deschidă calea dialogului și să aducă pe frați împreună în spiritul neprețuit al unității, menționând că lumina care emană de la Ierusalim este un martor al acelui Oraș Sfânt, care își afirmă continuu compoziția plurireligioasă şi multiculturală, bucurându-se că, prin existența sa, este căminul cald pentru cele trei credințe avraamice: creștinismul, iudaismul și islamul.

Delegațiile au afirmat că această întrunire are intenția să consolideze legăturile fraterne între frați și Bisericile lor, să promoveze legăturile păcii în Hristos între ei, să pledeze pentru unitatea Bisericilor Ortodoxe și să reînnoiască dialogul în speranța exprimată în rugăciune de a aduce reconcilierea acolo unde a existat discordie.

În atmosfera de dragoste frățească, participanții la întrunire au convenit că deciziile referitoare la chestiuni de importanță la nivel ortodox, inclusiv acordarea autocefaliei Bisericilor locale, ar trebui să fie finalizate într-un spirit de dialog și unitate panortodoxă și prin consens panortodox.

În ceea ce privește situația bisericească actuală din Ucraina, participanții au recunoscut, de asemenea, că un dialog panortodox este necesar pentru vindecare și reconciliere.

În chestiunea referitoare la Macedonia de Nord, delegațiile au declarat că această problemă trebuie soluționată prin dialog în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe și cu sprijin panortodox.

În ceea ce privește Muntenegru, delegațiile participante au solicitat autorităților competente să respecte și să păstreze dreptul fundamental de posesiune asupra proprietății, inclusiv cel al Bisericii.

Delegațiile au convenit că ar trebui să se întrunească frățește, de preferință înainte de sfârșitul acestui an, pentru a consolida legăturile comuniunii în rugăciune și dialog.

Participanții speră că Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, cu bine cunoscutul său primat de onoare (πρεσβεια τιμήs), se va alătura acestui dialog împreună cu frații săi întâistătători.

Delegațiile au fost de acord cu îndemnul fratelui lor Patriarhul Teofil al III-lea de a organiza o rugăciune pentru lume, pentru încheierea războiului, a bolilor și a suferinței și pentru toți creștinii, precum și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe. Această rugăciune va avea loc în Biserica Mamă, Biserica Învierii (Sfântul Mormânt) din Ierusalim, înaintea Sfântului Mormânt al lui Hristos, din care El a înviat și proclamă lumii pacea.

*          *          *

Nota noastră: Este puțin ciudat faptul că acest Comunicat a apărut inițial pe o sursă de informare partizană Patriarhiei Ecumenice, în timp ce alți jurnaliști erau informați că va fi emis mâine. A fost redactat în engleză, limbă de circulație internațională și neutră din perspectiva participanților. Poate fi consultat în varianta originală pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului.

Patriarhia Română a fost promptă cu traducerea și publicarea lui.

Ideile din Comunicat sunt transparente spre o soluție sobornicească, nicidecum prin hotărâri unilaterale ale Fanarului. Este practic exprimată încrederea că dezbaterea onestă a subiectului va duce la decizii corecte și care să aducă pace și unitate. Această direcție este una corectă, pentru că tot chinul din Biserica Ortodoxă de astăzi vine în urma unor hotărâri luate sub presiuni ale unor factori externi, fără o deliberare degajată asupra subiectelor.

Singura intervenție concretă este apelul făcut autorităților din Muntenegru de a respecta statutul Bisericii Ortodoxe Locale, condusă de IPS Mitropolit Amfilohie.

Simplul fapt că s-au adunat și au discutat problemele stringente actuale fără coordonarea și împotriva piedicilor puse de Patriarhul Bartolomeu este un mesaj de îmbărbătare și îmbucurător că deciziile nu trebuie luate sub influența nimănui.

Sunt așteptate de acum reacțiile Bisericilor neparticipante, îndeosebi ale Antiohiei, Bulgariei și Georgiei, dar și a unor ierarhi individuali.

Ba chiar trebuie privită cu interes reacția Patriarhiei Ecumenice, căreia i s-a aruncat mănușa. până acum, ea a fost cea care a presat lucrurile, dând impresia că acționează pașnic și condamnând acțiunile Bisericii Ruse de a opri comuniunea cu ea ca pe unele ce și cum ar semăna dezbinare și ar veni din aroganță. Oare cum va suferi sfidarea la adresa pretențiilor sale de întâietate de putere? Cum va răspunde la chemarea la dialog, pace și unitate în cuget?

Deocamdată a trimis astăzi o Scrisoare de mustrare Patriarhului Ierusalimului, prezentată pe scurt de către OrthodoxTimes, în care afișează o atitudine de reproș și mimează bunăvoință, dar trece cu vederea că această întrunire de la Amman a fost convocată tocmai pentru că el însuși a refuzat repetat și categoric să discute deschis problema ucraineană.

update│Întâlnirea de la Amman s-a încheiat; Comunicatul oficial deja redactat, deși a fost anunțat pentru mâine

Reprezentanții Bisericilor (de la stânga la dreapta) Poloneză, Ucraineană, Ceho-Slovacă, Rusă, a Ierusalimului, Sârbă și Română

Discuțiile din cadrul întâlnirii Bisericilor Ortodoxe Locale la Amman s-au încheiat, iar Comunicatul oficial va fi făcut cunoscut mâine dimineață, joi, 27 februarie.

După cum s-a preconizat, au fost prezente 6 Biserici Locale reprezentate prin Întâistătătorii lor, cum au fost Patriarhiile Ierusalimului, Rusiei, Serbiei și Biserica Cehiei și Slovaciei sau prin delegații desemnate, ca în cazul românilor și sârbilor. Acest lucru este atestat de fotografia participanților, de mai sus.

A fost prezent și Mitropolitul Onufrie, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, deși aceasta nu este autocefală. Acesta a declarat că decizia finală „încă nu a fost elaborată, va urma puțin mai târziu, dar faptul că ne-am întâlnit, ne-am uitat unii la alții, am discutat toate problemele este un pas important spre un rezultat bun”.

Informațiile deocamdată sunt puține pe marginea dezbaterilor, care s-au purtat cu ușile închise. Deși este un aspect criticat, este firesc să se deruleze astfel, rezultatele fiind făcute cunoscute la final. Pentru a împiedica accesul intruziv al presei, discuțiile au avut loc în diferite locații și etaje ale hotelului gazdă, chiar cu ședințe paralele, după câte se pare.

Patriarhul Chiril al Moscovei a făcut unele remarci în adresarea sa către participanții la întâlnire. „Arma eficientă a Bisericii împotriva înrobirii ei față de lume și disoluția seculară este dragostea noastră frățească și unitatea, rugăciunea noastră comună și luarea liberă a unor decizii în comun prin chibzuința sinodală a Bisericii.” El a reafirmat intenția de a se ține mai multe întruniri de acest fel pentru a se ajunge la o soluționare finală.

Mitropolitul sârb Irineu de Bačka a făcut unele declarații interesante pe marginea întâlnirii într-un interviu acordat site-ului „Ortodoxia rusă în Marea Britanie și Europa Occidentală”. Acesta a spus, printre altele, că „este bine cunoscut faptul că cele mai serioase chestiuni de dezbinare din prezent sunt rezultatul acțiunilor Patriarhiei de Constantinopol, care au dus relația lor cu restul lumii ortodoxe într-o stare delicată și care relații clar nu pot continua într-o manieră deplină fără ca acele comportamente și acțiuni să fie abordate. Așa că da, astfel de chestiuni vor fi în centrul discuțiilor de la Amman”. Pe de altă parte este important de știut că, „în vreme ce este adevărat că, la origini, situația prezentă a relației Patriarhiei de Constantinopol cu restul lumii ortodoxe a început de la realități teritoriale de incursiune jurisdicțională și o folosire greșită a autorității și puterii, ea a escaladat direct pe tărâmul dogmei – al Tainelor, al naturii Bisericii”.

După cum am mai remarcat, deși Bisericile participante (6) sunt în minoritate ca pondere din totalul celor 14, totuși ele reprezintă aproximativ 80% din credincioșii ortodocși din lume. Ca să nu mai punem la socoteală că este posibil ca unele Biserici Locale, cum sunt cele din Bulgaria, Antiohia și Cipru, să nu fie chiar potrivnice din principiu acestei întâlniri și viziunii sobornicești în antiteză cu viziunea primațială-papistă promovată de Constantinopol.

Update: Conform agenției Ορθοδοξία.news, Comunicatul participanților a fost deja formulat în engleză și textul său a fost tradus neoficial și în greacă. În rezumat, sunt enumerate cele 6 Biserici participante și reprezentanții lor, sunt aduse mulțumiri Patriarhului Teofil pentru inițiativa de a găzdui aceste discuții și regelui Abdullah al Iordaniei pentru primire. Sunt menționate ca puncte de discuție problema ucraineană, precum și cele două similare din Macedonia și Muntenegru. Deși nu sunt stabilite soluții clare, s-a hotărât că rezolvarea acestor chestiuni se poate face doar prin dialog pan-ortodox, la care este așteptat și Patriarhul Ecumenic. Sunt adresate îndemnuri autorităților din Muntenegru să respecte drepturile la proprietate, inclusiv ale Bisericii. Problemele jurisdicționale din Muntenegru și Macedonia trebuie rezolvate de către Biserica Sârbă, în cadrul căreia sunt localizate, dar cu asistență pan-ortodoxă. Viitoarea întrunire este preconizată până la sfârșitul acestui an și trebuie să se desfășoare într-o atmosferă frățească. La final, este îndemnat și desemnat Patriarhul Teofil să înalțe către Hristos o rugăciune pentru unitatea Bisericii de la Sfântul Mormânt, din care a înviat.

Decizia Bisericii Bulgare de a nu participa la întâlnirea de la Amman – un indiciu al crizei bisericești actuale?

Orthochristian.com: Sinodul bulgar nu a discutat niciodată despre trimiterea unei delegații la întâlnirea frățească din Iordania—Mitr. Gabriel de Lovech

În timp ce anunțul că Biserica Bulgară nu va trimite reprezentanți la întâlnirea frățească de astăzi din Amman a fost emisă “din partea cancelariei Sfântului Sinod” al Bisericii Bulgare, nu a existat, de fapt, nici o discutare a problemei de către Sfântul Sinod, a dezvăluit ieri Înaltpreasfințitul Mitropolit Gabriel de Loveci într-un interviu acordat Postului de Radio Național bulgar.

Potrivit Mitr. Gabriel, cele două scrisori de invitare trimise de Preafericitul Patriarh Teofil al Ierusalimului către Preafericitul Patriarh Neofit al Bulgariei nu au fost nici măcar puse în atenția membrilor Sfântului Sinod, ci au fost trimise mai departe imediat Comisiei sinodale stabilite în toamna anului 2018 pentru a examina chestiunea ucraineană. Astfel, ierarhii Bisericii Bulgare au aflat doar din presă despre data întâlnirii de la Amman.

Deși Comisia, condusă de Mitropolitul Ciprian de Stara Zagora, a fost creată cu aproape un an și jumătate în urmă, nu a existat nici o declarație din partea Sinodului Bulgar pe problema ucraineană și nu este clar dacă chestiunea a fost măcar discutată de Sinod în vreo măsură. În iunie anul trecut, Mitr. Gabriel a dezvăluit că problema nu a fost luată încă în discuție în profunzime de Sinod.

Mitr. Gabriel a remarcat, de asemenea, în interviul de ieri că un grup de patru Mitropoliți au încercat să obțină punerea pe agenda Sfântului sinod a chestiunii participării unei delegații bulgare la întâlnirea frățească, dar aceasta nu a avut loc nicidecum.

Doar cu câteva zile înainte de întâlnirea de astăzi, când ar fi fost oricum dificil fizic să se întâlnească toți membrii Sinodului pe o astfel de notificare târzie, biroul Sinodului a vorbit cu episcopii la telefon, cei mai mulți dintre ei spunând că nu consideră că este necesar să trimită o delegație în Iordania. Astfel, problema nu a fost discutată sinodal și nu a existat nici o decizie a Sfântului Sinod conformă cu statutul Bisericii Ortodoxe Bulgare.

Mitr. Gabriel însuși a susținut inițiativa întâlnirii de la Amman, citând cuvintele Domnului: Pentru că unde sunt doi sau trei adunați laolaltă în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor. (Mt. 18:20). În opinia sa, rămâne o posibilitate ca Bisericile Locale care nu participă la întâlnirea de astăzi să se alăture procesului de discutare a chestiunii ucrainene în viitor. […]

Împreună cu Mitropoliții Ioan de Varna și Daniil de Vidin, Mitr. Gabriel a presat Sinodul să convoace un Sinod Pan-ortodox la sesiunea din octombrie 2018, deși moțiunea nu a trecut. Cei trei ierarhi au emis o declarație câteva zile mai târziu, explicând considerațiile lor. […]

*        *        *

Nota noastră: Mitr. Gabriel face aceste dezvăluiri în contextul în care sinodalitatea nu a funcționat corect între episcopii bulgari cu o tentă vizibilă de a favoriza anumită decizie de neparticipare la întâlnirea de la Amman. Aceasta indică un conflict între ierarhia superioară din țara vecină, care nu poate fi gestionat decât prin manevre de culise, deși majoritari sunt episcopii care nu au fost de acord cu participarea la întrunirea de la Amman. Aceasta indică faptul că cei 4 minoritari au argumente mult mai solide și ar fi întors rezultatul unei dezbateri oneste în favoarea opțiunilor lor. Adică decizia nu este una conformă cu normele bisericești, ci se bazează pe nepregătirea, dezinteresul și trădarea majorității sinodalilor bulgari. Bineînțeles că pot fi bănuite diferite alte pârghii de influență.

După cum remarcam și în altă parte, decizia bulgarilor este surprinzătoare în lumina poziționărilor de până acum. Însă această considerare a lucrurilor este înșelătoare. Deoarece abia acum iese la lumină adevărata stare a lucrurilor.

Mitropolitul Gabriel a fost unul din cei care au pledat activ și viguros împotriva participării la Sinodul din Creta și la înfierarea deciziilor luate acolo. Dar se pare că linia promovată de Patriarhul Neofit și de majoritatea ierarhilor nu este aceasta, ci sunt mai deschiși spre o viziune diferită. Și, pentru a nu risca să apară noi hotărâri incomode promovate de Mitr. Gabriel și de ceilalți episcopi mărturisitori, cineva a avut grijă să dirijeze lucrurile încât să fie evitată opinia lor.

Cert este că avem nevoie de astfel de arhierei mărturisitori și înțelepți, cu curaj și dedicați credinței și intereselor bisericești, nu străine.

Nu putem să nu remarcăm încă o dată că un lucru similar s-a petrecut în Cipru, unde nu a fost convocat un Sinod care să discute problema întâlnirii de la Amman și practic Arhiepiscopul Hrisostom și-a impus părerea proprie într-o chestiune care ar fi fost de competența Sinodului reunit. Mai ales că există câțiva Mitropoliți mărturisitori, cum ar fi Atanasie de Limassol și Neofit de Morfu, dar probabil că și Isaia de Tamassos, care ar fi incomodat cel puțin și ar fi făcut de râs tirania Arhiepiscopului cipriot, care a semnat în mai multe situații în locul unor ierarhi din subordine (cum a fost cazul în Creta și la unele sesiuni ale Sinodului Cipriot).

Cine se teme de adevăr și de o confruntare pe față a lucrurilor?

Sosirea delegațiilor Bisericilor Locale la Amman. Toate sunt pregătite pentru Sinaxă

Hotelul Fermont, locația întâlnirii inter-ortodoxe de la Amman

Conform informațiilor agenției Romfea, întâlnirea delegațiilor Bisericilor Ortodoxe va avea loc cu ușile închise pentru presă. Dezbaterile vor fi găzduite în sala de ședințe a hotelului Fermont. Se pare că vor fi două sesiuni, dimineață până la amiază și după-masă. Între cele două părți este programată o întrevedere cu regele Iordaniei, Abdulah II. Seara, după încheierea celei de-a doua runde de discuții, va fi emis un Comunicat oficial corespunzător.

„Merită menționat că Sinaxa se desfășoară în mare secret, cu măsuri de securitate care sunt draconice.”

După cum s-a anunțat anterior, astăzi au sosit la Amman delegațiile Bisericilor Ortodoxe Locale. Există câteva relatări de presă cu privire la prezența reprezentanților Bisericii Serbiei, Cehiei și Slovaciei, României și Poloniei. Toate au fost întâmpinate de către Arhiepiscopul Hristofor, epitropul patriarhal al Ierusalimului la Amman.

Biserica Sârbă a trimis o delegație condusă de Patriarhul Irineu, din care face parte și Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru și Irineu de Bačka și David de Kruševac.

Delegația sârbă

Mitropolitul și Întâistătătorul Rostislav conduce delegația Bisericii Cehiei și Slovaciei, însoțit de câțiva clerici.

Delegația ceho-slovacă

Biserica Română este reprezentată de Mitropolitul Nifon, episcopul desemnat dintre sinodalii noștri pentru a se ocupa de relațiile externe, dimpreună cu alți clerici români.

Delegația română

Deși au existat speculații și știri false emise de către site-uri afiliate Patriarhiei Ecumenice că Biserica Poloneză este absentă, conform unor informații exclusive oferite de agenția Romfea, aceasta a sosit astăzi în Ierusalim și va ajunge mâine în Iordania. Ea este condusă de Arhiepiscopul Abel de Lublin.

Lista celor 6 Biserici este completată de Patriarhia Ierusalimului, gazda evenimentului, și Biserica Rusă, cea mai interesată de aceste discuții, care cuprinde în componența sa și Mitropolia Ucrainei, al cărei cap este Mitropolitul Onufrie.

Se pare că doar canalul de televiziune de stat iordanian va avea dreptul exclusiv de a relata asupra desfășurării întâlnirii. Unele grupuri de jurnaliști au fost scoase afară din hotel, chiar și două din Rusia. Cele din urmă au încercat să filmeze de pe acoperișul unei clădiri din partea opusă, dar au fost contracarate de către poliție.

Programul va debuta cu o rugăciune de început și o sesiune de dezbateri. Între orele 13 și 16 va avea lor o întâlnire cu regele Abdullah II al Iordaniei, urmată de a doua parte a discuțiilor până spre ora 20:30, când va fi pregătit un Comunicat de presă.

*        *        *

Deși este un Sinod la nivel înalt și inter-ortodox, putem contata preferința de a fi numit întâlnire și se evită să fie numit oficial Sinaxă. Bisericile organizatoare aleg o comunicare corectă, care să nu atingă orgolii, cu menajamente. Mitropolitul Ilarion de Volokalamsk, reprezentantul relațiilor externe al Bisericii Ruse, a declarat că astfel de întruniri ar trebui să fie mai dese și că întâlnirea de la Amman să fie un început. De parcă asemenea consfătuiri au ajuns ceva ieșit din comun și bizare. Ca și cum nu este normal să existe discuții și dialoguri inter-ortodoxe și ele ar leza orgolii, nu ar stabili legături mai strânse. Cam aceasta a ajuns starea lumii ortodoxe al nivel oficial, dar și de rând.

În special Constantinopolul a contestat vehement dreptul altor Biserici Locale de a convoca întruniri inter sau pan-ortodoxe, dar istoria dovedește contrariul, după cum am mai arătat acest lucru. Totuși este în firea Bisericii Ortodoxe sobornicitatea sau universalitatea (catolicitatea) ca opusul primatului papal și al centralizării conducerii. De fapt, probabil că în jurul acestor puncte se învârt disputele pe această temă.

Așadar întâlnirile și dezbaterea problemelor presante este și ar trebui acceptat ca un lucru firesc, dincolo de contrele și disensiunile actuale din Ortodoxie între Biserici. Lipsa dialogului ar însemna un dezastru vădit. De aceea, participarea Bisericii Române nu poate fi considerată drept un pas sau calcul greșit.

În plus, nădăjduim și ne rugăm să apară propuneri și abordări cu adevărat în favoarea bunului mers al credinței ortodoxe. Bineînțeles, un alt aspect important este ca și Bisericile neparticipante să recunoască și să se implice activ la ducerea mai departe a propunerilor care vor fi emise mâine (în caz că vor fi de bun augur).