
este un proiect de lege deja adoptat la Senat (link procedură), depus de deputatul din partea minorităţilor Silviu Vexler, care ar fi urmărit, potrivit intenţiei iniţiale, împiedicarea exercitării frauduloase a funcţiilor clericale şi pentru celelalte culte recunoscute din România. Intenţia iniţială viza pedepsirea excrocilor, a falşilor preoţi, imami, rabini, pastori.
În cadrul consultărilor derulate de domnul deputat (vezi anexă), Biserica Ortodoxă Română a formulat trei propuneri:
- extinderea sacţionării penale şi către personalul monahal (nepreoţit);
- acordarea către culte a dreptului exclusiv de a stabili modalităţile religioase de cinstire a persoanelor canonizate;
- împiedicarea preoţilor care au fost numiţi în conformitate cu prevederile statutare ale cultelor recunoscute să exercite atribuţii în cadrul altor asociaţii sau pentru alţi credincioşi decât pentru credincioşii (parohiile) pentru care au fost autorizaţi să activeze.
Formularea pentru această din urmă propunere este profund deficitară, este ambiguă în privinţa întinderii aplicării şi interpretabilă în privinţa efectelor şi sancţiunilor:
„(3) Personalul care desfăşoară activităţi religioase în cadrul unei asociaţii religioase trebuie să fie învestit sau numit de către asociaţia religioasă în conformitate cu prevederile statutare şi ale mărturisirii de credinţă, fiind interzisă exercitarea fără drept a acestora în cadrul asociaţiei sau pentru credincioşii altei structuri religioase din România.”
Din nefericire, aceste propuneri nu(!) reflectă prevederile obligatorii ale jurisprudenţei CEDO pentru garantarea pluralităţii religioase şi pare că BOR urmăreşte să extindă regimul de pedepsire cu închisoarea nu doar la excrocii religioşi, ci şi la clericii şi monahii caterisiţi sau daţi afară, indiferent de motiv.
Situaţia preoţilor şi credincioşilor aşa-zis nepomenitori este vizată în mod direct, fiind, în formularea actuală, pasibili de a fi trimişi la închisoare în calitate de autori (preoţi şi monahi) sau instigatori (mireni) pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi supusă autorizării sau recunoaşterii.
Or, aici se ridică o problemă de justă aplicare a legii, care trebuie să ţină cont de toate împrejurările şi efectele practice ale exercitării legitime a libertăţii religioase, fiind inacceptabilă repetarea sau multiplicarea scenariului părintelui Ioan Ungureanu, cel care a fost prigonit de MMB şi ţinut sub spectrul încarcerării până în ultima clipă.
Similar, este relevantă situaţia părintelui Lucian Botez sau părintelui Ciprian Mega, între mulţi alţii, care au fost caterisiţi abuziv, pe considerente care ocolesc sau contrazic exact principiile legale, constituţionale şi jurisprudenţiale recunoscute de legea cultelor. Cu alte cuvinte, prevederile legale au fost denaturate în mod intenţionat pentru a servi drept instrument de persecuţie cu consecinţe de o gravitate de neignorat: trimiterea la puşcărie prin voinţa neîngrădită a ierarhilor care, spre deosebire de alte profesii autorizate, sunt independenţi faţă de stat.
Acest tip de abuz trebuie împiedicat prin chiar dispoziţiile legii acum în dezbatere parlamentară.
Faţă de cele sus-menţionate, consider că se impune ca preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române să participe la dezbaterile ocazionate de modificarea prevederilor legii cultelor.
Nu ar fi fără însemnătate nici obligarea la transparenţa nominală a forurilor de conducere a cultelor recunoscute. Reamintesc să Adunarea Naţională Bisericească, organul electiv pentru demnitatea de Patriarh al României, este un for cu componenţă secretizată, necunoscută credincioşilor. De altfel, într-un interviu mai vechi, pe care îl parafrazez din memorie, Gelu Voican Voiculescu spunea că prin această secretizare se urmărea garantarea controlului exterior asupra funcţiilor de conducere din interiorul Bisericii Ortodoxe Române.
Cu privire la categoria credincioşilor ortodocşi care nu recunosc ortodoxia deciziilor adoptate de sinodul din Creta, tema modificării legii cultelor este de importanţă crucială pentru că mărturisirea convingerilor antiecumeniste şi sprijinirea clericilor mărturisitori îi va putea trimite în malaxorul instrucţiei penale şi în închisoare.
Din acest motiv se impune lansarea unor consultări extinse între toţi credincioşii ortodocşi, şi a celor care au întrerupt pomenirea ereziarhilor şi a celor care nu au făcut-o (dar care înţeleg gravitatea şi nocivitatea schimbării eclesiologiei Bisericii Ortodoxe) pentru a găsi cele mai potrivite mijloace şi instrumente de a participa la modificarea legii cultelor, în măsură să evite sancţionarea penală a mărturisitorilor dimpreună cu orice alt excroc religios care preumblă internetul şi târgurile patriei.
Plx 166/2025 trebuie amendată în mod necesar cu dispoziții care:
a) protejează împotriva abuzului penal;
b) garantează transparența forurilor de conducere și a celor elective din cadrul cultelor recunoscute;
c) evită reglementările ce impun exclusivismul teritorial al slujirii.
Astfel, îndrăznesc să pun în discuția cititorilor următoarele propuneri de amendamente:
apoi,
şi
.
Vă reamintesc că pe rolul parlamentar se află în dezbatere finală proiectul de modificare şi completare a Legii cultelor care propune prevederi ce pot fi folosite pentru a persecuta judiciar şi chiar trimite la închisoare pe clericii mărturisitori (caterisiţi abuziv) şi pe mirenii care îi sprijină pe aceştia.
Link canal Telegram:
https://t.me/theodosieblog
Vă rog smerit să vă exprimaţi opinia în privinţa propunerilor sus-indicate în secţiunea de comentarii de la acest articol.
Eu as fi de acord ca in cazul in care inaltii ierarhi ai BOR nu.si protejeaza credinciosii organizand proteste/ militand pt.interzicerea unor manifestatii scabroase, care sfideaza bunul- simt public si onoarea de crestin / protestand in scris, la conducerea laica a tarii sau mobilizand credinciosii, calugarii, preotii, etc…impotriva celor care se manifesta cu sfidare la adresa ortodoxiei..revin: acei inalti ierarhi sa fie DESTITUITI de catre popor prin REFERENDUM sau prin strangerea de semnaturi, si SA AVEM PASTORI CARE SE INGRIJESC DE SUFLETELE PASTORITILOR, NU LUPI IN PIEI DE OAIE, cum spun Insusi Hristos si Sfintii Apostoli…Indiferent ca de apropie sau nu zilele din urma, ortodocsii sa aiba dreptul sa.si aleaga pastorii dupa FAPTELE lor…cum scrie la Sfanta Scriptura!
Nu cred că ar fi asta o soluţie. Soluţiile lumeşti fac mult rău Bisericii şi riscăm să facem un rău mult mai mare. Căderile se înfruntă bisericeşte, cu mărturisire, cu pocăinţă şi cu îndelungă răbdare.
Este drept că funcţionează o contraselecţie în privinţa ierarhilor şi în privinţa multor preoţi, dar nu referendumul pare soluţia potrivită. Nici nu ştiu practic cum ar trebui acţionat pe mai departe.
Hristos s-a inaltat! Nu stiu cazul parintelui Botez, dar in cazul parintelui Mega, consider ca caterisirea este valida. Din cate stiu, a intrerupt pomenirea pe motive de apucaturi homosexuale ale episcopului, iar asta nu e un motiv canonic.
Participarea credinciosilor de rand la aceste consultari, presupune o cunoastere ortodoxa (canonica, teologica) a problemelor din Biserica. Sunt foarte putini credinciosi care cunosc si inteleg. Asta e realitatea. Cel mult are trebuie, ca la alegerea unui arhiereu, sa aiba un cuvant si staretii, staretele, preotii (imputerniciti de obstile lor), dar asta in situatia in care si acestia au aceasta cunoastere ortodoxa, pt ca sunt si din randul clericilor si a cinului monahal, care nu cunosc efectiv notiuni de baza ale credintei ortodoxe.
OFFTOPIC: În privinţa părintelui Ciprian Mega, nu vă împărtăşesc opinia.
Motivul pentru care părintele Ciprian a intrat în conflict cu episcopul Sofronie nu se limitează doar la faptul că acesta este homosexual. Dimpotrivă, părintele Ciprian a precizat de mai multe ori că nu asta îl interesează (păcatul personal al ierarhului), ci strâmbarea vieţii bisericeşti prin impunerea sodomiei drept criteriu de (pre)selecţie a slujitorilor clericali şi a împuterniciţilor eparhiali, caracterul prădalnic/prăduitor al ierarhiei bisericeşti, minciuna şi duplicitatea.
Părintele Ciprian nu a denunţat (doar) unele căderi morale ale unora sau altora ci a invocat inclusiv abaterile de natură dogmatică, care sunt de altfel cunoscute. Atât cât au fost invocate şi argumentate în public, eu le consider arhi-suficiente pentru nepomenirea ierarhului. Înţeleg că acestea au fost menţionate şi în mai multe scrisori pe care părintele Ciprian le-a adresat părintelui patriarh.
E drept că părintele Ciprian nu a formulat o scrisoare publică de încetare a pomenirii pentru motivul ereziei (nici după Creta), dar intuiesc că s-a ferit să intre în categoria (noastră a) nepomenitorilor.
Întrucât motivul conflictului cu ierarhul nu este de natură pur personală, ci a fost provocat de episcop din pricina verticalităţii slujirii părintelui Ciprian, acesta fiind cel prigonit, iar nu provocatorul conflictului, convingerea mea este că sancţiunea caterisirii este nedreaptă (nu doar greşită/eronată).
Spun nedreaptă în sensul că a fost aplicată viclean, ca să intimideze şi să reducă la tăcere o voce care denunţă căderi de neignorat, să marginalizeze şi să compromită.
Aşadar problema caterisirii nu este că ar fi eronată, adică rezultatul unei neînţelegeri sau a greşitei aplicări a prevederilor canoanelor bisericeşti, ci că este nedreaptă, că nu urmăreşte apărarea Bisercii şi a dreptei credinţe ci acoperirea şi impunerea tiranică a răului (inclusiv a ereziei) ca instrument de lucru în viaţa Bisericii.
Pentru aceste motive şi până în acest moment, eu nu recunosc ca validă caterisirea părintelui Ciprian Mega şi mă rog pentru sfinţia sa să nu cadă în schismă sau să greşească cu adevărat faţă de Mântuitorul şi faţă de Sfântă Biserica Lui. Lupta în care a fost tras este grea şi primejdioasă dar deocamdată consider că se ţine pe linia dreaptă.
ONTOPIC: Recunosc că motivul pentru care eu m-am sesizat rezidă în puterea complet discreţionară recunoscută unor ierarhi compromişi moral de a uzita neîngrădit de instrumentele coerciţiei penale împotriva preoţilor nepomenitori.
Legea propusă este nedreaptă pentru că instituie o categorie de super-demnitari ai statului a căror decizie arbitrară poate conduce la aplicarea pedepsei cu închisoarea în mod direct. De pildă, dacă nu respectaţi un decret al preşedintelui României, o Hotărâre de Guvern, o Hotărâre a Consiliului Judeţean sau Local, statul trebuie să obţină obligarea la conformare printr-o hotărâre judecătorească în care se verifică dacă respectiva decizie este legală şi temeinică şi dacă trebuie într-adevăr respectată.
Ierarhii sunt singura categorie faţă de care nu se verifică legalitatea sau corectitudinea caterisirii ci, indiferent dacă e corectă sau nedreaptă, ea obligă instanţa să pronunţe o condamnare penală.
Acest aspect este scandalos.
Totodată, legea nu face distincţie între activitatea frauduloasă sau nefrauduloasă a persoanei incriminate. Situaţia este diferită în cazul în care un individ oarecare pretinde înşelător că este preot sau monah pentru a obţine anumite avantaje incorecte, faţă de situaţia în care credincioşii cunosc starea de conflict şi nedreptatea care a stat la baza pronunţării unei caterisiri.
Faptul că preoţii caterisiţi nedrept sunt puşi în aceeaşi oală cu excrocii este, din nou, scandalos.
Pentru aceste motive consider că se impune respingerea proiectului de lege şi completarea legii cu amendamentele pe care le-am propus în comentariul anterior.
O caterisire nedreaptă, nu o face automat invalida. El nu trebuia să aduca în discuție problema homosexualității, ci să facă referire strict la problema teologică, care-i dădea dreptul să întrerupă pomenirea. Atât. Mie mi se pare, că parcă părintele și-a cerut caterisirea, pozând in victima. Canonul spune clar, că nu ai voie sa întrerupi pomenirea decât în cazul unei erezii. Părerea mea, că părintele a făcut o mare greșeală. Vedem și cazul arhiereului din Cipru. De abia așteaptă ecumeniștii să-ți găsească cusur, că să te dea deoparte. Prin asta, le-a dat apa la moara, și mi se pare că astfel compromite și acțiunea de întrerupere a pomenirii unui ierarh, o duce în derizoriu, de ajunge lumea sa creadă, că cine întrerupe pomenirea e razvratit, schismatic.
Numai că în cazul arhiereului din Cipru, caterisirea e invalida. Nu are niciun argument.
Răspund cu un comentariu postat pe grupul de Telegram unui frate care este în acelaşi gând cu dumneata:
Întâi de toate, e foarte bine că a adus în discuție homosexualitatea din cadrul ierarhiei. Episcopii pot înfruntați pe orice subiect, nu doar pe erezie, ca și cum problemele morale nu există și nu vatămă.
Apoi trebuie observat că nu a fost caterisit pentru întreruperea pomenirii, ceea ce plasează pedeapsa în sfera abuzului și poate fi ridicată de o instanță superioară.
Sarut mana Parinte! Daca nu a fost caterisit pentru ca a intrerupt pomenirea, atunci care sunt motivele?
Foarte multe și mărunte. Că are asociație, că e nesupus față de ierarh, diferite acuzații aduse de preoți, că…
Probabil ideea că a fost caterisit pt nepomenire e preluată de la Pr. Matei, dar mi se pare o diversiune (poate involuntară) pt a produce dezbinare.
Ca să fiu mai precis, iată ce scrie în Comunicatul oficial al Episcopiei: „încălcarea Mărturisirii de la hirotonie și a Actului de onestitate și fidelitate față de Biserică; insulta, calomnia și defăimarea autorității bisericești; săvârșirea de fapte contrare moralei creștine, ordinii publice și bunei-cuviințe; instigarea la atitudini și fapte de dezbinare; provocarea de tulburări grave în rândul clericilor și credincioșilor; neascultarea în formă continuată față de autoritățile bisericești; contrazicerea publică sistematică a pozițiilor oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române; săvârșirea de slujbe în alte jurisdicții bisericești fără binecuvântările canonic necesare”.