Edward Snowden – Dosar permanent

Sursă imagine: Dilemaveche.ro

Preluăm în cele care urmează un comentariu al lui Ioan, publicat pe blogul nostru la articolul Windows 10 – viitor fără parole, construit pe tehnologii biometrice, în care face o recenzie a ideilor cuprinse în cartea lui Edward Snowden – Dosar permanent, tradusă şi publicată recent de editura Nemira.

Mulţumim prietenului nostru pentru efortul său binevenit, care este cu atât mai oportun cu cât întâlneşte şi intenţia noastră de a prelua avanpremiera editorială publicată anterior în revista Dilemaveche privitor la aceeaşi carte.

Discuţia presupune însă o abordare mai largă, întrucât convingerea noastră este că, în general, atenţia trebuie oarecum retrasă de la articolele care descriu în tonuri emoţionale posibilităţile tehnologice de avangardă, către filosofia (ideologia?) care fundamentează politicile publice în susţinerea acestor evoluţii.

Faţă de cele menţionate, media occidentală a salutat apariţia recentă a cărţii cu adevărat excepţionale a autoarei SHOSHANA ZUBOFF: The Age of Surveillance Capitalism: The Fight for a Human Future at the New Frontier of Power  (Evul Capitalismului de Supraveghere: Lupta pentru viitorul umanităţii la Noua Frontieră a Puterii), eveniment editorial care a determinat prestigiosul cotidian NewYork Times să iniţieze The Privacy Project, o serie exhaustivă de articole în care sunt descrise în mod accesibil publicului larg multiplele faţete ale acestei problematici.

Deplângem lipsa de interes şi de competenţă din mass-media noastră de a ne apropia cu înţelegerea de aceste subiecte, de semnificaţiile şi nuanţele cu implicaţii adânci asupra viitorului nostru. Subliniem că nu există materiale de (in)formare de calitate în limba română nici măcar pentru educarea elitelor, darămite unele care să fie accesibile intelectualităţii mijlocii şi prezentate în formă utilă, acţionabilă.  

În lipsa acestora avem parte de temeri nejustificate, reacţii de groază şi împietriri în expectativa unui viitor sumbru; ratăm ferestre de oportunitate şi participare esenţiale, chiar şi în foarte rarele ocazii când suntem chemaţi să ne susţinem interesele civice şi sociale.


Comentariu Ioan:

Rezumatul principalelor idei ale cărții “Dosar permanent”, autor Edward Snowden, publicată la Ed. Nemira anul acesta, 2019. Sunt prezentate ideile principale.

Cine este autorul?

Edward Snowden se autodescrie ca fiind un “whistleblower”, adică, în traducere aproximativă, un “avertizor public”, o persoană care informează asupra unei organizații considerate ca angajând o activitate ilegală sau imorală. Este vorba de un specialist care a lucrat în sistemul serviciilor de informații americane. Acestea din urmă, potrivit autorului, în ultimii zeci de ani ar fi derapat de la cadrul îngăduit de reglementările legale și constituționale americane. Autorul cărții a ieșit public în anul 2013 prin intermediul unor jurnaliști ai țării sale pentru a ne avertiza asupra amenințărilor la adresa drepturilor și libertăților individuale și de grup. Trăiește la Moscova începând din anul 2013 când, ajuns pe un aeroport rusesc în tranzit către Ecuador, autoritățile din țara de origine i-au anulat pașaportul.

Situația descrisă la nivelul anului 2013, anul dezvăluirilor.

Autorul apreciază că simpla conștientizare a dezvăluirilor sale nu este suficientă pentru o schimbare pozitivă în interesul cetățenilor. Am ajuns primii oameni din istorie încărcați cu NEMURIRE INFORMAȚIONALĂ, înregistrările noastre cumulate în mediul digital putând fi conservate până la sfârșitul veacurilor.

După 11 sept 2001 s-a trecut la o supraveghere în masă prin promulgarea de politici, legi și reglementări subsidiare secrete (și, în unele locuri, chiar tribunale și războaie secrete) al căror impact traumatizant guvernele globaliste îl secretizeză, neagă, denaturează. Amenințarea terorii a fost astfel instrumentată pt. ca grupurile de putere să-și extinde puterea și mandatul dincolo de imaginația nu doar a publicului, ci și a factorilor administrativi sau politici de bună credință care le-au aprobat.

Colectarea în masă și analizarea informațiilor conferă grupurilor de putere inclusiv puternicul instrument al dezinformării și propagandei.

Viteza inovării și implementării descoperirilor hardware și software care servesc la supravegherea în masă este cu mult mai mare decât a legilor care ar putea să îngrădească abuzurile. Diferența este de cel puțin o generație.

După tragedia din 11 sept 2001, mai exact începând cu următorii ani, în urma avansului tehnologic, a fost demarat procesul la scară planetară de colectare si stocare PERMANENTĂ a informațiilor despre fiecare cetățean. Așa, ca să fie disponibile pt eventualele nevoi ulterioare ale grupurilor de putere…

În apărarea lor făcută în fața publicului, a controlului retrospectiv al factorilor administrativi, juridici și politici, serviciile de informații care fac abuzuri utilizează sofisme ca să fenteze legile care garantează intimitatea și confidențialitatea. Susțin, de pildă, că nu fac “supraveghere în masă” ci “colectare în masă”. Disjung deci 1) colectarea și stocarea permanentă a informațiilor despre cetățeni de 2) posibila interogare ulterioară dedicată a bazei de date pt obținerea unui rezultat specific.
Se “garantează” (sic!) chipurile intimitatea ta din prezent, chiar dacă în viitor supraveghetorii se vor putea “întoarce în timp” interogând baza de date ca să vadă ce-ai făcut cu ani sau zeci de ani în urmă.
Orice grup de putere care controlează serviciile poate deci să urmărească pe cei care folosesc dispozitive electronice (calculator, tabletă, telefon etc) pentru a vedea cine ești, de unde, cu ce te ocupi, pe unde umbli, cu cine te vezi, de ce și, cel mai sensibil, ce ai făcut în trecut.

Istoricul informațiilor nostre ne poate distruge viața sau ne-o poate afecta suficient de mult pentru a putea fi șantajați. Majoritatea avem mici secrete îndeosebi dacă ne gândim la vremea tinereților, pe care nu am fi încântați să le afle cei apropiați nouă sau, în vremurile de astăzi, poate fi vorba despre o petiție semnată sau de un protest la care am participat sau orice altceva despre care nu dorim să trâmbițăm. Autorul merge pe ideea că mai toți avem câte ceva – ceva, o cât de mică informație secretă și/sau compromițătoare ascunsă printre biți, fie și măcar în istoricul căutărilor noastre efectuate pe internet. Aceste informații despre noi sunt acum stocate de către guverne.

Datele care se strâng despre noi în marile baze de date guvernamentale și corporatiste de astăzi nu se rezumă la conținutul propriu-zis al comunicațiilor noastre, adică la cuvintele pe care le folosim atunci când vorbim sau când scriem un e-mail, ci și la informațiile nescrise și nespuse. Acestea au calitatea suplimentară că ne descriu mai fidel, redau rutinele noastre de comportament. Este vorba de “metadate”, de “datele despre date”. Ce sunt acestea mai exact? Sunt niște etichete și indicatori care sporesc utilitatea datelor de conținut, sunt utile în conturarea unei “hărți” a fiecărui individ, sunt deci date despre activitățile noastre. De pildă, în cazul unui e-mail, metadatele cuprind informațiile despre computerul de unde s-a scris, cine l-a scris și când, al cui este computerul, cine a primit e-mailul, cine l-a accesat în afară de destinatar, când și unde l-a accesat ș.a.

Metadatele aferente comunicațiilor noastre pot spune analistului din serviciul de informații la ce adresă ați dormit aseară, la ce oră v-ați culcat și trezit. Arată locurile pe unde ați fost în cursul zilei, cât timp ați zăbovit pe acolo și cu cine v-ați întâlnit. Așadar, metadatele conțin multe informații relevante urmăririi noastre. De reținut că noi, publicul, nu avem controlul metadatelor pt că acestea sunt generate automat de dipozitivele electronice proprii sau învecinate, spre deosebire conținutul comunicațiilor noastre de care suntem sau ar trebui să fim cât mai conștienți.

Prevederile legale care reglementează constituțional comunicațiile rămân întotdeauna în urma inovațiilor tehnologice cu cel puțin o generație și în prezent oferă ceva protecție pentru conținutul comunicărilor, nu și pentru metadate. Asta în condițiile în care, precum s-a arătat mai sus, pentru agențiile de informații prezintă mai mult interes metadatele.
Un singur lucru nu-i pot spun metadatele analistului din servicii – ceea ce se află de fapt în mintea și cugetul nostru. E ceva și asta!

Orice dispozitiv conectat la internet (televizor, frigider, cuptor cu microunde etc, ca să nu mai spunem de telefon ,tabletă, computer, ceas digital) înlesnește în mod suplimentar supravegherea corporatistă în propriile case. Autorul menționează situația hilară în care astfel de dispozitive instalate în dormitoare sau bucătarii pot înregistra și transmite activitatea din zonă și să ofere informații despre tabieturile, preferințele și excentritățile noastre. Acestea din urmă pot/vor fi transformate, prin intermediul algoritmilor publicitari, în bani. Prin urmare, în timp ce prin supravegherea exercitată de către servicii se urmărește controlul și supunerea cetățeanului, prin cea corporatistă consumatorul este văzut ca o sursă de informații generatoare de profit care este vândută altor companii, brokeri de date și agenții de publicitate.

Referitor la iluzia noastră cu “să ștergem definitiv” un fișier din computerul propriu: computerele moderne nu sunt concepute pt a șterge la propriu un fișier, ceea ce înseamnă că presupusul fișier “șters” poate fi în continuare citit de cineva calificat să caute unde trebuie și unde noi nu ne pricepem să verificăm. Autorul ne propune să reflectăm la faptul că atunci când copiem un fișier, durata copierii lui este categoric mai mare în comparație cu actul aproape instantaneu al ștergerii… Explicația este că apăsarea butonului de „ștergere” a fișierului nu face altceva decât să-l ascundă într-un cotlon al calculatorului. Altfel spus, computerele nu au fost concepute ca să șteargă fișierele, ci să le ascundă. De cine? De aceia care nu știu unde să caute.

Acum supraveghetorii pot prelua controlul total asupra dispozitivelor noastre electronice, inclusiv asupra camerei foto și video și microfonului, acesta fiind rezultatul a circa două decenii de inovații tehnologice nesupervizate prin control legal și constituțional.

Identitatea noastră online este legată de identitatea legală offline și este cunoscută de cei care stăpânesc tehnologia digitală. Dacă doriți intimitate, confidențialitate când folosiți internetul, atunci folosiți un browser special pe care-l puteți descărca de la adresa https://www.torproject.org/

Serviciile pot urmări telefoanele inteligente chiar și atunci când sunt oprite. (vezi pg 421).

Așadar, tehnologia digitală a transformat totul în privința monitorizării populației. Permanența colectării a fost împreunată cu permanența stocării. Grupurile de putere care controlează serviciile pot selecta, potrivit intereselor lor mai mult sau mai puțin legale, o persoană sau un grup de persoane după care să treacă la căutarea specializată (prin algoritmi și programe special create) de dovezi despre “ceva” de interes în raport cu persoana sau grupul țintă. Indiferent unde și când, indiferent ce facem, viața noastră a devenit o carte deschisă în mâna grupurilor de putere care controlează serviciile de informații. Evident că abuzurile cauzate de monitorizarea informațională a populației conturează cu ușurință în mintea nostră, a creștinilor, perspectiva controlului total care va fi exercitat de către statul antihristic, astfel cum poate fi întrezărit în Apocalipsa Sf Ioan Teologul.

Ce s-a întâmplat după dezvăluirile din 2013?

Se aduce în atenția noastră că Declarația universală a drepturilor omului emisă de ONU în 1948 prevede la art. 12: “Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viața sa personală, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondența sa, nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale. Orice persoană are dreptul la la protecția legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri”.

La nivel internațional, dezvăluirile din presa americană de tiraj către care autorul a direcționat dezvăluirile sale au ajutat la resuscitarea dezbaterilor despre supravegherea abuzivă îndeosebi în țările cunoscute cu o istorie îndelungată a abuzurilor. S-au agitat inclusiv aliații Americii. În presa internațională au apărut informații despre cetățeni revoltați față de guvernele lor complice. În text este menționat și cunoscutul caz cu țintirea telefonului inteligent al cancelarului german Angela Merkel. O supraveghere informațională exercitată la scara și în parametrii sofisticați dezvăluiți în carte este considerată de mulți ca o anatemă aruncată asupra democrației occidentale.

În anul 2016, ca rezultat al dezvăluirilor lui E. Snowden, Parlamentul European a adoptat Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), cel mai important efort făcut până în prezent pentru a preveni invazia hegemoniei tehnologice americane.

Să reținem și noi că în România, Art. 26 din Constituție prevede că “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.” iar Art 28: “Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.”

Stadiul actual al dezvoltării capacităţilor de indentificare biometrică – Sistemul de Informaţii Schengen (SIS)

Prezentăm în cele ce urmează un articol apărut astăzi pe portalul EU Science Hub al Comisiei Europene, odată cu publicarea a trei studii de fundamentare despre stadiul de dezvoltare a tehnologiilor de identificare biometrică şi a paşilor următori pe care colectivul de experţi redactori ai studiilor îi consideră necesari de implementat.

Îndemnăm pe credincioşii cunoscători ai limbii engleze să parcurgă textele studiilor publicate în nota noastră finală, întrucât prin acestea este realizată o oglindă fidelă a capacităţilor biometrice de moment, atât cu privire la cele deja în exploatare dar şi a celor ce sunt prefigurate pentru dezvoltare în perioada imediat următoare:

* * *

Reforma recentă a legislației sistemului de informații Schengen din UE a consolidat rolul tehnologiilor de recunoaștere facială, a amprentelor digitale și a recunoașterii ADN-ului, introducând totodată reguli mai eficiente de protecție a datelor.

În cele ce urmează, Centrul Comun de Cercetare înfiinţat pe lângă Comisia Europeană (Joint Research Centre – JRC) prezintă recomandările sale pentru implementarea reuşită a acestor tehnologii.

Cercetătorii JRC au analizat cele mai recente evoluții tehnologice vizând profilarea amprentelor degetelor, a feței și a stabilirii profilului ADN și au oferit o serie de recomandări pentru implementarea cu succes a acestor tehnologii în Sistemul de informații Schengen (SIS), astfel cum este prevăzut în cea mai recentă actualizare a legislației SIS.

Noile tehnologii ajută polițiștii de frontieră să monitorizeze mai bine cine trece frontierele UE, acordă sprijin poliției și forțelor de ordine pentru capturarea infractorilor și teroriștilor și oferă o protecție mai mare copiilor dispăruți și adulților vulnerabili, în conformitate cu normele UE de protecție a datelor personale.

Recomandările vor permite ca sistemul de informații UE cel mai utilizat pe scară largă să devină și mai eficient și, astfel, să facă din Europa un loc mai sigur pentru cetățenii săi.

De asemenea, recomandările vor sprijini punerea în aplicare a cadrului comun pentru interoperabilitate între cooperarea polițienească și judiciară a UE şi sistemele de informații privind azilul și migrația, cadru care a intrat recent în vigoare.

Autorii celor trei rapoarte subliniază faptul că precizia şi calitatea datelor biometrice stocate în baza de date SIS trebuie monitorizată constant, acest lucru fiind necesar pentru a evita ca datele de calitate slabă furnizate sistemului să conducă la rezultate inexacte.

Cercetătorii JRC explică în continuare că: „Un pas cheie în procesul de integrare a tehnologiilor biometrice în SIS este evaluarea acestora pe baza datelor operaționale reale, adică pe datele deja disponibile în baza de date a sistemului central, pentru a înțelege nivelul real de performanță care va fi atins atunci când va fi implementat“.

Beneficiind de Regulamentul de reforma generală privind protecția datelor (GDPR), noile reguli ale sistemului de informații Schengen și punerea în aplicare a noilor sale funcționalități consolidează drepturile de protecție a datelor în cadrul activităţii de gestionare în siguranţă a frontierelor UE.

Rapoartele vor folosi Comisiei Europene și Agenției Uniunii Europene drept instrumente pentru gestionarea operațională a sistemelor IT din Spațiul Libertății, Securității și Justiției (eu-LISA) şi pentru a implementa aceste trei tehnologii în SIS.

Recunoașterea amprentelor degetelor și a urmelor palmelor

Bazându-se pe expertiza și pe practicile naționale existente, studiul identifică 21 de recomandări, care se referă la selecția formatelor adecvate pentru colectarea, schimbul și procesarea datelor, producerea de statistici, identificarea opțiunilor de arhitectură adecvate, aplicarea procedurilor riguroase pentru înscrierea biometrică, selectarea de măsuri pentru încurajarea calității, definirea scenariilor de caz de utilizare și introducerea acțiunilor de evaluare a performanței periodice.

Studiul concluzionează că sistemele de identificare automată biometrică (ABIS) bazate pe amprentă digitală și cea palmară au atins un nivel suficient de pregătire tehnologică și disponibilitate pentru a fi integrate în sistemul de informații Schengen, cu condiția ca recomandările enumerate în raport să fie implementate și respectate.

Recunoaşterea facială

Având în vedere îmbunătățirea semnificativă a preciziei tehnologiei de recunoaștere facială, din 2014, odată cu apariția sistemelor bazate pe învățare profundă (deep learning), studiul JRC concluzionează că tehnologia ABIS-Face a atins un nivel suficient de pregătire tehnologică și disponibilitate pentru integrarea sa în SIS.

Cercetătorii enumeră 19 recomandări pentru derularea cu succes a etapei de utilizare a acestei noi funcționalități, inclusiv măsuri diferite pentru a asigura cea mai înaltă calitate posibilă a datelor stocate, măsuri vizând arhitectura optimă propusă pentru bazele de date, măsuri pentru a lua în considerare vârsta și efectele de îmbătrânire, precum şi recomandări vizând funcţionalitatea ABIS -Face care a fost evaluată pe baza datelor reale operaționale care sunt deja disponibile în baza de date.

Profilare ADN

În noiembrie 2018, noul regulament privind utilizarea SIS pentru cooperarea polițienească și judiciară a adăugat posibilitatea introducerii profilurilor ADN în alertele legate de persoanele dispărute, pentru a facilita identificarea acestora, atunci când informaţiile despre amprentare nu sunt disponibile.

Generarea unui profil ADN dintr-un eșantion biologic este un proces complicat și consumator de timp, care are nevoie de echipamente sofisticate și specialiști complet pregătiți în laborator.

S-au făcut eforturi pentru stabilirea unor standarde pentru a fi reduse la minimum problemele legate,  de pildă, de contaminarea eșantioanelor sau de calitatea slabă a eșantionului de ADN purificat.

Raportul JRC descrie stadiul actual al tehnologiei pentru generarea și utilizarea profilurilor ADN în scopuri de identificare.

De asemenea, analizează natura și conținutul unui profil ADN care poate fi atașat la alerte pe CS-SIS (date, metadate și format) și include o imagine de ansamblu asupra diferitelor niveluri ale verificărilor de calitate care ar trebui efectuate înainte ca profilele ADN să fie introduse în baza de date.

În acest scop, raportul oferă un set de 37 de concluzii practice și recomandări care vizează obținerea unui aport cât mai bun de profiluri ADN la alertele transmise CS-SIS.

Informaţii de fond despre Sistemul de informații Schengen (SIS)

Creat ca o măsură de susținere a eliminării controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, Sistemul de informații Schengen (SIS) contribuie la cooperarea în aplicarea legii între statele membre și la consolidarea controalelor la frontierele externe.

SIS a fost primul așa-numit sistem IT la scară largă lansat de statele membre ale UE în 1995.

SIS permite autorităților competente, precum poliției și polițiștilor de frontieră, să acceseze și să consulte alertele vizând anumite categorii de persoane urmărite sau dispărute.

Inițial, consultările vizând alertele legate de persoane pot fi făcute doar pe baza datelor alfanumerice (de exemplu, nume, prenume, data nașterii).

S-a înțeles ulterior că o astfel de procedură de căutare are limitări, deoarece infractorii schimbă adesea identitățile sau folosesc diferite aliasuri.

Pentru a face față acestor limitări, SIS oferă astăzi posibilitatea de a păstra, drept parte a alertelor legate de persoane, date dactiloscopice, inclusiv amprente digitale/ amprente palmare dar și urme/semne digitale sau palmare (acestea din urmă doar în cazul alertelor legate de infracțiuni de terorism și alte infracţiuni grave) precum și imagini faciale.

De acum înainte profilurile ADN vor face parte și din datele păstrate în cazul persoanelor dispărute.

Nota theodosie.ro: Articolul de mai sus informează despre reforma sistemului Schengen şi îmbogăţirea funcţionalităţilor biometrice a bazelor de date ce deservesc SIS.

Rapoartele despre care face vorbire articolul, redactate în limba engleză, pot fi accesate la următoarele adrese online:

Studiu privind tehnologiile de profilare a ADN-ului în scopul implementării în Sistemul Central de Informații Schengen

Abstract:

În 2018, Regulamentul (UE) 2018/1862 a adăugat posibilitatea introducerii profilurilor ADN în alerte legate de persoane dispărute, în Sistemul de Informații Schengen (SIS), pentru a contribui la identificarea acestora. Prezentul raport descrie stadiul tehnicii pentru generarea și utilizarea profilurilor ADN în scopuri de individualizare. Obiectivul este de a informa despre tipul de date care compun un profil ADN și de a propune modalități de evaluare a calității acestuia. Raportul începe cu o imagine de ansamblu a diferitelor tipuri de markeri ADN care sunt utilizați în prezent în procedurile criminalistice bazate pe ADN și o descriere a proceselor implicate în generarea și utilizarea profilurilor ADN. Apoi oferă o imagine de ansamblu asupra grupurilor de lucru și organizațiilor importante care sunt active în stabilirea standardelor și a celor mai bune practici în domeniu și exemple de baze de date existente dezvoltate pentru identificarea persoanelor dispărute. Sunt discutate, de asemenea, practicile și experiențele schimbului de profiluri ADN între statele membre în contextul Regulamentului Prüm, subliniind cazurile în care lecțiile învățate ar putea fi relevante pentru SIS. Raportul se încheie cu o imagine de ansamblu asupra diferitelor niveluri de verificări de calitate care pot fi efectuate pe profiluri ADN înainte de introducerea lor într-o bază de date.

Studiu privind tehnologiile de identificare Fingermark și Palmmark pentru implementarea în Sistemul de Informații Schengen

Abstract:

Raportul evaluează disponibilitatea tehnologiei și disponibilitatea noilor funcționalități – bazate pe tehnologiile automate de recunoaștere a amprentelor digitale și a semnelor palmare  – pentru integrarea lor în Sistemul de Informații Schengen (SIS). Aceste funcționalități au fost introduse în Regulamentul SIS revizuit, adoptat pe 28 noiembrie 2018, atât în ​​contextul cooperării polițienești, cât și al cooperării judiciare. Raportul este structurat în două părți. În partea I, sunt descrise funcționalitățile automate de recunoaștere a amprentelor digitale și a semnelor palmare, împreună cu o trecere în revistă a ultimelor evoluții și a stadiului actual al tehnologiei, sunt furnizaţi indicatori de calitate și standarde biometrice importante; și se încheie cu o secțiune succintă intitulată „lecții învățate”. În partea a II-a, funcționalitățile sunt plasate în contextul sistemului de informații Schengen. Sunt prezentate teste de control pentru controlul frontierei și pentru cooperarea polițienească și judiciară în materie penală, precum și o listă de recomandări pentru implementarea cu succes a tehnologiilor de prelucrare a amprentelor și a urmelor palmelor în Sistemul de Informații Schengen.

Studiu privind tehnologia de identificare a feței pentru implementarea sa în sistemul de informații Schengen

Abstract:

Acest raport evaluează pregătirea și disponibilitatea tehnologiei automate de recunoaștere a feței pentru integrarea acesteia în Sistemul de Informații Schengen (SIS). Această funcționalitate a fost prevăzută în Regulamentul SIS adoptat pe 28 noiembrie 2018. Legislația stabilește utilizarea acestei tehnologii mai întâi în contextul trecerii periodice a frontierei, însă prevede și posibilitatea utilizării sale în viitorul apropiat în contextul cooperării polițieneşti și celei judiciare. Prima parte a raportului descrie tehnologia de recunoaștere automată a feței, prezentând o trecere în revistă amănunțită a stadiului tehnologiei, care se încheie cu lecțiile învățate și provocările cu care se confruntă acum sistemele automate de recunoaștere a feței. A doua parte face analiza modului în care tehnologia de recunoaștere a feței poate fi integrată în CS-SIS și prezintă diferitele cazuri de utilizare în care funcționalitatea va fi exploatată. Sunt propuse apoi o serie de recomandări pentru implementarea cu succes a tehnicilor de procesare a feței în CS-SIS.

* * *

În măsura în care va exista interes, ne vom strădui să completăm aceste informaţii în articolele pe care urmează să le publicăm în viitorul apropiat.

Demersurile noastre răspund unei nevoi stringente pentru informare directă, de calitate, cu privire la subiectul biometriei, astfel cum am precizat în pagina noastră de Năzuinţe.

Ne exprimăm regretul că informarea mediului ortodox din surse primare vine cu foarte mare întârziere, mult după ce cadrul legislativ şi tehnologic a fost edificat şi pus în funcţiune, mult timp după momentul la care civismul ortodox ar fi putut participa la dezvoltarea unor soluţii de alternativă, potrivite rezervelor noastre de conştiinţă.

În continuare considerăm însă că eforturile noastre nu sunt fără însemnătate, sens în care îndemnăm persoanele interesate de acest subiect să contribuie cu expertiza proprie la planificarea unor acţiuni sau proiecte spre folos colectiv.    

Windows 10 – viitor fără parole, construit pe tehnologii biometrice

Publicația Forbes anunță că Windows a confirmat în această săptămână că viitorul tehnologiei nu va include parole, ci alte modalități sigure de autentificare.

Odată cu cea mai recentă actualizare a sistemului de operare Windows 10 (cu mai mult de 800 de milioane de utilizatori) sistemul de autentificare Windows HELLO! devine un produs certificat FIDO2, confirmarea identităţii operând prin verificarea amprentei digitale, scanarea irisului sau prin recunoaştere facială.

Acronimul FIDO (Fast Identity Online) este o marcă utilizată de un grup de interese din domeniul tehnologiilor digitale care militează pentru promovarea standardelor şi soluţiilor tehnice de autentificare pentru acces rapid în reţele, aplicaţii sau dispozitive. FIDO2 este un astfel de standard, care elimină nevoia parolelor în favoarea soluţiilor bazate pe tehnologii biometrice. A fost dezvoltat în anul 2014 de către Alianța FIDO, care acum include mai mult de 250 de companii, dar care a fost fondată de companii cunoscute precum PayPal, Lenovo, Nok Nok Labs, Validity Sensors, Infineon și Agnitio. Tehnologia de autentificare FIDO este disponibilă astăzi în sute de dispozitive, potrivit susţinerilor aceluiaşi grup.

Cât despre tehnologia biometrică dezvoltată de Windows, introdusă secvenţial începând cu anul 2015, aceasta nu este necunoscută publicului.

De pildă, un articol publicat pe situl Computerworld aduce câteva lămuriri despre Windows HELLO! şi serviciul de securitate informatică bazat pe tehnologii biometrice.

Aflăm că Windows Hello este o tehnologie bazată pe biometrie, care îngăduie utilizatorilor Windows 10 să autentifice accesul securizat la dispozitivele, aplicațiile, serviciile online și rețelele lor cu o amprentă digitală, scanare de iris sau recunoaștere facială. Mecanismul de conectare este, în esență, o alternativă la parole și este în general considerat a fi o metodă mai prietenoasă, mai sigură și mai simplă pentru a accesa dispozitive, servicii și date critice decât modalitatea tradițională de autentificare prin care se utilizează parole.

Windows Hello rezolvă câteva probleme: oferă securitate și elimină inconvenienţele” , a declarat Patrick Moorhead, președinte și analist principal la Moor Insights & Strategy. “Parolele tradiționale sunt nesigure, deoarece sunt greu de reținut și, prin urmare, oamenii aleg fie parole ușor de ghicit, fie își scriu parolele.

Cei care sunt interesaţi de detalii tehnice, pot găsi informaţii suplimentare, în limba engleză, la articolul publicat de situl Computerworld. Mai mult ca sigur însă, mulţi dintre cititori utilizează deja dispozitive pregătite pentru a furniza astfel de metode de autentificare.

Revenind la theodosie.ro şi rostul pentru care alegem să aducem în atenţie astfel de ştiri, arătăm că din punctul nostru de vedere este demnă de reţinut motivaţia pentru care aceste soluţii tehnice sunt avansate, respectiv nevoia de securitate şi, nu mai puţin important, nevoia de a elimina inconvenienţele. O formă dichisită de a camufla dorinţa pentru comoditate.

Despre nevoia de siguranţă/securitate s-a scris şi discutat mult în mediul online, inclusiv un articol de astăzi despre tehnologiile de recunoaştere facială face trimitere la atentatul de la 9/11 şi despre pretinsa vocaţie a tehnologiei biometrice de a împiedica tragedii similare.

Însă despre criteriul convenienţei (comodităţii) care ne formează gusturile de consumatori şi determină curentele tehnologice dominante se discută mai puţin. În legătură cu acest subiect semnalez un articol de limba engleză (The Myth of Convenience) pe baza căruia nădăjduim să elaborăm într-un articol viitor.