„La invitația amabilă pe care a primit-o anterior Preafericitul Patriarh Ioan X din partea Preafericitului Patriarh Teofil III al Ierusalimului de a participa la întâlnirea de consfătuire a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Amman – Iordania pe 25 a lunii curente, Biserica Antiohiei declară că nu va participa la întâlnirea în cauză.
Biserica Antiohiei percepe îngrijorarea Întâistătătorilor de Biserici și inițiativele lor la orice ar putea contribui la găsirea de soluții pentru criza gravă cu care se confruntă Biserica Ortodoxă astăzi. În orice caz, a decis să nu participe la această întâlnire pe baza informațiilor care au fost furnizate și a atenției ei de a evita orice crește divergența dintre frați și izolarea lor. Poziția ei nu înseamnă că nu este dispusă să aplice grabnic soluțiile necesare pentru motivele care au condus la întreruperea comuniunii dintre Biserica Antiohiei și Biserica Ierusalimului, chiar și după ce Biserica Antiohiei a arătat disponibilitate pentru orice facilitează aceste soluții.
Cu acest prilej, Biserica Antiohiei reia poziția ei fermă că «consensul unanim» dintre Biserici, întemeiat pe Sfânta Scriptură și pe Sfânta Tradiție, este norma de bază în Biserica Ortodoxă în ce privește deciziile generale la nivel universal, precum și la soluționarea chestiunilor ieșite din comun. Își afirmă, de asemenea, efortul ei, prin comunicarea continuă cu Bisericile, în ceea ce produce o atmosferă de dragoste și o întoarcere la consultări reciproe, astfel încât să fie astfel fidelă mesajului de bucurie, pace și unitate, pe care Domnul nostru îl dorește de la Biserica Lui.
Biserica Antiohiei cheamă pe toți fiii ei să se alăture la rugăciune și lucru pentru pacea în Biserică și în toată lumea.”
* * *
Nota theodosie.ro: Din cele spuse se înțelege că motivul real al absentării Bisericii de Antiohia este conflictul cu Patriarhia Sionului. Probabil că mesajul împăciuitor al Patriarhului Teofil al Ierusalimului nu oferă suficiente garanții. Promisiunile exprimate pot ascunde, de fapt, amânări ce duc la nerezolvarea disputei asupra Qatarului. Este un conflict care durează de ceva vreme și provoacă indignări care, iată, duc la blocarea cooperării pe alte probleme stringente. De asemenea, reiese că sprijină demersurile Bisericii Ruse, deși nu va fi prezentă la discuțiile de la Amman.
Așa se face că Bisericile Ortodoxe Locale participante vor fi în număr de 6: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Sârbă, Română, Poloneză și a Cehiei și Slovaciei. Dar, ca și pondere a credincioșilor, acestea reprezintă o mare majoritate. O serie de 5 Biserici de factură greacă au făcut bloc comun în a boicota întâlnirea: Patriarhia Ecumenică, principala vinovată pentru conflictul care se dorește discutat la Amman, Biserica Greciei, a Albaniei, a Ciprului și Patriarhia Alexandriei. La acestea se adaugă Patriarhia Georgiei, care probabil că nu dorește să se alieze cu Moscova din cauza disputelor jurisdicționale, Antiohiei și a Bulgariei. Dintre toate acestea, absența bulgarilor este destul de surprinzătoare pentru că au afinitate cu slavii (ruși și ucraineni) și sunt mai tradiționaliști, nu urmează linia ecumenistă feroce a Constantinopolului.
Unele din lucrurile punctate în
scrisoare este faptul că întrunirea de la Amman nu va fi o Sinaxă oficială, ci „o
întâlnire frățească ce va înnoi dialogul despre provocările pe care le întâmpină
comunitatea ortodoxă în această epocă critică”. Scopul avut în vedere este „să
fie cercetată metodologia pentru atingerea scopului comun al dialogului și
împăcării cu scopul de a fi păzită unitatea comunității noastre ortodoxe și,
chiar dacă această întrunire va conduce la dezbateri pe mai departe în viitor,
această întrunire va putea să compună de una singură o bază de lucru
pregătitoare”. Cei prezenți nu vor sluji împreună, ci vor participa în duh de
frățietate la o conlucrare și rugăciune în comun. Invitații vor fi întâmpinați la
Amman pe 25, vor participa la întrunire pe 26 și vor pleca pe 27 februarie. Patriarhia
Ierusalimului îi va găzdui pe invitați la hotelul Fairmont pe toată durata
șederii lor. Va avea loc și o întâlnire cu Majestatea Sa, regele Abdulah II al
Iordaniei.
În Sfântul
Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, care a fost întrunit astăzi, vineri, 21
februarie, de către Preafericitul Patriarh al Ierusalimului, kir Teofil, au
fost dezbătute diferite chestiuni, fiind cuprins și subiectul aflat în
suspensie cu Patriarhia Antiohiei cu privire la Qatar. A fost menționat faptul
că, de când cei doi Întâistătători s-au întâlnit la mijlocul anului trecut în
Cipru, se derulează un dialog între cele două Patriarhii cu referire la
subiect.
Patriarhul
Teofil a informat pe membrii Sinodului că în ultimele săptămâni s-a reușit
formularea câtorva perspective comune cu Antiohia pentru rezolvarea chestiunii,
în timp ce a fost exprimată speranța că vor exista dezbateri mai departe și că
se vor încheia cu o soluționare finală.
Preafericitul a spus că
Patriarhia Ierusalimului privește la întâlnirea iminentă a Întâistătătorilor Bisericilor
Ortodoxe de săptămâna viitoare la Amman, în Iordania, cu aspirația că dialogul
va fi continuat în scopul unității frățești. Este demn de remarcat că, după cum
a ajuns în mediile de informare, anumite Biserici vor trimite delegați la
întâlnirea în cauză.
Pe 21 februarie 2020, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a publicat pe pagina sa
de internet un refuz oficial de a participa la Sinaxa Întâistătătorilor din
Iordania.
„Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Bulgare anunță că se abține de a veni la întâlnirea de mai sus și, în
consecință, nu va trimite reprezentanți la Amman, capitala Iordaniei”, sună
mesajul Sinodului. „Sfântul Sinod își exprimă dragostea frățească pentru
Preafericitul Patriarh Teofil III al Ierusalimului și respectul său adânc față
de Patriarhia Ierusalimului, apărătorul de milenii al Mormântului Domnului”.
* * *
Așadar se preconizează că vor
participa jumătate din Bisericile Locale: Ierusalim, Moscova, Serbia, România,
Cehia și Slovacia, Polonia, iar Antiohia cu probabilitate. Vor fi absente cu
siguranță Bisericile de Constantinopol, de Alexandria, Georgiană, Greacă, Bulgară,
a Ciprului și Albaneză. Această situație ilustrează criza prin care trece astăzi
chiar și la nivel oficial Ortodoxia, încât nici măcar dialog pe temele de
maximă importanță nu se poate purta cu ușurință. Totuși nădăjduim și ne rugăm
să apară și roade bune și să existe mai degrabă o abordare frontală și fără
compromisuri de credință decât o pace lipsită de Duhul lui Hristos.
Încă din data de 7 februarie Patriarhul Ilia al Georgiei a trimis o
scrisoare Patriarhului Teofil al Ierusalimului, prin care îl înștiințează că nu
va da curs invitației Sale la întrunirea de la Amman din 25-27 februarie.
Preafericitului Patriarh al Ierusalimului și al întregii Palestine,
Teofil III
Preafericirea Voastră,
Vă salutăm cu dragoste frățească în Hristos și vă informăm că am primit
cele două scrisori (nr. 1202 din 12.12.2019 și nr. 53 din 04.02.2020) din
partea Voastră, în care ne-ați scris despre invitația ierarhilor întâistătători
și a reprezentanților lor la Amman, Iordania, pentru o convocare în legătură cu
problemele care s-au iscat între Biserici.
Înțelegem foarte bine că toate eforturile Voastre sunt condiționate de
grija Voastră pentru unitate în Biserică și de dorința Voastră de a ajuta să
fie vindecate rănile. Se simte din scrisorile Voastre și faptul că nu ați
precupețit de a strânge acordul din partea Patriarhului Ecumenic de a
participa. În orice caz, de vreme ce el și unii dintre Întâistătătorii de
Biserici nu au răspuns pozitiv la invitația aceasta, obiectivul Vostru, care
este și dorința noastră, a tuturor, ar putea întâmpina impedimente pe calea
realizării lui.
Vă împărtășim poziția și, potrivit cu seriozitatea circumstanțelor prezente
și în legătură cu chestiunile problematice, considerăm că o convocare și o
discuție reciprocă este foarte necesară. Oricum, deoarece căutăm atingerea rezultatului
dorit, ar trebui să aibă loc cu participarea fiecărei Biserici; dar, dacă acest
consimțământ nu poate fi atins, ne vom abține să venim la întâlnire.
Trebuie să remarcăm faptul că am fi bucuroși să participăm la orice
eveniment organizat în cadrul festivităților religioase sau conferințelor
internaționale, după cum am făcut mereu.
Sperăm ca sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, cu binecuvântarea
lui Dumnezeu, să fie întrunită și chestiunile, care fac rău unității noastre,
să fie evaluate potrivit normelor canonice ale Bisericii. De asemenea, ar
trebui să adăugăm aici faptul că ar fi cel mai bine pentru noi toți dacă scopul
ar fi fost atins de mult timp.
Ne rugăm pentru voi, pentru pacea Bisericii și unitatea în Hristos.
Fie ca Dumnezeu să vă dea pace și realizări continue în slujirea Voastră
înaltă.
Semnează, Catolicos-Patriarh a toată Georgia
* * *
În felul acesta, deocamdată și-au anunțat participarea 6 Biserici și tot 6 au
refuzat invitația. Patriarhia Antiohiei s-a arătat printre primele dispuse să vină
la Amman, ceea ce ar putea ridica numărul celor prezenți la 7 în mod normal. Rămâne
încă să fie anunțată public decizia Patriarhiei Bulgare în această privință.
Desigur că organizatorii din spate nedeclarați, dar vădiți sunt rușii. Așadar
Patriarhia Moscovei e posibil să fi stârnit reacții de opoziție din partea georgienilor,
cu care au conflicte teritoriale. Păcat că interesele ce țin de credință și binele
Ortodoxiei nu primează în fața celor particulare.
În orice caz, se pare că problematica autocefaliei ucrainene nu poate fi pusă
doar în termeni pro-ruși sau pro-greci, dar nici în termeni foarte principiali.
Cu alte cuvinte, credința în esența ei este destul de slabă și certurile pământești
joacă un rol mult mai important în gestionarea problemelor bisericești care apar.
La invitația Patriarhului de Ierusalim pentru întrunirea de la Amman de la sfârșitul acestei luni și-au anunțat oficial prezența Bisericile Rusă, a Cehiei și Slovaciei, a Antiohiei și a României. Patriarhia Ecumenică, alături de Bisericile Greciei, Alexandriei, Ciprului și Albaniei, formează un bloc separat prin respingerea participării. Pe lângă acestea, se pare că vor participa și Bisericile Sârbă și Poloneză, ceea ce face ca numărul delegațiilor prezente să fie de șapte. Rămâne de văzut ce vor face bulgarii și georgienii. Deocamdată și-au anunțat prezența jumătate din Bisericile Locale.
Delegația Bisericii Ortodoxe Poloneze va fi condusă de Arhiepiscopul Abel de Lublin și Chełm.
Biserica Ortodoxă Poloneză va participa la întâlnirea pan-ortodoxă ce va fi ținută în capitala Iordaniei pe 25 februarie 2020. UJO a aflat despre acest lucru de la propriile sale surse din Biserica Poloneză.
Din păcate, Întâistătătorul BOP, Preafericitul Mitropolit Sawa, nu va putea ajunge personal la Sinaxă din motive de sănătate, drept aceea a binecuvântat pe Arhiepiscopul Abel de Lublin-Chelm să reprezinte Biserica Poloneză.
[…] În plus, Preasfințitul Episcop Victor de Baryșevka din Biserica Ortodoxă Ucraineană a confirmat astăzi pe canalul său Telegram că Patriarhul Irineu va participa la Sinodul de la Amman, după cum a informat însuși Întâsistătătorul o delegație ucraineană aflată în vizită pe 30 ianuarie.
„Astăzi s-a ținut Sfântul Sinod al Episcopilor din Biserica Ortodoxă Sârbă. Am discutat din nou și am decis să participăm la întâlnirea frățească a Întâistătătorilor Bisericilor Locale în Iordania, care a fost inițiată de Patriarhul Teofil al Ierusalimului. Sper să-l văd/întâlnesc la Amman pe Mitropolitul vostru de Ucraina, Preafericitul Onufrie”, a spus Patriarhul sârb.
Așadar se preconizează o întrunire care nu va decide nimic, dar la care se vor trasa foarte probabil direcțiile pe viitor. Deci importanța ei este mare și așteptările pe măsură.
Deși inițiativa și invitația Patriarhului Ierusalimului au fost spre o convocare a unei Sinaxe a Întâistătătorilor, aceasta se transformă într-un veritabil Sinod Local, la care vor fi discutate problemele arzătoare ale Ortodoxiei de astăzi, în principal schisma ucraineană. Biserica Ortodoxă Română a decis, în ședința de astăzi a Sfântului Sinod, să trimită delegați care să participe la această întrunire, evitând prezența PF Părinte Patriarh Daniel, lucru ce conferă o echidistanță corectă, dar care sperăm să fie, totuși, rodnică duhovnicește, nu doar politicește.
[…]În legătură cu invitația Preafericitului
Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului
Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la
întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr.
9156/2018 și nr. 180/2019, și anume ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia
Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o
soluție, în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu
se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe
pro-Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova.
De asemenea, Sfântul Sinod a
precizat că este de acord cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe
din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin
înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei și prin consens
panortodox.
Iar, pentru a nu se
interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar
fi o Sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire
fraternă la care se vor discuta modalități de reconciliere și de restabilire a
comuniunii euharistice între unele Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul
Sinod a hotărât ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de
Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române.
Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor Canoane Ortodoxe”.
* * *
Comunicatul de mai sus poate fi interpretat ca fiind unul de bun augur,
deși în el se găsesc unele sugestii contradictorii. Nu se înțelege de ce se
evită interpretarea întâlnirii de la Amman ca fiind o Sinaxă a
Întâistătătorilor Bisericilor Locale. Prezența Patriarhului sau a unei
delegații oricum va responsabiliza întreaga Biserică Ortodoxă Română față de
viitoarele decizii. În felul acesta, se conferă, de fapt, o greutate mai mare
întrunirii de la Amman, care nu va fi doar o întrunire a Întâistătătorilor, ci
un Sinod Local în toată regula, ca multe altele care au avut loc în vechime.
Scopul declarat în subsidiar al participării române anunțate este de a „discuta modalități de reconciliere și de restabilire a
comuniunii euharistice între unele Biserici Ortodoxe autocefale surori”.
Acestea nu pot fi altele decât Biserica Rusă față de Bisericile de
Constantinopol, Alexandria și Grecia. Altfel spus, partea română dorește
împăcarea, nu vreo adâncire a rupturii, care totuși nu pare exclusă pe termen
mediu.
Partea îmbucurătoare este
reprezentată de ultimul aliniat, în care este menționată „responsabilitatea de a conlucra pentru
menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice
ortodoxe”. Deși formularea este cam prea
birocratică, totuși ea exprimă o datorie pastorală esențială și de care duce
mare lipsă Ortodoxia contemporană. Așadar, prin această expresie, este exclusă,
în mod normal, orice preconcepție și obligă la respectarea „Evangheliei lui Hristos și a Sfintelor
Canoane Ortodoxe”.
Prin urmare întrunirea de la Amman ar fi un pas important, de la care sperăm o revitalizare mult dorită a Bisericii Ortodoxe și o ridicare atât din schisma ucraineană, care a atins mai multe Biserici Locale, cât și din erezia ecumenistă, care este o plagă cu mult mai puternică. Altfel este posibil să asistăm la un Sinod în care sunt urmărite simple interese naționaliste, nu puritatea credinței ortodoxe, de care fac caz în special rușii în ultima vreme.
Nu în ultimul rând, pentru că ne considerăm
mădulare mărunte ale Bisericii, dar vii, îndemnăm la rugăciune ca Dumnezeu să întoarcă
lucrurile înspre cer în ciuda tuturor piedicilor pământești sau demonice.
În Iordania se vor afla Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale după
convocarea Patriarhului Teofil al Ierusalimului la întâlnirea panortodoxă.
Cu toate că inițiativa Patriarhului Ierusalimului nu a găsit multe acceptări pozitive, există Întâistătători care s-au arătat dispuși să călătorească în final la Aman.
Este de menționat că Întâistătătorul Bisericii Sionului, prin această
inițiativă, accentuează faptul că exprimă îngrijorarea lui pentru păstrarea
unității.
Mitropolitul Ilarion de Volokalamsk, vorbind astăzi reporterilor la Roma, a
menționat că Patriarhul Chiril al Moscovei se va deplasa în mod normal în
Iordania. De asemenea, Președintele Relațiilor Externe din Patriarhia Moscovei,
a declarat că Patriarhul Ierusalimului a trimis și a doua scrisoare prin care
cheamă din nou pe Întâistătători să participe. Comentând refuzul Patriarhului
Ecumenic Bartolomeu pentru întâlnirea în discuție, Preasfințitul a subliniat:
„Patriarhul Bartolomeu nu arată nici o dorință să soluționeze problema pe care
el însuși a creat-o, în vreme ce se străduiește să convingă Bisericile să
recunoască fărădelegea lui”.
Conform unor informații ale Romfea.gr, data probabilă al întâlnirii
panortodoxe se pare că a fost hotărâtă 25 februarie.
În final, în ce privește informațiile care se referă la incomodările
Ministerului de Externe al Greciei cu referire la inițiativa Patriarhului
Teofil, unii demnitari accentuează faptul că așa ceva nu se poate, de vreme ce
Min. de Ext. ține distanță de chestiunile bisericești (probabil acest ultim
paragraf se referă la sfaturile adresate de Președintele Greciei Patriarhului
Ierusalimului într-o întâlnire recentă din luna ianuarie în Israel, n.tr.).
Precizăm că informațiile din articolul de mai sus sunt credibile pentru că în general astfel de informații pe surse date de agenția Romfea s-au adeverit.
Pe de altă parte, astăzi, 12 februarie, s-a întrunit Sfântul Sinod al Bisericii Ciprului sub președinția Arhiepiscopului Hrisostom. S-au discutat doar două puncte: 1. o dare de seamă și o discuție asupra dialogurilor inter-ortodoxe, inter-creștine și inter-religioase care au avut loc și 2. subiecte economice. Așadar, în mod curios, nu a fost luată în discuție participarea la Sinodul preconizat să aibă loc la Aman la chemarea Patriarhului Ierusalimului.
Făcând un bilanț, doar Biserica Rusiei și a Cehiei și Slovaciei și-au anunțat
până acum oficial participarea după hotărâri în Sinoadele lor interne, iar Patriarhul
Antiohiei s-a arătat deschis în această direcție. Patriarhia Ecumenică, a Alexandriei,
Biserica Greciei, Albaniei și a Ciprului au refuzat public participarea, iar celelalte
Biserici Locale nu s-au pronunțat încă.
În ce ne privește pe
noi, românii, suntem interesați, după cum formulează și cei de la Activenews,
ce răspuns va da Sinodul BOR la invitația Patriarhiei Ierusalimului. „Sinodul BOR va trebui să dea și el un
răspuns, care va fi a doua luare de poziție a BOR în această problemă, după
recunoașterea de către Patriarhia Ecumenică a autocefalilor. … Roadele actului
Patriarhiei Ecumenice nu sunt cele ale unității, ci cele ale dezbinării. … BOR
mai are un motiv pentru care nu se poate ralia poziției Patriarhiei
Constantinopolului”, anume atitudinea românilor din partea de Bucovina din
teritoriul actual ucrainean. „De asemenea, recunoașterea autocefalilor ar duce
la ruperea comuniunii cu o foarte mare parte a românilor din Republica Moldova,
care țin, juridic, de Patriarhia Moscovei. A participa la întâlnirea din
Iordania ar fi un act de mare curaj al BOR, în condițiile în care Patriarhia
Constantinopolului este sprijinită în implicarea din Ucraina de către SUA, iar
Washingtonul este direcția în care politicienii români privesc cu teamă și jind
ca spre Bruxelles. Probabil că, din prudență, având în vedere situația din
țară, dar și pentru menajarea Patriarhiei Ecumenice, acest lucru nu se va face.
Însă un nou apel la întâlnirea panortodoxă este necesar.”
Desigur că există la mijloc multe calcule de politică (bisericească), dar
în toate ar trebui să primeze conștiința în fața lui Dumnezeu, adică urmarea
regulilor autentice ale Bisericii, nu eschivarea corectă politic de la asumarea
unei responsabilități imense în fața lui Hristos. Doar mărturisitorii sunt
scriși în cartea vieții, iar de cei care se rușinează de Evanghelie de dragul unor
calcule sau frici lumești se va lepăda și Însuși Hristos. Desigur că decizia este
a sinodalilor, dar noi așteptăm și avem curajul să așteptăm ca ea să fie una care
să țină cont de legile și necesitățile duhovnicești, nu de cele pământești. Avem
în vedere situația de schismă care tulbură în principal Ucraina, dar care are implicații
la nivel panortodox, generând o rană foarte puternică în trupul Bisericii. Suntem
conștienți de implicațiile și intruziunile puternice politice, dar acestea ar trebui
privite pe planul doi, în urma diviziunilor de natură bisericească și duhovnicească.
Cu toate că Arhiepiscopul Anastasie a fost mereu în favoarea convocării
unui Sinod care să soluționeze problema ucraineană, totuși nu este de acord ca
acesta să fie convocat de altcineva decât de Patriarhia Ecumenică. Prin această
poziție a sa surprinzătoare, se conturează o diversitate și antagonism tot mai
mari în Ortodoxie. Deși a avut curajul să-l înfrunte pe Patriarhul Bartolomeu
prin scrisori deschise, nu acceptă să facă pasul spre o rezolvare sinodală.
Rămâne pe mai departe confuzia cine și în ce condiții poate convoca un Sinod
Ecumenic în Biserică: doar Patriarhul de Constantinopol sau și oricare altă
Biserică autocefală?
Preafericite și
dumnezeiesc Patriarh al Sfintei Cetăți a Ierusalimului și a toată Palestina,
foarte iubite și dorite frate și împreună-slujitor în Hristos Dumnezeu Teofile,
salutăm cu deosebită plăcere pe Preafericirea Voastră dumnezeiască,
îmbrățișându-vă în Domnul.
[Noi] am studiat cu atenție Scrisoarea
Preafericirii Voastre dumnezeiești din 12 decembrie 2019 prin care chemați pe
Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale la o «întâlnire frățească în
iubire» în Iordania la sfârșitul lui februarie a.c. Nu încetăm că cugetăm, după
cum am stipulat în scris public de la începutul anului trecut, că: «Aliniindu-ne
la duhul despre sinodalitate al Sfântului și Marelui Sinod, Biserica Ortodoxă
Autocefală din Albania adresează o caldă chemare ca Patriarhia Ecumenică, care
valorifică prerogativa prin excelență de coordonare a Bisericilor Ortodoxe, să
convoace cât mai curând posibil o Sinaxă sau un Sinod Panortodox, cu scopul de
a fi prevenit pericolul evident al creării unei schisme dureroase, care
amenință credibilitatea Ortodoxiei și mărturia ei credincioasă în lumea
contemporană» (Scrisoare către SS Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, 14 ianuarie 2019).
Și, de asemenea, în «Apelul-implorare pentru depășirea polarizării bisericești», care a fost trimis pe 20 noiembrie 2019 către toți Întâistătătorii, am reluat: «Inițiativa pentru aplicarea tratamentului noii realități aparține fără îndoială Patriarhiei Ecumenice. Dar toate Bisericile Autocefale, toți ortodocșii fără excepție purtăm responsabilitatea de a contribui la împăcare».
Totuși propunerea
Voastră pentru întâlnirea în Iordania, după cum este evident, în loc să
contribuie la îmbunătățirea unității, va complica și mai mult procesul
tămăduitor care se impune.
De aceea nu putem să
participăm la întâlnirea propusă.
Dorind ca «Hristos,
Dumnezeul nostru, Care S-a arătat» să conducă pe cei ce au o răspundere
deosebită în Biserica Lui, «pe care a câștigat-o prin Sângele său» la căile
împăcării și păcii, semnăm cu toată cinstea și dragostea adâncă în Hristos
Dumnezeu, Care S-a arătat și a luminat lumea.
Al Preafericirii Voastre dumnezeiești iubit frate în El, † Anastasie Arhiepiscop de Tirana, Dirahio și a toată Albania
Nota noastră: Remarcăm că în spatele acestor reacții este invocat „duhul despre sinodalitate al Sfântului și Marelui Sinod”, duh care se pare că duce la diviziuni cel puțin în Ucraina, dar și la nivel panortodox. După cum bine a fost remarcat, ipocrizia este maximă în privința întâlnirii la nivel ecumenic: Sinodul din Creta a putut fi ținut fără să existe împăcare și comuniune între Ierusalim și Antiohia pe subiectul regiunii Qatar, dar întrunirea din Iordania este considerată de Patriarhul Bartolomeu imposibilă fix pentru același motiv al dezbinării prezente.
Oare către ce fel de sinodalitate conduce Sinodul din Creta? O fi una de
durată sau temporară, care să facă locul la ceva și mai rău? Putem accepta un
soi de pace a Bisericii în care nu se caută rezolvarea problemelor care apar?
De asemenea, Arhiepiscopul Albaniei declară că întrunirea preconizată în
Iordania va complica în mod evident
situația. Totuși este limpede că pentru organizatori nu este atât de clar acest
lucru. Și cred că nici pentru credincioșii imparțiali.
Ziarul Orthodox
Typos face o prezentare amănunțită a cererii Uniunii Panelene, care se va
judeca pe data de 6 martie 2020, vineri la ora 9:30. Până atunci Biserica
Greciei este obligată să pună la dispoziție în termen de 30 de zile în copie
toate actele care certifică decizia în cauză.
Acțiunea în instanță
vizează încălcarea legii care reglementează organizarea Bisericii, mai precis a
articolului 19 din Regulamentul de funcționare de la nr. 1/1977 („Despre
lucrările Sfântului Sinod al Ierarhiei Bisericii Greciei”). Trebuie să se
constate, conform proceselor verbale, care este necesar să fi fost întocmite,
dacă a existat o supunere la vot a deciziei sinodale. Articolul invocat
prevede: „La capătul dezbaterii fiecărei teme, când suportă necesitatea luării
unei decizii, acestea sunt comunicate de Președinte ca propunere sau propuneri,
pentru care este chemat fiecare dintre sinodali să voteze, nefiind permisă
eschivarea de la vot…”. Iar articolul 23 impune întocmirea unor procese verbale
de către Secretar, asistat de ajutorul de Secretar și supervizat de Secretarul
Prim.
Uniunea Ortodoxă Panelenă
face apel la poporul credincios să facă rugăciuni către Dumnezeu pentru o
decizie favorabilă și după Dumnezeu.
Au existat bănuieli și acuzații că decizia Sinodului grec a fost luată la presiunea unor factori externi politici. Deși acestea au fost infirmate de Arhiepiscop, presiunile exercitate de Președintele Greciei asupra Patriarhului Teofil al Ierusalimului de a nu organiza întrunirea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Aman (Iordania) în luna februarie a stârnit noi suspiciuni. Emilios Polighenis, directorul Agenției Romfea.gr, a criticat intervenția Președintelui grec, aducând ca argument că Duhul Sfânt este Cel Care trebuie să intervină în treburile Bisericii, nu oamenii cu interesele lor pământești. Această interferență este o dovadă în plus a posibilelor imixtiuni din trecut.
Având în vedere că
factorii politici ar fi influențat hotărârea bisericească în discuție,
verdictul instanței superioare va sta în cumpănă între dreptatea dumnezeiască
și cea omenească și va fi așteptat cu sufletul la gură.
Semnalăm și redăm în românește un text important despre competența Patriarhului de Ierusalim și a oricărui Întâistătător de Biserică autocefală de a convoca un Sinod cu caracter panortodox în caz de necesitate, cum este situația ucraineană. Textul survine ca o replică, după cum se va constata, la un alt articol ce dorea să argumenteze că sunt justificate canonic criticile aduse inițiativei Patriarhului Teofil de a întruni o consfătuire între Întâistătătorii ortodocși luna viitoare.
După așteptata respingere a convocării Patriarhului Teofil al Ierusalimului
atât din partea Patriarhului Bartolomeu[1] al Constantinopolului, cât
și din partea Arhiepiscopului Ieronim[2] al Atenei, s-a mobilizat
și dr. Anastasie Vavuskos[3], recent cinstit de k.
Bartolomeu cu rangul de „Arhonte Asikrit”, cu scopul de a îndreptăți, din punct
de vedere al dreptului bisericesc, această poziție de respingere.
Deci dl. Vavuskos, în
articolul său recent cu titlul «Poate Patriarhul de Ierusalim să convoace sinod
cu caracter panortodox?»[4], susține că Patriarhul Ierusalimului
nu poate să convoace un astfel de Sinod.
La această opinie a
ajuns după ce mai întâi a cercetat, precum el însuși scrie, «dacă din punct de
vedere al tradiției bisericești este obiceiul sau cel puțin există vreun
precedent să convoace Patriarhul Ierusalimului sinod și mai ales cu caracter
panortodox».
În cercetarea sa,
scrie, a localizat un Sinod, după cel apostolic din 48, și concret Sinodul din 1672
din Ierusalim, sub președinția cunoscutului Dositei al Ierusalimului, care,
totuși, după cum foarte corect l-a evaluat dl. Vavuskos – și sunt de acord
absolut cu dânsul – nu a fost cu caracter panortodox, ci «a) a fost local, b) a
fost convocat nu la prima mână, ci ca o continuare al Marelui Sinod din
Constantinopol, c) prin deciziile sale a urmărit să susțină și să întărească
deciziile sinodului precedent din Constantinopol și nu să le pună la îndoială ».
Totuși propria mea
cercetare, pe care o fac publică aici, a localizat nu unul, ci trei Sinoade cu
caracter panortodox, pe care le-a convocat Patriarhul Ierusalimului, pe care le
prezint îndată, încât să fie demonstrat dreptul canonic (și) al Patriarhului
Ierusalimuului (dar și al oricărui al Întâistătător, când este primejduită
Biserica) să convoace Sinod cu caracter panortodox:
a) Duminica
Cincizecimii, anul 763, Patriarhul Teodor I al Ierusalimului (745-771) a
convocat Sinod la care au participat Patriarhul Cosma al Alexandriei (727-755)
și Patriarhul Teodor al Antiohiei (751-773), cu episcopii de sub ei, și care a
avut caracter panortodox, condamnând iconoclasmul[5]. Faptul că Patriarhul Constantin
II de atunci al Constantinopolului nu a participat la el – era un organ al
fanatismului iconomah al împăratului Constantin Copronim și a fost anatematizat
după moarte de Sinodul VII Ecumenic – nu cumva îi micșorează caracterul
panortodox al acestui Sinod, a cărui mărturisire de credință împotriva iconoclasmului
a fost recunoscută[6]
și în actele Sinodului VII Ecumenic? Desigur că nu!
b) În aprilie 836, în
a doua fază a iconoclasmului, perioadă în care pe tronul de Constantinopol se
găseau în principal Patriarhi iconomahi, Patriarhul Vasile al Ierusalimului
(820-838) a adunat «foarte mare mulțime pentru închinarea sfintelor icoane,
fiind de față și Patriarhul Hristofor al Alexandriei (817-841) și Iov al Antiohiei
(813-843), cu chip de Sobor general, adunându-se pentru ortodoxie »[7]. «S-au adunat cu ei și o
sută optzeci și cinci de episcopi, o sută optzeci și unu de egumeni și o mie o
sută cincizeci și trei de monahi»[8]. Sinodul a trimis o Scrisoare
împăratului iconomah Teofil, pe care a scos-o la lumină neobositul Ioan
Sakelion în ediția aferentă[9], în care iese în evidență
importanța acestui Mare Sinod, cu un
caracter neîndoielnic – după cum poate să concluzioneze ușor oricine din cele
de mai sus – panortodox!
c) În 1443, Patriarhul
Ioachim al Ierusalimului (1431-?) «a convocat un Sinod la care au fost de față
Patriarhii Filotei al Alexandriei (1435-1459) și Dorotei al Antiohiei
(1435-1452) și Mitropolitul Arsenie al Cezareei»[10]. Sinodul, care a avut
caracter panortodox, a condamnat unirea mincinoasă de la Ferrara-Florența și
totodată a condamnat la oprire de la slujbă (și afurisire pe cei care se opun
deciziilor lui) pe Patriarhul latinofron Mitrofan II (1440-1443) împreună cu
persoanele pe care le-a hirotonit el, care, după cum scrie același act sinodal,
«pe care i-a trimis ca pe niște urâciuni ale Mitropoliilor și întinăciuni
episcopale pretutindeni în dumnezeieștile și sfintele scaune ale Sfintei și
Marii Biserici a Constantinopolului, ca și cum ar fi supuse teritoriului său»[11]!
Deci, pe baza acestor
elemente neîndoielnice, Patriarhul Teofil al Ierusalimului poate fără îndoială
să convoace Sinod cu caracter panortodox și nu numai cu Întâistătătorii
chemați, ci în general cu Arhierei ai Bisericilor Ortodoxe și care Sinod este
dator să ia poziție împotriva acuzațiilor împotriva Patriarhului Bartolomeu de Constantinopol
(pentru opiniile eretice, acțiunile schismatice și depășirea granițelor) și să
pună bazele pentru un Sinod Panortodox adevărat, la care prin regula Adevărului
– și nu interesele SUA, ale Vaticanului sau ale altor puteri neortodoxe –
trebuie să fie cercetate toate chestiunile care preocupă Biserica Ortodoxă în
ultimul veac.
În acest mod,
Patriarhul Teofil al Ierusalimului se arată vrednic de înaintașii săi arătați
mai înainte și va demonstra că, deoarece respectă Ortodoxia, cunoaște perfect
poziția și competențele Patriarhiei de Constantinopol, care nu constituie
«suprabiserică» de tip Vatican, ci Biserică soră cu celelalte Patriarhii, care
sunt datoare să revină la drumul drept – de vreme ce acesta, din păcate, se
abate și se străduiește să imite Vechea Romă în căderea ei[12] – , și să nu fie atrase
și ele împreună cu ea.
[2] Nu este câtuși de puțin întâmplător că
declarația Arhiepiscopului a venit după întâlnirea pe care a avut-o cu
ambasadorul american la Atena, Geoffrey Payatt!
…nu se va duce la întâlnirea în cauză deoarece
convocarea întâlnirilor și sinaxelor Întâistătătorilor ortodocși este o
prerogativă a Patriarhului Ecumenic…
Am semnalat cu puțină vreme în urmă că tremură conștiințele plângăcioase din adâncurile împietririi celor care au acceptat reaua-cefalie a Ucrainei și refuză cu frică să fie confruntate cu acțiunile lor schismatice, care îi chinuiesc aici, dar și acolo…
De unde să
găsească putere să se afle în fața răspunderilor lui nespuse kir Ieronim? Nu este
prima dată când ne dezamăgește. Totuși acum, prin autocefalia Ucrainei, s-a
depășit pe sine. Decizia sa îngâmfată vădește care este conștiința lui
bisericească!
Arhiepiscopul
Ieronim: «Nu mă voi duce la întâlnirea Întâistătătorilor ortodocși»
S-au încheiat
lucrările Sinodului permanent (Δ.Ι.Σ.)
S-a întrunit de miercuri, 8 ianuarie, până vineri, 10 ianuarie 2020 Sfântul Sinod Permanent al Bisericii Greciei din a 163-a perioadă sub președinția Preafericitului Arhiepiscop Ieronim al Atenei și a toată Grecia. La început, ΔΙΣ a fost informat de epistola Preafericitului Patriarh Teofil al Ierusalimului către Preafericitul Arhiepiscop Ieronim al Atenei și a toată Grecia despre întâlnirea Întâistătătorilor ortodocși. Preafericitul a răspuns la ea că nu mă voi duce la întâlnirea în cauză deoarece convocarea întâlnirilor sau sinaxelor Întâistătătorilor ortodocși este o prerogativă a Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic. […] Comunicatul continuă cu darea de seamă a celorlalte discuții pe probleme de interes intern, n.thodosie.
Sinaxa Primaților nu poate servi în niciun mod unității Ortodoxiei,
deoarece la ea nu va fi prezent primul din Diptice, a declarat Patriarhul
Bartolomeu.
