Acest adevăr despre situația Ortodoxiei actuale produce vreo reacție în cei ce consideră că nu e cazul să ne impacientăm pentru că nu s-a schimbat nimic? Dacă nu, oare de ce? Sau va produce vreodată? Sau vor nega până în pânzele albe evidența exprimată cu voce tare chiar și de Patriarhul Ecumenic însuși?
Păstrarea dreptei credințe nu ține doar de observarea corectitudinii dogmatice, ci și de modul cum este trăită și apărată dreapta credință. Sf. Grigorie Teologul este unul din Părinții care a criticat „teologia la piață” în prima din cele cinci Cuvântări ale sale teologice. Vorbirea despre dogme nu se face oricum.
Acest articol dezbate chestiuni care privesc rezultatele de la vârful politicii româneşti, însă procentele care vizează interesele ortodocşilor sunt cele exprimate la nivel unitar şi sub-unitar, în coada clasamentului.
Considerăm că avem de-a face cu un exemplu de bună practică civică pe care creştinii ortodocşi trebuie să şi-o asume şi pe care să o generalizeze.
Conchidem deci că sutele de mii de victime ale comunismului pledează de la sine atât pentru o reconsiderare a rolului elitelor în societate, cât mai ales pentru o reaşezare a românilor de rând în matca firească a vieţuirii curajoase, energice, mărturisitoare.
Ne folosim de acest prilej de a prelua un material despre un text al lui Sextil Puşcariu despre Sfântul nostru Voievod Neagoe Basarab, identificat de Matricea Românească într-un manuscris aflat la Biblioteca Naţională.
Efortul principal al celor ce urmăresc distrugerea spiritului colectiv vizează insinuarea unor noi duşmani, mai relevanţi, mai agresivi, mai de neignorat, în mintea participanţilor la grevă, la protest, la orice altă acţiune colectivă care nu este bine-primită de cei puternici, nici măcar atunci când este esenţialmente pozitivă pentru toate părţile implicate.
În primele șapte veacuri Biserica putea săvârși dumnezeieștile Liturghii și fără antimise! Folosirea antimisului arhiereului locului este bine să fie păzită, totuși fără să devină dogmă. Este suficient ca acela care l-a sfințit să nu fi căzut în rătăcire eretică.
Scandaluri ca acesta ar trebui ignorate și marginalizate ca derapaje nedorite. Scopul nostru nu este și nu trebuie să fie acela de a alimenta și extinde focul deja aprins, dar ar trebui stins cum se cuvine și în toată anvergura lui, nu doar printr-o spălare pe mâini.
Îndrăznim să susţinem în continuare că subiectul actelor biometrice, al „cipurilor” astfel cum popular este cunoscut în rândul credincioşilor, este în mod obiectiv într-atât de important încât nu mai poate fi primită scuza delimitării de sminteli şi de mocirlă.