Problema cea mai mare nu este în prezent transmiterea bolii, ci frica, panica și uitatul la televizor. Frica și tele-mania nu pleacă prin decrete prezidențiale, nici prin scrisori arhierești. Acestea se diminuează la început și apoi pleacă atunci când începem să ne pocăim pentru patimile și greșelile noastre personale.
Răspunsul la întrebarea din titlu cred că este evident: abordarea corectă este cea din Georgia pentru că omenia se arată în comuniunea dintre oameni și cu Dumnezeu, nu în izolare.
Chiar pentru slujitorii Bisericii, orice îndoială în Taina Euharistiei, cum ar fi refuzul linguriței la împărtășire ca o posibilă sursă a infectării, este absolut inacceptabilă. În toate bisericile și mănăstirile, toate slujbele se vor săvârși după Tipicul Postului și după toate canoanele bisericești.
Sănătatea publică este un bun foarte prețios, dar și comuniunea cu Dumnezeu și mulțumirea lui Dumnezeu, care se împlinește în bisericile noastre prin Sfânta Liturghie, este un lucru necesar. Musulmanii au înlocuit pe hogea cu o casetă, însă la noi Liturghia nu poate fi înlocuită cu o casetă.
Se vor urma pe cât se poate indicațiile Ministerului Sănătății. Nu sunt datori să asculte de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în privința comunicatului său de încetare a slujbelor, fiindcă sunt Biserica autocefală. Fiecare ia decizii în spațul jurisdicției sale canonice.
Slujbele nu pot fi înlocuite cu rugăciunea de acasă; au ceva în plus. Cu înțelegere, dar și cu responsabilitate, consider că trebuie să ne asumăm cu cutremur viața, moartea, dar și viața veșnică.
O sursă de informare serioasă este doamna dr. Olga Simionescu. Redăm mai jos un interviu realizat de Marius Tucă în data de 16 martie, cu câteva idei spicuite pe scurt. Acestea sunt dezvoltări ale unui articol de prezentare, pe care îl preluăm la final.
Primul Ministru Kiriakos Mițotakis a scris pe Twitter: „Prin decizia guvernului, sunt suspendate slujirile în toate locurile de venerare religioasă de orice dogmă sau religie. Bisericile rămân deschise numai pentru rugăciune individuală. Protejarea sănătății publice impune decizii clare.
Decizia Arhiepiscopiei nu este luată în consens cu toți episcopii, ci este unilaterală, dar prezentată ca fiind pentru tot cuprinsul țării. Ca și în alte cazuri din trecut, Arhiepiscopul Hrisostom se dovedește un dictator care-și permite să ia decizii contra conștiinței Bisericii. Mai demult, chiar a semnat în locul Mitropoliților săi deciziile eretice din Creta și din Sinodul cipriot.
O listă detaliată a rătăcirilor din trecut și actuale a fost alcătuită și citită în cadrul liturgic într-o parohie din cadrul Episcopiei de Pireu. Ca notă distinctivă, este de remarcat respingerea ecumenismului, dar și a concepției eretice cu privire la primatul de factură papală, promovată îndeosebi de Patriarhia Ecumenică, și a formațiunii schismatico-eretice a așa-zisei Biserici din Ucraina.