Conform agenției de știri bisericești Romfea, astăzi, la întrunire Adunării Generale a Exarharului parohiilor de tradiție rusă, nu a fost întrunit procentul de 2/3 de voturi pentru alipirea de Patriarhia Rusă. Au fost 104 voturi pentru și 75 împotrivă. Acestea sunt informații pe surse; un comunicat oficial încă nu a fost emis.

Deși subiectul acesta este puțin interesant pentru noi, românii, totuși este utilă o informare asupra mersului Bisericii Ortodoxe în general.

Scurt istoric al conflictului dintre Exarhat și Patriarhia Ecumenică

Arhiepiscopul Ioan de Chariupolis este ierarhul aflat în fruntea Exarhatului de tradiție rusă, care are parohii pe teritoriile Franței, Angliei, Belgiei și Italiei. Acesta a fost format odată cu emigrația rusă de după venirea bolșevicilor la putere. Ei de deosebesc și s-au desprins de Biserica Rusă din Exil în momentul în care au fost de acord să semneze Declarație de supunere față de regimul comunist din Rusia, spre deosebire de restul diasporei ruse. Totuși, când Mitropolitul Evloghie a făcut o slujbă la Paris în cinstea celor persecutați în țara mamă, Mitropolitul Serghie a rupt legăturile cu ei. Atunci a fost format Exarhatul rus, care a fost acceptat sub oblăduirea Patriarhiei de Constantinopol, cu diferite momente de cotitură în existența sa, ca o structură autonomă.

După izbucnirea conflictului din Ucraina, aparent fără vreun motiv concret, Patriarhia a decis dizolvarea Exarhatului la 27 noiembrie 2018, lucru confirmat la 3 septembrie 2019. După ce majoritatea comunităților s-au opus acestei decizii, au fost purtate negocieri cu Patriarhia de la Moscova, care a acceptat să ia în jurisdicția sa acest Exarhat și făcând demersurile necesare, adică modificarea propriului statut care să prevadă reguli cu privire la funționarea Exarhatului, care are un regulament aparte.

Cu toate acestea, în mod surprinzător, Adunarea Generală se pare că nu a votat trecerea sub Patriarhia Moscovei.

Ciudată a fost poziția Arhiepiscopului Ioan, care s-a împotrivit deciziilor Patriarhiei Ecumenice, deși este grec, numit de către Fanar. La fel de ciudat este că parohiile nu au acceptat să treacă sub ruși, deși sunt de tradiție rusă. Aceste lucruri indică o situație inedită.

Exarhatul este cel în cadrul căruia a funcționat Institutul Teologic Saint Serge din Paris, în care au activat personalități precum Alexander Schmemann, Paul Evdokimof, Serghei Bulgakoff, Jean Meyendorff, George Florovski și alții. Orientarea a fost una filozofică, ce a generat în special teologia personalistă. Desigur, prezentul nu poate fi judecat doar după aceste criterii. Între timp lucrurile au evoluat mult și situația este cu totul diferită. Totuși se pare că există o împotrivire față de linia adoptată în ultima vreme de Moscova și o afinitate față de Constantinopol, ceea ce s-ar traduce drept una modernistă și progresistă, în ciuda naționalității rusești. Cel mai probabil diriguitorii Exarhatului urmează o linie mai apropiată de Moscova, dar fără a fi reușit să o impună grosului parohiilor, ceea ce a rezultat în victoria valorilor europene, ca să spunem așa, în dauna celor rusești.

Perspective după Adunarea Generală

Revenind la situația de față, conform unor informații puse la dispoziție de Pr. Jivko Panev, aflăm că Arhiepiscopul are dreptul să fie în dezacord cu votul ce a avut loc, conform art. 28 din statut. În acest caz, va urma imediat o altă Adunare, după ce acesta va explica motivele sale.

Dacă nu se va ajunge la un acord, se va întruni o nouă Adunare Generală în termen de cel mult 3 luni pentru a lua o decizie bazată pe o majoritate de 4/5 din voturi. Dacă aceasta va decide împotriva Arhiepiscopului, acesta va trebui să se supună, iar dacă nu se va ajunge la un vot elocvent, atunci se va lua o decizie în urma consultărilor dintre Arhiepiscop și Comitetul Episcopal.