PL-X 166/2025 vizând completarea legii cultelor aduce pedepse cu închisoarea pentru mărturisitorii ortodocşi
este un proiect de lege deja adoptat la Senat (link procedură), depus de deputatul din partea minorităţilor Silviu Vexler, care ar fi urmărit, potrivit intenţiei iniţiale, împiedicarea exercitării frauduloase a funcţiilor clericale şi pentru celelalte culte recunoscute din România. Intenţia iniţială viza pedepsirea excrocilor, a falşilor preoţi, imami, rabini, pastori.
În cadrul consultărilor derulate de domnul deputat (vezi anexă), Biserica Ortodoxă Română a formulat trei propuneri:
- extinderea sacţionării penale şi către personalul monahal (nepreoţit);
- acordarea către culte a dreptului exclusiv de a stabili modalităţile religioase de cinstire a persoanelor canonizate;
- împiedicarea preoţilor care au fost numiţi în conformitate cu prevederile statutare ale cultelor recunoscute să exercite atribuţii în cadrul altor asociaţii sau pentru alţi credincioşi decât pentru credincioşii (parohiile) pentru care au fost autorizaţi să activeze.
Formularea pentru această din urmă propunere este profund deficitară, este ambiguă în privinţa întinderii aplicării şi interpretabilă în privinţa efectelor şi sancţiunilor:
„(3) Personalul care desfăşoară activităţi religioase în cadrul unei asociaţii religioase trebuie să fie învestit sau numit de către asociaţia religioasă în conformitate cu prevederile statutare şi ale mărturisirii de credinţă, fiind interzisă exercitarea fără drept a acestora în cadrul asociaţiei sau pentru credincioşii altei structuri religioase din România.”
Din nefericire, aceste propuneri nu(!) reflectă prevederile obligatorii ale jurisprudenţei CEDO pentru garantarea pluralităţii religioase şi pare că BOR urmăreşte să extindă regimul de pedepsire cu închisoarea nu doar la excrocii religioşi, ci şi la clericii şi monahii caterisiţi sau daţi afară, indiferent de motiv.
Situaţia preoţilor şi credincioşilor aşa-zis nepomenitori este vizată în mod direct, fiind, în formularea actuală, pasibili de a fi trimişi la închisoare în calitate de autori (preoţi şi monahi) sau instigatori (mireni) pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi supusă autorizării sau recunoaşterii.
Or, aici se ridică o problemă de justă aplicare a legii, care trebuie să ţină cont de toate împrejurările şi efectele practice ale exercitării legitime a libertăţii religioase, fiind inacceptabilă repetarea sau multiplicarea scenariului părintelui Ioan Ungureanu, cel care a fost prigonit de MMB şi ţinut sub spectrul încarcerării până în ultima clipă.
Similar, este relevantă situaţia părintelui Lucian Botez sau părintelui Ciprian Mega, între mulţi alţii, care au fost caterisiţi abuziv, pe considerente care ocolesc sau contrazic exact principiile legale, constituţionale şi jurisprudenţiale recunoscute de legea cultelor. Cu alte cuvinte, prevederile legale au fost denaturate în mod intenţionat pentru a servi drept instrument de persecuţie cu consecinţe de o gravitate de neignorat: trimiterea la puşcărie prin voinţa neîngrădită a ierarhilor care, spre deosebire de alte profesii autorizate, sunt independenţi faţă de stat.
Acest tip de abuz trebuie împiedicat prin chiar dispoziţiile legii acum în dezbatere parlamentară.
Faţă de cele sus-menţionate, consider că se impune ca preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române să participe la dezbaterile ocazionate de modificarea prevederilor legii cultelor.
Nu ar fi fără însemnătate nici obligarea la transparenţa nominală a forurilor de conducere a cultelor recunoscute. Reamintesc să Adunarea Naţională Bisericească, organul electiv pentru demnitatea de Patriarh al României, este un for cu componenţă secretizată, necunoscută credincioşilor. De altfel, într-un interviu mai vechi, pe care îl parafrazez din memorie, Gelu Voican Voiculescu spunea că prin această secretizare se urmărea garantarea controlului exterior asupra funcţiilor de conducere din interiorul Bisericii Ortodoxe Române.
Cu privire la categoria credincioşilor ortodocşi care nu recunosc ortodoxia deciziilor adoptate de sinodul din Creta, tema modificării legii cultelor este de importanţă crucială pentru că mărturisirea convingerilor antiecumeniste şi sprijinirea clericilor mărturisitori îi va putea trimite în malaxorul instrucţiei penale şi în închisoare.
Din acest motiv se impune lansarea unor consultări extinse între toţi credincioşii ortodocşi, şi a celor care au întrerupt pomenirea ereziarhilor şi a celor care nu au făcut-o (dar care înţeleg gravitatea şi nocivitatea schimbării eclesiologiei Bisericii Ortodoxe) pentru a găsi cele mai potrivite mijloace şi instrumente de a participa la modificarea legii cultelor, în măsură să evite sancţionarea penală a mărturisitorilor dimpreună cu orice alt excroc religios care preumblă internetul şi târgurile patriei.