Senzația mea când am văzut filmul „21 de rubini” a fost ca după o deconspirație artistică, nu de tip documentar. Dar una cu finalul autentic, pe care nu-l găseam la celelalte, de inspirație protestantă sau profană. O tăcere cu tâlc, meditativă, dar și grăitoare.
Filmul nu ne răpeşte libertatea de a crede orice dorim şi interpreta după pofta inimii oricare dintre temele fierbinţi, însă cei mai mulţi dintre privitori vom descoperi că există un fir roşu al adevărului, care deşiră pretextele artificiale.
![„21 de rubini” – un film prigonit care „smintește” pe conformiști și căldicei [VIDEO]](https://theodosie.ro/wp-content/uploads/2023/12/OIP-474x675.jpg)
Pe lângă cele discutate cu p. Eftimie, trebuie adăugat faptul că filmul se lovește de trei obstacole: cenzura, neobișnuința credincioșilor cu filme și artă creștină și subiectul tare al depășirii barierelor politice instaurate în Biserică în fața credinței autentice.
Lungmetrajul „Între Chin şi Amin“ este povestea unui tânăr compozitor, Tase Caraman, proaspăt logodit, care ajunge în iadul reeducării din închisoarea Piteşti. Teribilul experiment este condus de temutul Ciumău, şeful penitenciarului. Prin credinţă, Tase Caraman supravieţuieşte torturilor şi, după ce scapă cu viaţă, compune cântecul „Odă lui Dumnezeu“.