Semnalăm o ştire care, deşi probabil vizează o situaţie particulară, încă neclară, de fapt readuce în atenţie o perturbare în ierarhia valorilor sociale protejate de sistemul nostru de drept penal, de mare interes pentru ortodocşi.
Acest articol este deocamdată doar „un ciot”, o semnalare a unei ştiri care ar trebui să fie de interes pentru noi, pentru motive pe care mă voi strădui să le explic în cele ce urmează.
Bărbatul care a ucis un câine a fost arestat preventiv pentru 30 de zile!
Diferite formulări ale enunțului de mai sus sunt folosite de siturile de știri care anunță publicul despre luarea măsurii arestării preventive pentru 30 de zile în cazul bărbatului din București care ar fi ucis un căţel prin spânzurarea de o țeavă de gaz. Inițial, știrile făceau vorbire despre măsura reținerii pentru 24 de ore, măsură preventivă care ni s-a părut excesivă, deși rumoarea publică este una persistentă și, grație rețelelor de socializare, consistentă. Însă oprobiul public, chiar şi când este justificat, aşa cum este cazul de faţă, nu poate justifica luarea unei măsuri preventive, oprobiul fiind el însuşi un mod legitim prin care comunitatea sancţionează faptele antisociale.
Dacă reţinerea este cea mai puţin severă măsură preventivă, arestarea preventivă este cea mai aspră dintre cele prevăzute de legislaţia românească, este o măsură cu caracter excepţional, aşa cum o descrie doctrina, cum o statuează jurisprudenţa CEDO. Această măsură nu (trebuie să) se ia oricum, ci doar în condiţiile prevăzute de art. 223 Codul de procedură penală, pentru scopurile prevăzute la art. 202 Codul de procedură penală.
Având în vedere că se presupune că făptuitorul este o persoană fără adăpost şi că a fost ucis un animal, dilema noastră are în vedere, deocamdată, două componente:
Cel mai probabil este că măsura arestării preventive pentru 30 de zile a fost dispusă pentru a fi asigurată buna-desfăşurare a procesului penal (chestiune care ar putea ridica discuţii serioase în privinţa proporţionalităţii). Există o practică nescrisă a arestării preventive a persoanelor cu cetăţenie străină sau a celor fără adăpost, urmărindu-se acest scop al bunei desfăşurări a procesului penal sau cel al împiedicării sustragerii de la urmărire sau judecată. Cu toate acestea, luarea măsurii preventive trebuie să intervină doar în situaţiile prevăzute de art. 223 alin.(1) lit.a)-d) Codul de procedură penală, situaţii la care presa nu a făcut niciun fel de referire.
Ne manifestăm îngrijorarea că o măsură preventivă cu caracter excepţional, a fost luată în cazul săvârşirii unei infracţiuni de o gravitate (penală) minimă, în principal pentru că suspectul este o persoană fără adăpost. Este posibil să fi fost avute în vedere circumstanţele personale ale suspectului, dacă are antecedente penale, dacă din conduita să se desprind elemente din care rezultă că ar constitui un pericol public.
În orice caz, din elementele furnizate de presă până în acest moment se naşte bănuiala că libertatea personală, ca valoare fundamentală a fiinţei umane, este minimalizată, subordonată dreptului statului de a instrumenta o cauză penală cu suspectul în stare de deţinere.
Cea de-a doua nelămurire a noastră (puţin probabilă!) dar totuşi principalul motiv pentru redactarea acestui articol se referă la art. 223 alin.(2) Codul de procedură penală, unde se arată că măsura arestării preventive se poate lua şi atunci când rezultă „suspiciunea rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune intenţionată contra vieţii (…)”.
În sistemul nostru de drept, infracţiunile contra vieţii sunt incluse în Titlul I din Partea Specială a Codului penal care este denumit „Infracţiuni contra persoanei”. Însă disputele doctrinare recente şi multe iniţiative politice care provin dinspre curentul progresist insistă că acest concept se referă şi la fiinţele non-umane. Subiectul a fost promovat la noi de fostul deputat Remus Cernea, cel care a şi propus un proiect de lege pentru ca delfinii să fie consideraţi persoane non-umane. Deşi nouă ni s-a părut o bizarerie, subiectul este unul amplu dezbătut în mediile filosofice occidentale şi este principalul vehicul intelectual de legitimare a legislaţiei pentru protecţia animalelor.
De pildă, într-un articol publicat de situl Descoperă.ro, din anul 2012, preluând o sursă Press Association, se arată că:
Delfinii trebuie să fie trataţi ca „persoane non-umane” şi să le fie respectat dreptul la viaţă şi libertate, au susţinut un grup de cercetători în cadrul celei mai mari conferinţe ştiinţifice din lume, întâlnirea anuală a AAAS (American Association for the Advancement of Science).
Experţi în filozofie, conservare şi în comportamentul delfinilor susţin că delfinii şi balenele sunt fiinţe inteligente, conştiente de sine, elemente ce justifică tratarea lor ca persoane. Recunoaşterea drepturilor cetaceelor ar însemna ca vânătoarea şi ţinerea acestor fiinţe în captivitate să înceteze. Cercetătorii susţin această „declaraţie a drepturilor cetaceelor” după ani de studii ce au arătat că delfinii şi balenele au creiere mari şi complexe ce le permit să atingă un nivel de conştiinţă de sine similar cu cel atins de oameni. (…)
Conform cercetătorilor, recunoaşterea drepturilor cetaceelor în legislaţia internaţională ar putea dura câteva decenii. „Dacă suntem norocoşi, vom atinge acest obiectiv în 10 ani. Acum ne aflăm în faza în care se găseau acum 20 de ani climatologii. Acesta este doar primul pas”, a declarat Tom White.
Articol integral, la sursă.
Dacă judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării preventive a adoptat o astfel de concepţie atunci, din punctul de vedere al mecanismului judiciar, avem de-a face cu „o ucidere, cu intenţie” pentru care legea prevede expres că se poate lua măsura arestării preventive, indiferent dacă ne aflăm sau nu în una dintre situaţiile prevăzute de art. 223 alin.(1) lit.a)-d) Codul de procedură penală, soluţia fiind, aşadar, legală.
Mai adăugăm faptul că avansul curentului progresist se bazează în principal pe ceea ce americanii denumesc „lawfare” (din law+warfare) constând în demersuri judiciare cu caracter strategic prin care să se asigure dominația anumitor concepte juridice, politice, biologice, culturale.
Neliniştea noastră nu este aşadar nejustificată, cu atât mai mult cu cât infracţiunea de ucidere a animalelor, fără drept, cu intenţie, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 205/2004 nu se rezumă doar la câini/căţei, ci la toate animalele, cu sau fără deţinător, iar regnul animal este totuşi..mare:
Articolul 25
(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:
a) uciderea animalelor, cu intenție, fără drept;
După cum spuneam la început, articolul este doar „un ciot” pe care intenţionăm să-l completăm în secţiunea de comentarii, iar soluţia pronunţată este posibil să vizeze strict circumstanţele reale sau cele personale ale suspectului din această speţă.
În caz contrar, am avea de-a face cu o jurisprudenţă naţională în domeniul măsurilor preventive care subordonează dreptul la libertate a persoanei umane faţă de dreptul la viaţă a animalelor, pe care le include în categoria persoanelor, viziune contrară antropologiei creştine. Oricum, presa pare a favoriza această interpretare a evenimentelor tocmai prin aceea că apreciază că arestarea preventivă este consecinţa acţiunii de ucidere a animalului, fără a formula alte problematizări, fără a considera că sunt necesare detalii.
Domnule Administrator,
Este de inteles ce ati vrut sa sugerati in acest articol, bineinteles ca orice crestin nu ar omori sau schingiui un animal….(ca sa fie legi de pedepsire sau nu a celor a caror cruzime intrece limitele ma abtin a ma pronunta, ca a iubi crestineste implica si cele zece porunci ce ne invata ca sa nu ucizi sau sa schingiuesti pe nimeni alaturi de toate celelalte porunci fiecare cu invatamintele lor)….ce poate am inteles eu daca e corect asa, e ca am ajuns in stadiul in care „acestia” au grija de animale si e salutara initiativa lor, insa dau legi cit mai restrictive pentru oameni care si ei ar trebui trecuti la prioritati alaturi de animale macar!
In curind aproape nu mai suport sa umblu prin cartier si sa astept sa se hotarasca cinii legati in lesele lor prelungi (de stapinii lor) sa imi faca loc si mie sa trec, ptr. ca realizez ca acestia sunt totusi animale – de aceea ii si toleram – apoi si aceasta fie, in ziua de azi ciinii poarta cojoace croite dupa ultima moda, stapinii lor ii aseaza pe bancile din imprejurimi unde poate ar sta si oamenii…apoi stapinii ciinilor ce sa vedem…cit ii „pasc” vorbesc la telefon sau fac alte activitati in care nu se mai gindesc sa le stringa si „amprentele”….e delicat totul si ma opresc aici in acest comentariu, dar nu pot sa ma intreb „totusi oamenii flaminzi/desculti/ in zdrente cui ii lasam”?
Apoi ca sa mai vorbim si de lucruri mai frumoase, va felicit ptr. blogul acesta minunat pentru ce se posteaza asa lucruri interesante si chiar si ptr. ilustratii, va multumim si Domnul sa va ocroteasca, numai bine va doresc!
Nu incurajez de niciun fel uciderea animalelor, pur si simplu am vrut sa atrag atentia sa se pastreze aceeasi proportie in privinta legilor atit la oameni si la animale!
Da, este clar că nu încurajăm, dar nici măcar nu tolerăm maltratarea animalelor.
Recunosc că eu sunt subiectiv scriind despre acest subiect întrucât activez în secţia penală a tribunalului iar munca mea presupune întocmirea actelor de procedură în dosare de omor şi omor calificat. Aceste infracţiuni sunt surprinzător de numeroase pentru cei străini de acest domeniu, iar împrejurările de fapt sunt de cele mai multe ori zguduitoare chiar şi pentru cei care cred că sunt obişnuiţi.
De aceea, pe undeva, probabil am vorbit şi din cauza unui sentiment de revoltă pentru că rumoarea publică se manifestă într-un caz de o gravitate atât de scăzută faţă de dosare în care lucrez în acest moment.
Dar dincolo de această subiectivitate, insist să cred că noi ca societate punem, în continuare, prea puţin preţ pe valorile şi drepturile strâns legate de persoana umană. Nu vorbesc doar despre libertatea de conştiinţă sau despre libera profesare a credinţelor religioase ci, iată, inclusiv despre cele care sunt considerate „seculare” cum este dreptul la libertate.
Ceea ce mă deranjează foarte mult şi este mai greu de înţeles pentru un nespecialist, este că suspectul a fost supus unor măsuri preventive, a fost arestat pentru 30 de zile!
Am arătat deja că legea prevede o pedeapsă cu închisoarea într-o formulare a art. 25 care, având în vedere că deţin un plici cu urme de folosire repetată, m-ar putea transforma în ochii unui jurist acuzator în ucigaş în serie! Mă rog, cu menţiunile aferente dreptului de a le ucide, despre care legea nu face vorbire şi pentu care ar trebui să caut în normele autorităţii sanitar veterinare.
Faptul că avem şi arestare preventivă pe o astfel de reglementare este cu adevărat şocant!
Ar fi o chestie și punerea acestui subiect față în față cu Sf. Scriptură. Animalele au fost uneori jertfite, altele sunt pentru ajutor omului, altele sălbatice etc. Dar care e scopul și limita acestor lucruri, și cât drept avem asupra animalelor? Unii le idolatrizează, alții le masacreaza, și nici una nici alta nu e întrebuințarea cea buna. Ar fi un punct de plecare intrebare: Unde merge suflarea de viata a acestor necuvântătoare? Și care e scopul lor pe pamant? Sunt doar niște unelte de care sa ne batem joc sau…sunt mai mult decât atât? 🙂
Curentul progresist al drepturilor animalelor, despre care vorbeam în articol, este unul destul de răspândit și este integrat în sistemul ideologic care domină actualmente. Eu am rămas cu ideile acestea în vizor după ce am citit cartea Homo Deus a lui Harari, printre alte lecturi ale modernilor, înţelegând că această abordare juridică este una esenţială în construirea viitorului de mâine, aşa cum şi-l imaginează elitele actuale. Acum două zile a fost preluată şi la noi ştirea despre recunoaşterea veganismului etic ca fiind o doctrină filosofică (echivalent dpdv al aplicării libertăţii de conştiinţă cu libertatea convingerilor religioase). Articolul publicat de G4media.ro chiar menţionează clar că pe cale jurisprudenţială veganismul etic a primit recunoaştere în dreptul muncii:
Un tribunal britanic a dispus că veganismul etic este o credinţă filosofică / Veganii etici exclud toate formele de exploatare a animalelor, nu poartă haine din lână sau din piele şi nu folosesc produse testate pe animale
În fine, discuţia este mai amplă şi, din păcate, subiectul mă depăşeşte în mare măsură. Eu unul nu am timp să aprofundez aceste curente filosofice de extremă, dar care sunt puternic promovate, şi nici nu am găsit pe cineva de pe la noi care să le abordeze în mod sistematic. Pentru uzul meu, mi-am cumpărat cartea lui Jean-Claude Larchet – Animalele în spiritualitatea ortodoxă din care sigur vei desprinde răspunsuri pentru întrebările pe care le-ai ridicat. Din păcate, lecţiile acestea trebuie integrate într-o vieţuire autentic ortodoxă, altfel vor fi citite ca fiind entuziaste în favoarea curentului progresist sus-menţionat.
Ca să fie clar ce vreau să zic exemplific cu viaţa Sfântului Dimitrie Basarabov care atât de mult s-a mâhnit că a călcat un cuib cu pui că a umblat 3 ani desculţ.
Or, un astfel de exemplu cade la ţanc pentru cei care cer pedepse pentru rele tratamente aplicate animalelor, căci iată, chiar Sfântul s-a pedepsit pe sine pentru ceva comis fără intenţie! Cartea despre fac vorbire este plină de învăţături desprinse din vieţile sfinţilor despre animale şi despre importanţa acestora în viaţa noastră duhovnicească, este foarte utilă pentru ortodocşi, dar dacă ar fi citită de cei animaţi de veganism etic ar fi înţeleasă şi folosită TOTAL anapoda. După cum spuneam, există o gravă perturbare în ierarhia valorilor sociale, în rândul priorităţilor noastre.
Pe cele ale credinţei trebuie să le facem, iar pe cele despre animale nu trebuie să le lăsăm (ca la Matei 23,23) numai că noi ajungem să punem cele mici în frunte iar pe cele importante să le uităm cu totul.
Da, din păcate, pare că arestarea s-a decis pentru „ucidere”, fiind vorba despre o premieră în dreptul românesc.
Cine este bărbatul care a spânzurat un câine în centrul Bucureștiului.
Bărbatul care a spânzurat un câine în centrul Bucureștiului a fost arestat preventiv. Este pentru prima oară când autoritățile iau o astfel de măsură într-un caz de cruzime împotriva animalelor. Individul are cazier bogat, trăiește pe străzile Capitalei și nu a dat dovadă de nicio urmă de regret pentru ce a făcut.
Judecătoria Sectorului 1 a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a bărbatului de 44 de ani reţinut, duminică, sub bănuiala că a ucis un câine. Este o premieră în astfel de cazuri de cruzime împotriva animalelor. Este pentru prima oară când magistrații încuviințează arestarea preventivă a autorului. Asta, în condițiile în care legea prevede o pedeapsă blândă, de cel mult un an de detenție. Prea mică, spun activiștii pentru drepturile animalelor.
„Vorbim de viitorii criminali în serie ai României. Să înțelegem gravitatea și pericolul pentru integritatea și siguranța noastră, a cetățenilor, dacă nu ne interesează animalele!”, spune Tudor Tim Ionescu, consilier general al Capitalei.
Până acum, nimeni nu a fost condamnat definitiv la închisoare în România pentru uciderea unui animal.
Poliţiştii continuă cercetările sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere a animalelor, cu intenţie, fără drept.
______________________________________________________________
Domnul acela, Tudor Tim Ionescu, este sub orice critică! Doamne, iartă-ne!
I’m starting to see a pattern here:
Adevărul.ro: Cum sunt maltrataţi caii de ani de zile la Bobotează, iar poliţia ignoră barbaria. „Sunt nişte criminali. Ar trebui să facă puşcărie“
Ameţiţi de băutură şi dornici să câştige un concurs barbar, zeci de localnici din Mogoşeşti, un sat din comuna dâmboviţeană Dragomireşti, îşi supun caii la chinuri groaznice de Bobotează, spre amuzamentul publicului prezent.
S-a întâmplat luni, 6 ianuarie, în timpul reconstituirii unei tradiţii numite „Botezul cailor“. Teoretic, obiceiul prespune doar sfinţirea cu agheasmă a patrupedelor, în semn de respect faţă de animalelor vitale în gospodăriile românilor odinioară.
Pe de altă parte, în timp a apărut în meniu o adăugire extrem de crudă, care presupune folosirea cailor într-o întrecere de tractat obiecte extrem de grele.
Caznele la care au fost supuşi caii
Bucăţi de ciment de sute de kilograme au fost aduse drept sarcini pentru animale, care au fost bătute cu bestialitate de către stâpâni pentru a fi impulsionate să le tracteze.
Unii participanţi la concurs, neîncrezători în posibilitatea cailor de a trage sarcinile de ciment, „s-au rezumat“ doar a bate caii pentru a trage căruţele ale căror roţi fuseseră blocate în prealabil. Alţi proprietari, bazându-se pe puterea cailor, s-au suit pe respectivele greutăţi de ciment pentru a proba valoarea animalelor.
Timp de aproape 4 ore, zeci de cai au fost bătuţi cu bestialitate, iar mulţimea adunată din satele vecine a asistat încântată la ororile produse de participanţii la concurs. De ani buni, la Mogoşeşti există adunări de acest fel, dar la eveniment nu sunt prezenţi niciodată poliţişti sau jandarmi. De altfel, concursul barbar este ilegal pentru că nu primeşte aprobare din partea Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dâmboviţa (DSVSA).
„Noi am primit o cerere pentru aprobarea acestui eveniment de la Mogoşeşti, dar n-am dat aviz. Astfel de concursuri sunt interzise pe tot teritoriul judeţului. Deocamdată, n-am fost sesizaţi de nimeni despre schingiuirea animalelor, dar ne autosesizăm şi vom lua măsuri. Cei care vor fi găsiţi vinovaţi vor fi amendaţi cu până la 20.000 de lei“, ne-a declarat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmboviţa.
Poliţiştii au preferat să se autosesize
Poliţiştii din Dâmboviţa susţin că s-au sesizat şi ei post-factum şi anchetează situaţia. „În cauză, poliţiştii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de rănirea sau schingiuirea animalelor, fapta prevăzută de articolul 25, alineatul (1), litera E, din Legea 205/2004 privind protecţia animalelor. Cercetările se efectuează sub coordonarea procurorului de caz, urmând că la finalizarea acestora să se propună soluţie prin unitatea de parchet competenţă“, au precizat oficialii IPJ Dâmboviţa.
Organizaţiile pentru protecţia animalelor spun că scenele de cruzime ar trebui preîntâmpinate de autorităţi. „Noi mereu sesizăm Poliţia despre astfel de cazuri, şi nu vorbim doar despre câini, ci şi despre cai. De câte ori am avut ocazia, am oferit sprijin şi adăpost pentru caii bătuţi de chiar proprietarii lor. De cele mai multe ori, aceşti criminali primesc o amendă şi apoi tot ei au grijă de respectivii cai. Ar trebui să facă puşcărie“, a spus Cristina Păun, preşedina Asociaţiei „Sufleţel“ din Târgovişte.
Botezul cailor în varianta barbară are loc şi localitatea dâmboviţeană Vişina. În 2019, primăria a fost amendată cu 10.000 de lei pentru organizarea evenimentului, după ce chiar primarul le-a înmânat diplome concurenţilor.
______________________________________________
Nu că nu ar fi fost evidentă sincronizarea mediatică în întregul spectru românesc al presei, dar iată, ideea de „pușcărie pentru criminali” este dusă mai departe.
Din nou, subliniez că nu sunt de acord cu maltratarea animalelor, nici măcar la „botezul”(?!?) lor, ci sunt foarte preocupat de diluarea pragului de răspundere pentru care intervine sancțiunea penală sau pentru care sunt aplicate măsuri preventive.
După cum spuneam, este un trend susţinut, nu este doar un interes trecător al presei pentru chestiuni bizare.
https://www.g4media.ro/un-francez-a-fost-condamnat-la-6-luni-de-inchisoare-cu-executare-pentru-ca-a-ucis-un-caine.html
Un francez a fost condamnat la 6 luni de închisoare cu executare pentru că a ucis un câine
Un bărbat de 22 de ani a fost condamnat luni în Regiunea Pariziană (RP) la un an de închisoare, din care şase luni cu executare, pentru înjunghierea şi uciderea, din răzbunare, a unui câine ţinut în lesă de stăpâna lui, au anunţat marţi pentru AFP reprezentanţii unei asociaţii pentru apărarea animalelor, transmite Agerpres.
Pe 8 ianuarie, o femeie îşi plimba câinele, Ginger, o femelă de opt ani din rasa malinois, ţinută în lesă pe străzile din Bonneuil-sur-Marne, o localitate aflată la 15 kilometri de Paris, în momentul în care un bărbat ce purta o cagulă a lovit cu un cuţit animalul, care s-a prăbuşit pe asfalt şi a murit după câteva minute.
„Să ucizi câinele cuiva pentru a te răzbuna echivalează cu comiterea unei violenţe asupra stăpânului său. Aşa au considerat judecătorii de la Tribunalul Corecţional din Creteil, care l-au condamnat pe tânărul de 22 de ani la un an de închisoare, din care şase luni cu executare”, a declarat Patrice Grillon, avocat al Baroului din Paris, care a apărat în instanţă mai multe asociaţii pentru apărarea animalelor şi pe stăpâna câinelui ucis.
Avocatul s-a declarat mulţumit de această pedeapsă. Atacatorul a fost condamnat, de asemenea, să plătească despăgubiri de 3.000 de euro proprietarei animalului, a adăugat Patrice Grillon, care a vorbit în pledoaria lui despre „o vătămare morală a afecţiunii” în urma decesului acestui câine, care făcea parte din familia sa adoptivă de peste opt ani.
„Începem să avem tot mai multe condamnări la închisoare pentru acte de cruzime comise asupra animalelor. Ceea de dovedeşte că magistraţii devin conştienţi de drepturile animalelor şi de opinia publică”, a declarat Stephane Lamart, care s-a constituit parte civilă în acest proces alături de Societe Nationale de Defense des Animaux (SNDA).
La finalul audierii, bărbatul atacator, care locuieşte în Bonneuil-sur-Marne, a fost încarcerat.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/premiera-in-romania-se-infiinteaza-politia-animalelor-autoritatile-pot-actiona-fara-mandat-daca-un-animal-este-torturat-1358201
Marcel Vela a anunțat marți proiectul Ordonanței de Urgență prin care este pusă în dezbatere publică înființarea Poliției Animalelor. Ministrul de Interne a prezentat principalele prevederi.
Proiectul înființării Poliției Animalelor prevede că animalele aflate în pericol vor putea fi confiscate, iar polițiștii vor avea dreptul să intre pe o proprietate privată fără mandat de la judecător dacă se constată că animalul este în pericol.
De asemenea, polițiștii se pot folosi de forțele și mijloacele din dotare ca să acționeze pentru salvarea unui animal, iar „acțiunile polițiștilor, inclusiv cele de pătrundere, pot fi înregistrate cu mijloacele audiovideo sau foto din dotare, fără consimțământul persoanelor.”
În plus, animalele maltratate vor fi cazate în adăposturile publice pentru a fi tratate, apoi vor fi date spre adopție.
Poliția Animalelor va avea atribuții inclusiv în ceea ce privește animalele sălbatice și va fi în subordinea Poliției Române.
Proiectul de Ordonanță de Urgență modifică Legea 205/2014 de protecție a animalelor și mai prevede că vor fi transferați, fără examen sau concurs, angajați de la ANSVSA în noua structură.
Ce se înțelege prin situația de pericol pentru animale:
a) rănirea sau schingiuirea animalelor;
b) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
c) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) prezența fără supraveghere, pe căile de circulație publică, a animalelor din speciile ecvine și rumegătoare mari și mici.
Astfel, polițiștii pot interveni dacă vor constata existența situației de pericol pe baza evaluării situației de fapt și a stării fizice a animalului care rezultă din:
a) constatarea directă și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;
b) declarațiile persoanelor implicate în activitățile prevăzute la alin.(2) sau ale persoanelor care au asistat la activitățile respective sau au cunoștință despre desfășurarea acestora;
c) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora;
d) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă;
e) fișa de observație clinică întocmită de un medic veterinar.
Totodată, în cazurile în care nu s-a putut interveni la timp pentru salvarea animalelor, se prevede că „în situația în care este necesară curmarea suferințelor fizice inutile ale animalului rănit, serviciile publice, prin medici veterinari, efectuează eutanasia acestuia la fața locului”.
https://adevarul.ro/international/europa/pentru-oara-lume-legea-britanica-recunoaste-animalele-fiinte-drepturi-1_609b878e5163ec4271f33184/index.html