Vaccinarea – un măr otrăvit. Libertatea sufletească strivită de „sănătatea publică”

Discursul vaccinist ca prevenire a virusului Sars-Cov-2 este subiectul zilei. Asta nu doar din cauza riscurilor sau eficienței injecției în sine, ci mai ales datorită implicațiilor multiple în viața noastră socială. Problema medicală a devenit o problematică socială imensă care este alimentată de frici, constrângeri, manipulări, conspirații și toată suma de factori pe care îi implică pandemia covid în ultimul timp. Deși este dificil să fie luate în calcul toate elementele care alcătuiesc ansamblul provocării venite din partea vaccinării, totuși va trebui să ne găsim liniștea și luciditatea să înțelegem contextul și să luăm o decizie majoră: cum ne raportăm la vaccinare.

Nu doar vaccinul (compoziția lui) constituie problema în sine, ci tot demersul de implementare și fundalul pe care este realizat, adică pandemia de coronavirus. Este vaccinarea o soluție la criza actuală? Este singura opțiune sau măcar cea mai bună? Dar, mai de la rădăcină, există o amenințare la adresa umanității care să necesite o astfel de mobilizare? Este afectată credința și care ar trebui să fie poziția Bisericii și a credinciosului? Problemele de etică medicală ridicate de folosirea unor culturi de celule prelevate de la fetuși avortați și de utilizarea unor tehnici de biologie moleculară sunt serioase, dar puțin supuse discuției. La fel, libertatea de decizie este garantată deocamdată prin lipsa obligativității, dar există un atac teribil asupra ei prin posibile constrângeri pe viitor și prin presiunea socială imensă și bine direcționată.

Așadar avem un tablou complex, format din multe detalii, care țin de compoziția vaccinului și de campania de vaccinare. Deși consider că îngrijorările cele mai mari sunt stârnite de impactul social, nu sunt de neglijat nici conținutul și eficiența în sine a vaccinului.

Tehnologie nouă cu ARNm

Dintre vaccinurile elaborate până acum împotriva virusului sars-cov-2, mare parte din ele, deși nu toate, folosesc tehnologii inovative, care acționează la nivelul unor procese genetice. Înțelegerea întregului mecanism depășește capacitatea unui om obișnuit, chiar și a specialiștilor. Totuși o idee de ansamblu este accesibilă.

În România, este distribuit deocamdată doar vaccinul produs de Pfizer&BioNTech, care se bazează pe tehnica ARNmesager, ca și cel produs de Moderna. Aceasta este o descoperire veche, de aproximativ jumătate de secol, dar abia acum „reușește” să fie pusă în practică după cercetări de ani de zile.

Particula de ARN mesager ține de un mecanism firesc al corpului nostru prin care ADN-ul din nucleu produce o secvență de ARN. Această secvență este formată dintr-un singur fir, similară celor două din ADN. ARN mesager este produs în nucleu, ține de informația genetică a fiecăruia și are rolul de a transmite o comandă corpului să producă diferiți aminoacizi necesari pentru a funcționa bine organismul. Vaccinul introduce secvențe de ARNm care trebuie să ajungă în citoplasma celulei, unde va fi citit de ribozomi, care vor da comanda de a produce doar țepușele virusului corona. Împotriva lor se va activa sistemul imunitar, care va produce anticorpi pentru a le distruge, fiind străine. Astfel, în teorie, se ajunge la o reacție imunitară și virusul va fi anihilat ușor în cazul unei îmbolnăviri.

Există și aspecte mai complicate, cum ar fi modalitatea de a trimite secvențele ARN în celulă fără a fi distruse pe traseu de organism. De asemenea, durata limitată de viață a acestor mesaje ARN, care trebuie să fie suficient de lungă sau scurtă pentru a nu produce efecte dăunătoare. Încă de acum câțiva ani se vorbea despre problemele care puteau fi generate de durata prea lungă sau prea scurtă, fapt ce ar putea duce la ineficiență sau la declanșarea unor reacții autoimune distructive. Probabil au fost rezolvate aceste aspecte între timp.

Colegiul Medicilor din România a realizat o prezentare online în care este înfățișată în debut schematic funcționarea vaccinului. Este foarte posibil ca acest vaccin să nu genereze probleme mari în prezent, dar cel puțin deschide poarta unor uriașe riscuri pe viitor. Pe de altă parte, procesele metabolice și intra-celulare sunt greu de controlat. Cine dintre noi își asumă riscurile de care nu răspunde și nici nu e capabil să răspundă nimeni?

În ce privește răspunderea, ar trebui adăugat faptul că industria Big Pharma are un trecut care stârnește fiori și neîncredere pe viitor. Nici firma Pfizer, care acționează în prezent la noi în țară nu este străină de astfel de acțiuni scandaloase reale și chiar sancționate.

Autorizarea vaccinului

Atât în SUA, cât și în Europa, vaccinurile produse de Pfizer și Moderna au fost autorizate condiționat sau în regim de urgență pe o perioadă de un an de zile pentru început. Mai în clar, acestea sunt considerat în stadiul de studiu și, deci, nu prezintă încă siguranță. În caz că se va constata că „balanța riscurilor depășește pe cea a beneficiilor, atunci autorizarea e anulată”. În această eventuală situație, cei vaccinați cu reacții adverse vor fi simpli cobai fără noroc.

Aici trebuie remarcat că purtătorii de cuvânt și decidenții în campania de vaccinare din România nu au comunicat suficient de clar această situație, ci s-a vorbit doar despre autorizare, ca în cazul celorlalte vaccinuri. Una este autorizarea unui vaccin și alta acceptarea să fie testat practic pe populație pe considerentul că ar fi mai mari beneficiile decât pagubele „imense” medicale produse de actuala pandemie.

Până la terminarea „studiului”, se constată că există multe reacții adverse post-vaccinale. Există și cazuri de morți.

Culturile de celule de fetuși folosite în testări

Partea etică a producerii vaccinului nu este deloc nelijabilă. Folosirea unor linii celulare provenite de la fetuși avortați este documentată, deși o parte a presei critică din instinct aceste informații.

Având în vedere aceste aspecte, care țin de bioetică, Biserica ar trebui să-și spună cuvântul pe această temă, să se dezică de practicile neconforme cu doctrina ei. Avortul este un păcat major și nu poate fi validat prin nici un mijloc. Totuși mai mulți clerici, chiar și episcopi, s-au pronunțat favorabil față de vaccin, negând din start orice componentă nocivă. Nici măcar nu au luat în considerare valorile morale propovăduite în Ortodoxie când și-au expus opțiunile, ci doar considerațiile de ordin medical preluate necritic.

Mai grav este că până și Sinodul permanent al Bisericii Greciei din 12-13 ianuarie a emis un comunicat în care afirmă că „vaccinurile împotriva covid-19 care sunt utilizate în prezent în patria noastră (Grecia) nu reclamă folosirea unor culturi de celule fetale pentru producerea lor”. Această poziție este bazată pe informările Comisiei Sinodale de Bioetică. Oare este posibil să nu fie cunoscut faptul că vaccinul Pfizer, folosit în Grecia, a folosit totuși asemenea celule în faza de testare? În continuare, hotărârea menționată mai susține că „alegerea vaccinării nu este o chestiune atât teologică sau bisericească, ci în principal medical-științifică și constituie alegerea liberă personală a oricărui om în consultare cu medicul său, fără ca vaccinarea să fie o cădere din dreapta credință și viețuire”.

Poziția oficială a Bisericii

Biserica Ortodoxă Română a adoptat inițial o poziție oarecum neutră (în decembrie, înainte de sosirea vaccinului în țară). Prin purtătorul său de cuvânt, a transmis mesajul că nu se pronunță dacă este sau nu sigur vaccinul, fiind o temă strict medicală. Sunt pomenite câteva aspecte de natură etică: „consimţământul informat al persoanei, descrierea clară a beneficiilor şi a riscurilor, asumarea responsabilității concrete în cazul în care vaccinarea produce efecte adverse asupra sănătății persoanei vaccinate”. În contextul de atunci, când se punea o presiune asupra Bisericii și după apariția unor declarații favorabile din partea unui Mitropolit, poziționarea Patriarhiei a fost una respectabilă, în afară de subiectul liniilor de celule de la fetuși avortați, care nu a fost atins nici până în prezent.

De curând, Biserica a fost de acord să facă informare pe tema vaccinării prin transmiterea unei broșuri emise de autoritățile statului. Acest gest este practic în contradicție cu declarațiile anterioare că nu este o autoritate care să promoveze vaccinul. Chiar dacă ar fi vorba de informarea doar a personalului său, care urmează să fie vaccinat în runda a doua de vaccinare, este vorba de un transfer de autoritate confuz. Nu e normal ca Biserica să-și asume o prezentare care este oricum mult prea simplistă față de complexitatea și gravitatea problemei.

În plus, din păcate, nu a fost luat în calcul și pus în discuție întregul context al vaccinării, anume pandemia de coronavirus. Și mai ales măsurile anti-bisericești din vremea stării de urgență și nu numai. Cât de întemeiată este afirmația că avem de-a face doar cu o provocare medicală, nu și cu una socială și chiar religioasă? Supradimensionarea unei boli, declararea unei stări de pandemie fără repere obiective (pondere de îmbolnăviți și mortalitatea) și cu încălcarea libertăților religioase ar trebui să ridice serioase semne de întrebare și reacții pe măsură din partea Bisericii. Dacă nu, măcar a credincioșilor.

Vaccinarea – implicații sociale profunde

Dincolo de siguranța vaccinului, care și ea este o temă delicată, vaccinarea în masă ca remediu contra virusului este o măsură discutabilă complexă.

Dacă cei vaccinați trebuie să poarte mască în continuare, sunt susceptibili să se îmbolnăvească și pot transmite virusul, se pune întrebarea ce contribuție vor avea ei la stoparea pandemiei. Cu ce ar fi diferiți în mod substanțial de nevaccinați?

Însă cel mai important aspect este acela al reperelor obiective pentru decretarea pandemiei actuale și pentru măsurile de închidere care au fost luate. Rațiunile medicale au primat în fața oricăror altor nevoi umane de deplasare, economice, religioase și chiar… medicale, dar cu privire la alte boli decât covid-19. Sau cel puțin această apreciere este valabilă doar pentru marea masă a cetățenilor, nu pentru toți și nu consecvent.

Lipsa de logică sanitară a măsurilor de izolare este aproape evidentă. Foarte mulți le-au criticat pe bună dreptate. Ei bine, vaccinarea se înscrie în continuarea acestei absurdități în care omenirea este călcată în picioare, toate valorile sunt disprețuite în numele unei boli ale cărei consecințe au fost mult exagerate. Îndeosebi latura religioasă, spirituală a fost cea mai atinsă, fiind puternic mutilată, îngrădită și chiar în totalitate suspendată. Și nu doar că a fost afectat cultul public, ci chiar virusul a devenit noua religie care nu trebuie contestată nicidecum.

„Sănătatea publică” a devenit un bastion important, pentru care se cer mobilizate toate eforturile și chiar făcute toate sacrificiile. Însă nu trebuie să uităm că ea nu este absolută, ci poate  și trebuie să fie protejată prin măsuri temporare, necesare și proporționale. Mai important de menționat este faptul că „ordinea de drept a societății reprezintă un bun public superior ideii de sănătate publică”.

Însă de la teorie la practică distanța este diametral opusă. Dacă până acum a existat războiul cu terorismul, care a dus la pierderea intimității prin impunerea unui control intruziv, acum sunt răsturnate chiar valorile de bază pe motiv de pandemie. Omul este redus la trup, pe care trebuie să-l venereze ferindu-l aproape ritualic de infectarea cu virusul corona.

Avem în desfășurare o religie primitivă, o idolatrizare îngustă a trupului. Întregul univers se reduce la pământ și la corpul uman; sufletul și raiul sunt scoase din ecuație. Hristos și Sfânta Împărtășanie nu mai au valoare, sunt chiar surse de contaminare. Doar frica de boală trebuie să stăpânească în mintea noastră. Biserica trebuie să accepte și să se conformeze acestei noi stări de fapt, să păstreze distanța socială, dezinfectarea, masca și… tăcerea. Tot sacrificiul trebuie să se concentreze pe covid, nicidecum pe mântuirea sufletului.

Desigur, oamenii puțini la suflet, prinși de grijile lumești, poate și înșelați de duhurile rele, de propriile patimi și de amăgirile de care am pomenit, vor ceda, vor jertfi, se vor pleca în fața pandemiei, cu abnegație sau mai cu rețineri. Aceasta pare a fi miza cea mai mare, rătăcirea ultimă, anume renunțarea la valorile dintotdeauna pentru niște himere.

Acesta este un curs firesc al lucrurilor, o degradare vizibilă aproape într-o singură generație. Renunțarea la trecut, la credință, la Biserică, la Dumnezeu, la spirit în favoarea comodității imediate și a surogatelor spirituale ne-a adus în acest punct. Nu că nu ar fi niște centre care dictează la propriu acest parcurs, dar și lumea se coace în această direcție.

Coordonarea guvernelor, implicarea forurilor mondiale, cum este Organizația Mondială a Sănătății, în luarea unor decizii cel puțin discutabile dacă nu evident aberante este stridentă. Spre exemplu, acceptarea modificării definirii imunității de grup de pe o zi pe alta este o mostră a abdicării de la rațiunea sănătoasă.

Din păcate, Biserica și clericii de orice rang se aliniază conștiincios discursului pro-vaccinare. Dintr-o dată, este adus argumentul că vaccinul nu reprezintă o încălcare a unei dogme, de parcă trebuie să fie vorba de atingerea unui anumit punct din învățătura de credință. Nu se observă că totul se reduce la lumea aceasta, se renunță cu totul la credință. Practic, se ajunge ca și Ortodoxia să-și schimbe gustul, să fie lăsată doar cu niște forme exterioare goale de conținut, ca niște povești sau basme frumoase sau nici măcar atrăgătoare.

În acest context, cum am mai putea să ținem la învățătura patristică despre rolul relativ al medicinii? Sf. Vasile cel Mare subordonează totul credinței, chiar și sănătatea trupului. Toate să fie făcute spre slava lui Dumnezeu. Sunt boli provocate de factori materiali și trebuie tratate prin metodele puse la îndemână de arta medicală, dar există și cauze spirituale ale îmbolnăvirii, cum sunt păcatele sau influențele duhurilor rele, situație în care este necesară pocăința, rugăciunea și răbdarea. Mai bine spus, chiar și în cazul bolilor strict trupești, mintea tot la Dumnezeu trebuie să se îndrepte pentru că neputințele sunt o reflectare a stricăciunii la care este supusă această lume.

Pericolul din viitorul apropiat este restrângerea libertății de alegere sau nu a vaccinării. Deja se discută în Comisia Europeană propunerea Greciei de a fi emis un certificat de vaccinare recunoscut de toate țările. Grija pentru cetățeanul european ascunde un control și o înregimentare tot mai pronunțată, dar și o marginalizare a celor nealiniați.

Teoriile conspiraționiste

Contracararea acestui nor de minciuni care se țese tot mai bine și coordonat este dificilă pentru că lupta este inegală, cel puțin la prima vedere. Este o confruntare între guverne și cetățean, între instituții internaționale și omul de rând, care se vede nevoit să-și asigure un loc în societate. Desigur că suntem striviți de toată această mașinărie imensă numită mondializare. Dar există și Dumnezeu.

Pentru a ne explica situația, nu este nevoie să apelăm la tot felul de teorii ale conspirației, probabil multe din ele fabricate. Fie că sunt inventate de diversioniști, fie de anumite curente spirituale false, fie de fricile banale omenești, există o importantă și nocivă doză de panică și minciună care este picurată în scenariile vehiculate îndeosebi pe internet.

După cum am spus în mai multe rânduri, nu trebuie să ne temem de himere, ci să ne apărăm de amenințările concrete. Nu presupuse nanocipuri inserate în vaccinuri sunt problema, nici controlul total asupra minții prin inteligența artificială, lucruri nedovedite, care țin mai mult de SF, ci mai degrabă manipularea și controlul maselor prin inginerii sociale și psihologice, prin mass-media și alți vectori de influență.

Din păcate, luăm prea mult seama la povești catastrofice și apocaliptice, care induc o reacție pământească, neduhovnicească, ne atrag tocmai în planul material al confruntării, care este perdant. Desigur că orice spiritualizare a bolii și realităților pământești va fi nedreaptă, va afecta chiar și viața socială, nu doar pe cea spirituală. Există destule argumente valide chiar și din perspectivă strict pământească împotriva vaccinării și pandemiei, dar insuficient de puternice pentru că discursul oficial este o combinație între protejarea sănătății și o anumită prezentare religioasă a ei.

Concluzii

Vaccinurile actuale puse în circulație reprezintă un risc pentru că sunt insuficient testate. Tehnologia folosită este una complexă și greu accesibilă înțelegerii comune; de aceea este greu de apreciat cât de sigură și eficientă este. Teoretic, nu există pericole majore, dar nici încredere pe termen lung. Biologia moleculară este un teren instabil și deschide poarta spre o perspectivă primejdioasă din punct de vedere etic. Bineînțeles, există și posibilitatea ca producătorii să introducă alte informații genetice decât cele declarate, fie din greșeală, fie deliberat, strategic.

Dar neîncrederea este dată în special de modul și fundalul pe care este implementată vaccinarea. Ea practic validează dimensiunea pandemică a virusului fără o dezbatere onestă a subiectului. Ba chiar duce lucrurile într-o nouă fază a grijii sacre față de sănătate și la posibila marginalizare a celor care au alte valori în viață, care țin la credință și la perspectiva spirituală asupra existenței pe pământ.

Poate niciodată nu a fost mai valabil dictonul că drumul spre iad este pavat cu intenții bune. Mai ales dacă sunt de natură generală, comunitară, nu personală. Binele real trebuie să pornească de la cel individual, nu de la cel colectiv și trebuie să fie riguros, să nu prezinte o sumedenie de dileme și lipsuri.

Ultimul cuvânt ar trebui să-l aibă libertatea individuală a fiecăruia, fără constrângeri și îngrădiri fățișe sau mascate. Poate unii vor opta să se vaccineze, în funcție de starea lor de sănătate și dispoziția interioară dictată de frică și nesiguranță, iar alții vor avea tăria să evite riscurile trupești și spirituale ale unei asemenea opțiuni. Însă provocarea cea mai mare este aceea de a prefera adevărul și a ști să renunți la comoditatea de moment a trupului pentru a câștiga odihna cea veșnică a sufletului.

De ce s-a vaccinat contra coronavirus IPS Ierotheos din partea Bisericii Greciei. Noul crez sanitar mondial

După cum se anunțase anterior, o serie de oficiali din Grecia s-au vaccinat simbolic pentru a da curaj și încredere populației. Gestul lor nu este unul de natură strict medicală, ci e propagandistic, are menirea de a transmite un mesaj de încredere în felul cum a fost gestionată criza covid.

Mitropolitul Ierotheos s-a alăturat președintelui Greciei (d-na Katerina Sakellaropoulu), primului-ministru (Mitsotakis), președintelui Parlamentului, Șefului Marelui Stat Major și altora din personalul medical. Ar fi trebuit ca în program să fie inclus Arhiepiscopul Ieronim al Bisericii Greciei, dar, pentru că a trecut prin boală, locul său a fost luat de IPS Ierotheos. Așadar nu e vorba de vaccinarea unor persoane, ci a unor reprezentanți ai celor mai importante și prestigioase instituții.

După ce s-a vaccinat, Mitropolitul de Nafpaktos a motivat în scris de ce a făcut acest gest. Își începe argumentația afirmând că „de aproape un an ne chinuie noul coronavirus (sars-cov2), care provoacă boala covid-19, și a provocat multe probleme în Biserică, în societate și în familie. Consecințele economice, psihologice și, înainte de toate, sociale sunt mari și nu poate nimeni să le diminueze și să le depășească”. Chiar din copilărie s-a vaccinat împotriva a diferite boli, iar acest lucru probabil l-a menținut în viață și chiar în fiecare an își face vaccinul de gripă. De asemenea, consideră „că în acest fel își poate prelungi viața, fără ca acesta să fie un scop în sine al său”, ca să poată ajuta pe cât poate pe cei care au nevoie și să se pregătească dinainte cum trebuie pentru moartea sa și pentru întâlnirea cu Hristos. Pentru a fi totul cât mai în regulă, a alcătuit o scrisoare către Arhiepiscop în care îi prezintă subiectul și de la care primește acordul să fie Mitropolitul reprezentant al Bisericii care să se vaccineze public.

Nota noastră: Gestul acesta simbolic de a se vaccina public pentru a da încredere populației depășește cadrul medical, este o validare a politicilor anti-covid. Nu reprezintă pur și simplu un act medical personal. El preaînalță o anumită etică și principii morale care să ghideze pe credincioși și pe oameni în general. Însă „virtuțile” promovate astfel sunt pământești și potrivnice Evangheliei. Practic este validată politica de închidere a bisericilor, care în Grecia este în curs și în aceste zile, deci mult mai severă decât în România, și de prigonire în general a Ortodoxiei. În loc să avem un mesaj din partea Bisericii de prețuire a vieții veșnice chiar și în dauna celei pământești, a binelui duhovnicesc chiar și în ciuda nevoilor trupești, avem parte tocmai de reversul acestuia: chiar dacă suntem ținuți departe de Hristos, de Biserică, trebuie să ne pese mai mult de sănătatea publică și de viața de aici, de pe pământ. Practic, este vorba de o aliniere la politica pământească, ce capătă valențe spirituale, care devine un far călăuzitor principial, nu este doar un set de norme de conduită.

Discuția în jurul calității vaccinului este una spinoasă. Este puțin puțin probabil să fi fost trecute toate testele, probele și avizele necesare care să confirme eficiența lui. Acesta este un subiect important și trebuie verificat, să nu treacă neobservat. Însă trebuie să ne așteptăm ca tehnica folosită cu ARNm(esager) să fie una revoluționară și să fie un pas înainte în medicină. Totuși modul cum este gestionată criza covid și modul aproape religios în care este venerat vaccinul indică un scop necinstit, altul decât cel simplu sanitar. Este folosită toată această situație pentru ca populația să fie aliniată și să se simtă recunoscătoare și să nu poată contesta „beneficiile” medicale de care are parte. Cine nu se conformează devine un sabotor al societății și „dușman de clasă”. Posibil ca în viitorul nu foarte îndepărtat să fie lipsit de drepturi de bază dacă nu primește vaccinul. Acum se dau asigurări că nu este obligatoriu, dar e foarte posibil ca însăși populația să ajungă să ceară restricții pentru cei care nu se aliniază, ca un crez „nobil”, ca o datorie civică.

Chiar dacă ar fi fost vorba despre o boală contagioasă mult mai mortală, tot nu s-ar fi justificat instrumentarea ei pentru un control mai mare instituțional, propagandistic și mental asupra cetățenilor. Însă mai rău decât asta este faptul că Biserica intră în acest joc, în această mentalitate străină și opusă principiilor ei de bază veșnice.

Dacă până acum mucenicii care și-au dat viața pământească pentru cea viitoare erau norma și supremul dragostei, acum Mitropolitul Ierotheos promovează sănătatea și bunăstarea materială ca ideal de urmărit nu doar în Grecia, ci în întreaga Biserică, la nivel modial. Probabil a și fost ales tocmai pentru că este cunoscut ca un trăitor și cunoscător al vieții duhovnicești. Prin aceasta simbolic fanionul trece dinspre rugăciune, pocăință, liniște și curățirea de patimi (componentele isihasmului) înspre virtuțile sanitare. Deși se face vorbire de Hristos și de veșnicie, toate sunt subsumate vaccinului, adică se ajunge la o spiritualitate vaccinistă, medicală, care aduce foarte mult cu spiritualitatea tractorului din comunism.

În sfârșit, pentru cineva sincer, nici măcar logica lumească nu validează vaccinarea în toată dimensiunea ei. Poate pentru unii este esențial să nu se îmbolnăvească de această viroză, dar pentru alții poate este importantă educația, pâinea, munca, activitatea, chiar și cultura. Iată că ușor-ușor nici măcar raiul nu va fi mai presus decât linia oficială a noului socialism, care include „Biserica covid”.

Implicarea Bisericii de către autorități în campania de vaccinare – între promovare și rezerve

Controversata vaccinare împotriva virusului Sars-Cov-2 se pare că este o acțiune ce dorește să capteze cât mai mult interes și implicare socială. În acest sens, racolarea cultelor în promovarea vaccinului se pare că ocupă un loc important nu doar în Cipru (Sfântul lor Sinod emițând o decizie de validare) sau în Grecia (unde Mitr. Ierotheos Vlachos a declarat că va face vaccinul după validările organismelor competente și după decizia Sfântului Sinod și după indicațiile medicilor săi terapeuți), ci și în România.

Există o serie de poziționări la noi pe această chestiune, care merită să le fie acordată atenție.

Comunicatul recent al Patriarhiei prin purtătorul său de cuvânt

„Pentru succesul campaniei de vaccinare anti-Covid 19, este necesară informarea corectă a populației cu privire la unele aspecte, precum caracterul voluntar, gratuit și sigur al actului de vaccinare, a faptului că acesta este un drept, și nu o obligație.

În legătură cu „caracterul sigur al actului de vaccinare”, cei care au autoritatea profesională și morală să recomande un vaccin absolut nou şi descoperit recent sunt exclusiv specialiștii din domeniul medical respectiv.

În acest sens, Patriarhia Română salută vestea bună a apariției vaccinului care ar putea diminua și stopa actuala pandemie, însă Biserica nu se poate pronunța în probleme de ordin strict medical. Cu atât mai mult, în cazul unui vaccin recent care nu a mai fost folosit și despre care specialiștii în domeniu se pronunță ei înșiși în mod gradual sau diferit.

Poziția Patriarhiei Române, care prețuiește știința medicală și multele beneficii ale acesteia, a fost și rămâne una favorabilă vaccinării, subliniind însă constant necesitatea esențială a respectării riguroase a principiilor de natură etică: consimţământul informat al persoanei, descrierea clară a beneficiilor şi a riscurilor, asumarea responsabilității concrete în cazul în care vaccinarea produce efecte adverse asupra sănătății persoanei vaccinate.

În concluzie, vaccinarea trebuie să fie un act profilactic responsabil și în totală cunoștință de cauză recomandat şi acceptat pe baza unei informări clare şi complete, oferită de autoritățile competente și receptată corect de cetățeni.

În acest mod, teama şi ezitarea vor fi învinse de încredere şi speranţă.

Vasile Bănescu”

Practic, acest mesaj este un răspuns la cerințele formulate de stat către culte la o întâlnire între reprezentanții autorităților publice și ai cultelor religioase. Deși nu au fost comunicate decât numele delegaților din partea statului, informarea oficială transmite că „discuțiile s-au axat pe rolul cultelor religioase în informarea cetățenilor cu privire la campania de vaccinare împotriva COVID-19, precum și pe necesitatea unui dialog constant între cultele religioase și reprezentanții statului, dialog necesar pentru succesul campaniei de vaccinare. Informarea corectă a populației cu privire la unele aspecte precum caracterul voluntar, gratuit și sigur al actului de vaccinare, a faptului că acesta este un drept, și nu o obligație, este, de asemenea, esențială pentru succesul campaniei. S-a apreciat utilitatea Platformei de Dialog dintre cultele religioase și reprezentanții statului, aceasta urmând să devină un instrument de comunicare și pe subiectul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19”.

Mesajul Patriarhiei este unul suficient de bun dacă este să fie privit în contextul lipsei de combativitate în apărarea libertăților religioase în ultima vreme. Practic, își declină competența față de această temă medicală și atrage atenția că vaccinarea trebuie să fie făcută prin informarea corectă a populației și asumarea responsabilității asupra efectelor adverse, care sunt chestiuni ce ridică probleme majore la acest moment. Desigur, comunicatul ar fi trebuit să pună în discuție și pandemia în ansamblul ei și oportunitatea unui vaccin în acest context. În plus, este necesară o reacție mult mai energică de apărare a credincioșilor, nu doar de comunicare neutră, fără dragostea și implicarea caracteristice creștinismului autentic.

Chiar și așa, este o luare de poziție mult mai bună decât cea smintitoare exprimată de Mitropolitul Irineu al Olteniei în cadrul interviului mai amplu acordat pentru Presshub:

„…Momentan, bisericile sunt toate goale, dar sperăm că de la anul situația să se schimbe. Deja se vorbește de un vaccin. Credeți că vaccinul ne va reda viața de dinainte? 
Bisericile nu sunt goale, cei care doresc să vină la biserică, pot să vină oricând. Aici, oamenii nu se îmbolnăvesc, mai ales dacă vin cu credință și cu dragoste, Mântuitorul îi apără de toată suferința. Este adevărat că știința își spune cuvântul. Și noi ne-am rugat la Bunul Dumnezeu, ca oamenii de știință să primească luminare și să realizeze un vaccin, pentru ca oamenii să poată scăpa mai ușor de această pandemie.  Evident că se vor realiza multe prin acest vaccin și noi ne rugăm acum să nu aibă reacții adverse, pentru că știm că orice vaccin are și o componentă pozitivă, dar și una negativă. După această vaccinare, lucrurile vor fi altfel, nu aș putea să spun că viața își va relua chiar cursul de dinainte, dar, în mod sigur, va fi o viață nouă, conștientă și oamenii se vor bucura în libertate, dar libertate în bine, nu în rău.  Nădăjduiesc că viața oamenilor o să fie mai apropiată de Dumnezeu, de sursa de existență, iar dacă am trecut prin aceste greutăți, ar trebui să și învățăm ceva, numai așa am putea să profităm de această nenorocire. Să-L iubim pe Dumnezeu mai mult, să ne ferim de răutate, de invidie, de mândrie, și de alte, alte, păcate, care au afectat omenirea mai mult decât  o pandemie ca cea de astăzi. Sperăm ca această pandemie morală să se diminueze cât mai mult. Cel care se vaccinează și cu credință nu va avea de regretat absolut nimic. 

În momentele de cumpără, țara s-a sprijinit pe doi piloni: Armata și Biserica. Acum, campania asta de vaccinare, va fi la fel? Înțeleg că Armata va fi support Covid 19. Biserica va sprijini și ea această campanie de vaccinare? Și dacă da. Cum?

În mod sigur că noi vom fi alături de tot ceea ce este bine în țara noastră. Pentru noi, credincioșii sunt ținta vieții voastre. Mântuitorul Iisus Hristos ne-a trimis ca să vindecăm toată boala și toată  neputința. Prin acest har pe care ni l-a dat Mântuitorul, noi intrăm în legătură cu toți cei care fac binele, cu toți factorii de bine. Evident că Armata nu este o instituție în afara Bisericii, nici nu se suprapune cu Biserica, dar nu este nici în afara ei. Credincioșii din Armată sunt enoriașii noștri. Ei sunt cei care vin la biserică și se roagă lui Dumnezeu și Biserica este ocrotitoarea tuturor, ca o mamă a tuturor credincioșilor ei. Dacă ei au în lucrarea lor, în preocuparea lor să facă binele, și noi vom fi alături de bine, pentru că binele este al credincioșilor, binele este al nostru. Și binele este dat de Dumnezeu. Da, ne vom pune în slujba enoriașilor, în slujba credincioșilor, și vom fi permanent alături de ei, vom sprijini cu tot ce vom putea și vom fi permanent alături de Armată. Nu știu în acest moment cum ne vom organiza, vom decide atunci, dar o vom face. Lucrul important este ca noi să participăm la binele și la viața credincioșilor pentru că ei sunt confrații noștri. Și Dumnezeu iubește toți oamenii. …”

Aceste declarații total inadecvate, smintitoare și lipsite de sens, de respect și responsabilitate au fost cumva contrabalansate de cele ale IPS Teodosie de la Constanța:

„Inițiativa Secretariatului de Stat pentru Culte de a folosi cultele religioase în campania de vaccinare nu a fost însă agreată de reprezentanții Bisericii Ortodoxe, care au susținut că nu se află în subordinea acestui secretariat, care nu este un for de comandă. ”Noi nu ne apucăm să facem campanie pentru vaccinare, că nu acesta este rolul nostru. Noi nu facem propagandă politică și nu suntem un vehicul de transmitere a acestui mesaj”, ne-a declarat ÎPS Teodosie Snagoveanu, arhiepiscopul Tomisului.

Mai întâi trebuie să cunoaștem ce conține acest vaccin. Noi nu luăm nimic cu ochii închiși. Atât de prudenți trebuie să fim. Mai întâi trebuie să ne documentăm și să știm sigur. Întâi să vedem ce este, nu luăm nimic fără să ne punem la curent. Există frici în societate foarte copleșitoare. Oamenii întreabă ce să facă, dar le spunem că nu este obligatoriu. Și noi nu recomandăm ce nu cunoaștem. Nu putem face asta până nu se face o analiză pertinentă a vaccinului, trebuie să existe niște specialiști neutri, oameni cu frică de Dumnezeu printre medici, care au conștiință. Mai întâi trebuie să verificăm, apoi să recomandăm. Pentru că noi lucrăm cu adevărul, care este de la Dumnezeu, acesta este invincibil, nealterat vreodată, dar cele materiale pot fi oricând alterate și nu știm ce pot lovi. Vom cere analiză chimică de laborator să vedem ce conține. Nu vedeți că și măștile au fost falsificate? Și de unde știm noi că vaccinul nu va avea efecte adverse peste 10 ani sau mai puțin? Am ascultat specialiști care au spus că, dacă nu se lasă o perioadă de testare, nu ai siguranță. Dar politicienii ne spun că ne dau ce este mai bun, dar nici ei nu știu ce dau”, ne-a mai precizat arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie.”

Trebuie adăugat că tema vaccinării este una complexă și insuficient dezbătută, ba chiar sub auspicii nefaste, manipulatoare, pripite și prin folosirea unor constrângeri indirecte, de presiune constantă. Nu există doar implicații medicale, ci și sociale, culturale, juridice, ba chiar iată că există și conotații religioase vădite prin implicarea Bisericii (cultelor).

Sinodul cipriot cere deschiderea bisericilor. Au existat și discuții legate de vaccinul contra coronavirus

Comunicatul ședinței extraordinare a Sfântului Sinod al Bisericii Ciprului (15 decembrie 2020)

Sfântul Sinod al Bisericii Ciprului s-a întrunit astăzi, marți, 15 decembrie 2020, în ședință extraordinară sub președinția PF Arhiepiscop Hrisostom al Ciprului și s-a ocupat cu problema care a fost creată prin anunțul din partea guvernului despre noile măsuri restrictive cu privire la mersul credincioșilor la biserici la săvârșirea dumnezeieștii Liturghii și a celorlalte slujbe bisericești.

Sfântul Sinod înțelege lupta celor responsabili și eforturile lor pentru protejarea sănătății poporului. Aceasta este și grija lui. Totuși, în același timp, Sfântul Sinod consideră că noile măsuri sunt exagerate și nedrepte pentru Biserică.

Având în vedere și poziția responsabililor proclamată că ei cunosc starea psihologică a poporului și înțeleg epuizarea lui de la feluritele îngrădiri, am așteptat o abordare diferită a subiectului mersului la biserică din partea guvernului, în special în perioada actuală a marilor sărbători creștine. Poporul nostru, care este profund religios în marea lui majoritate, a fost ținut departe de biserici la praznicul Paștelui; nu poate să se întâmple același lucru și de sărbătorile celor doisprezece zile (dintre Nașterea Domnului și Bobotează) și în fiecare duminică.

Pentru alte popoare sau pentru câțiva din Cipru, Nașterea Domnului poate să se consume prin schimburi de daruri sau la o masă sărbătorească. Totuși, pentru poporul nostru credincios, altul este specificul sărbătorii. Pentru poporul nostru nu sunt de înțeles Nașterea Domnului și Boboteaza fără mersul la biserică și împărtășirea din Tainele Bisericii noastre. De aceea nu trebuie să se facă vreo comparație între lucruri neasemenea. Nu va trebui ca bisericile să fie puse pe același plan cu locurile de adunări sociale sau de ocupație profesională.

Dacă pentru locurile de aprovizionare cu bunurile materiale este luată o prevedere de către reglementările sanitare – și bine se face aceasta –, va trebui să se pună un mai mare accent pe agonisirea merindei duhovnicești de către popor. Nu trebuie să fie trecut cu vederea faptul că omul este o existență material-duhovnicească și are nevoie de o creștere proporțională a stării lui materiale și duhovnicești. Experiența vieții întărește că «nu numai cu pâine va trăi omul». Dacă suntem indiferenți față de ingredientul duhovnicesc al lui, vom fi conduși la o dezvoltare necorespunzătoare a omului față de caracteristica unei instabilități psihologice și o epuizare duhovnicească a lui. Să nu uităm că bisericile noastre sunt «spitale duhovnicești», indispensabile pe cât sunt și spitalele pentru bolile trupești.

Chemăm guvernul, în acest sens, să cerceteze din nou poziția sa cu privire la prezența credincioșilor la biserici și la marile sărbători, dar și în fiecare duminică. Avem și noi sensibilitate pentru protejarea sănătății poporului. Totuși avem încredințarea că prezența credincioșilor la biserici, în raport cu suprafața bisericilor și cu păzirea tuturor celorlalte dispoziții sanitare, nu contribuie la împrăștierea virusului. Așa ceva nu s-a mai pomenit până acum, după cum dau asigurare și specialiștii noștri. Atât preoții, cât și epitropii bisericești au luat călăuziri severe despre păstrarea tuturor normelor de la serviciile sanitare.

În parohiile orașelor și marilor comunități, unde există peste un preot, se vor săvârși două și trei Liturghii pentru folosul mai multor credincioși, fiind respectate mereu măsurile sanitare. Îi chemăm și pe credincioși să arate răbdare în aceste împrejurări dificile. Suntem alături de ei și mai ales alături de cei care au fost loviți într-un fel sau altul de pandemie. Ne doare și pentru cei care au pierdut membri ai familiei, cărora le dorim odihnă în Domnul.

Suntem siguri că guvernul va asculta cerințele noastre îndreptățite și va reconsidera poziția lui și va da poporului nostru religios prilejul să sărbătorească creștinește faptul mântuitor pentru lume al Arătării Domnului nostru Iisus Hristos.

Dorim, la final, ca Dumnezeu, primind rugăciunile și pocăința noastră, să ne scape curând de boala contagioasă care s-a ivit ca să putem să ne întoarcem liberi la viața noastră de dinainte religioasă fără restricții.

Sfânta Arhiepiscopie a Ciprului,
15 decembrie 2020

Există relatări că a fost discutat și subiectul vaccinării anti-coronavirus, după cum relatează presa grecească.

Majoritatea sinodalilor Bisericii Ciprului se vor vaccina

Aproape toți membrii Sfântului Sinod vor lua vaccinul contra coronaviruslui în urma înțelegerii cu medicul lor personal. Primii care nu au avut ezitări au fost Arhiepiscopul Hrisostom, Mitropolitul Nectarie de Kikkos și Tilliria, Mitropolitul Gheorghe de Pafos și Mitropolitul Isaia de Tamassos și Orini.

După cum informează «Φ», pe parcursul ședinței Sfântului Sinod au fost puse întrebări profesorilor și reacții aproape aproape ale tuturor au trimis la acceptarea vaccinului ca mijloc de combatere a pandemiei. Pe de altă parte, Sfântul Sinod a recomandat credincioșilor să se vaccineze. Punctul de plecare a fost considerat dezacordul Mitropolitului Neofit de Morfu.

După cum informează «Φ», în fața celor trei oameni de știință (prof. dr. de biologie moleculară Petros Caraianis, dr. Elpidofor Sotiriadis, profesor suplinitor de epidemiologie și sănătate publică și dr. Iorgu Crasia, profesor asistent de medicină moleculară), a fost pusă și tema conspirației și cât de realizabil este să fie urmărite activitățile cetățenilor sau chiar să fie semnalată vreo transformare. Deși unii dintre sinodali nu îmbrățișează astfel de teorii, au fost puse diferite întrebări cu care îi bombardează credincioșii, așa încât să primească răspunsuri din buze responsabile și să le ducă la credincioși.

La întrebarea cât poate să existe un mod de urmărire prin elemente de materiale artificiale care sunt folosite, ceva ce ar putea conduce chiar și la privarea de libertăți, oamenii de știință au fost categorici și au clarificat că ingredientele care sunt folosite în vaccin au o durabilitate foarte mică și sunt eliminate din organism. De asemenea, au dat asigurare că orice elemente artificiale nu pătrund în ADN-ul omului, așa încât să provoace transformări sau să fie provocate chiar și boli.

Ceea ce s-a spus a fost că probabilitatea să se îmbolnăvească cineva de vaccin este nulă și este posibil să fie provocate unora numai efecte secundare de formă blândă. Desigur, oamenii de știință au clarificat că aceasta nu înseamnă că oricine-și face vaccinul nu poate să nu transmită și virusul.

Un membru al Sfântului Sinod, întrebat pe această temă, și-a exprimat opinia că nu există om care să refuze să și-l facă, oricât ar el demoniza vaccinul, dacă i-ar spune medicul lui că vaccinul îi va scăpa viața.

Sfântul Sinod a clarificat totuși faptul că nimeni nu va fi forțat să se vaccineze, semnalând totodată că cei care decid să se vaccineze nu trebuie să-și îngreuneze conștiința cu opinii nefondate și neștiințifice.

Nota noastră: Este discutabil cum pot da asigurare niște medici în fața ierarhilor despre existența unor particule „conspiraționiste” în compoziția vaccinurilor. În ce calitate au dat această mărturie? Ca producători, inventatori, observatori ai procesului de fabricare a vaccinurilor? Bine că nu a fost atins și acest punct în comunicatul final sinodal, deși rămân în vigoare recomandările anterioare pe această temă. Deși sunt greu de crezut teoriile despre inserarea unor nanoboți în corpul uman cu capacități intruzive extraordinare, ele trebuie abordate mai serios, mai documentat și mai credibil.

În plus, reținerea față de vaccinare nu ține doar de pericolul unor particule inteligente conspiraționiste, ci mai ales de eficiența ei, de efectele adverse, de considerente medicale, subminate puternic de cazierul negativ de până acum al companiilor Big Pharma, Bill Gates… Dar nu puteau fi puse în discuție aceste aspecte, care sunt medicale și nu țin de competența expresă a Bisericii. Cum, de altfel, nici partea cu particulele electronice nu poate fi tranșată de Biserică.

În această privinţă pot fi consultate şi sursele în limba engleză indicate într-o discuţie purtată pe situl nostru:

Pentru o listă cu vaccinurile Covid dezvoltate, fazele în care se află şi linkuri spre informaţii suplimentare: https://www.nytimes.com/interactive/2020/science/coronavirus-vaccine-tracker.html
Pentru un spaţiu în care se discută despre vaccinuri din cam toate perspectivele posibile, mai puţin variantele/teoriile Newage: https://theconversation.com/uk/topics/covid-19-vaccine-85032
Pentru ştiri şi informaţii verificate despre Covid-19 (paywall): https://www.technologyreview.com/tag/coronavirus-covid-19-news/
Sau, o sursă suplimentară, gratuită: https://medicalxpress.com/coronavirus/
Si, cu privire la compoziţia vaccinului Pfizer: https://www.technologyreview.com/2020/12/09/1013538/what-are-the-ingredients-of-pfizers-covid-19-vaccine/

În Grecia vor fi permise doar slujbele de Crăciun și Bobotează. În Cipru sunt excluși credincioșii de la slujbe; se întrunește Sinodul în mod extraordinar pe acest subiect; Mitropolitul Neofit va ține deschise bisericile

După restricționarea accesului credincioșilor în mai toată lumea la slujbele religioase de Paști, apare la orizont o altă sărbătoare mare, Nașterea Domnului (25 decembrie), Crăciunul, dar și Boboteaza (6 ianuarie).

Grecia: S-a anunțat astăzi, după negocieri între stat și Biserică, deschiderea lăcașelor de cult pentru două zile în perioada de iarnă ce urmează, anume de cele două mari praznice, Nașterea Domnului și Boboteaza. Aceasta în condițiile în care deja credincioșii greci nu pot intra în biserici de aproximativ o lună și li se permite ieșirea din locuințe pe baza unor declarații obținute în online, un fel de permise de călătorie.

Stelios Petsas, reprezentantul guvernului grec a anunțat astăzi că în cele două zile va fi permis accesul a până la 9 credincioși în orice biserică și a până la 25 de credincioși în catedralele episcopale, cu respectarea măsurilor de protecție de rigoare. În privința sfințirii aghiazmei mari, a precizat că nu va avea loc în locuri publice deschise.

Cipru: După ce Sinodul s-a întrunit special pentru a recomanda vaccinarea, apare din nou o temă pe ordinea de zi care cere convocarea unei noi ședințe extraordinare. De data aceasta va fi discutată marți, 15 decembrie, ce reacție va avea Biserica la interdicțiile de a participa la slujbe impuse de guvern credincioșilor în perioada 11-31 decembrie.

În avans, mai mulți episcopi s-au pronunțat împotriva acestor restricții. Mitropolitul Isaia de Tamasos a trimis o scrisoare deschisă Președintelui Republicii în care îi cere să revină asupra deciziilor luate. Chiar și Mitropolitul Gheorghe de Pafos, un apropiat al Arhiepiscopului, a cerut o revocare a restricțiilor, precizând, într-un interviu, printre altele, că Biserica nu cere poporului să nu asculte de guvern, ci ca guvernul să asculte poporul.

Mitropolitul Atanasie de Limassol, pe un ton mai împăciuitor, a trimis o scrisoare păstoriților săi în care declară că fiecare are dreptul democratic să-și exprime dezacordul față de măsurile impuse de stat, dar să fie într-o formă civilizată, lucru pe care-l va face și el mai ales că Sinodul cipriot se va întruni zilele viitoare. Singura noastră scăpare în aceste zile este Preabunul Dumnezeu și Biserica și ar fi trebuit să existe posibilitatea de a participa la slujbe, la Împărtășanie, spovedanie. De vreme ce toate se află în pronia lui Dumnezeu, îndeamnă în final la „rugăciune îndurerată, așa încât încercarea tragică pe care o trăim să fie scurtată și să ne învrednicim cât mai repede posibil să trăim din nou fără împiedicare și restricții viața liturgică și sacramentală a Sfintei noastre Biserici”.

Chiar și Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului a afirmat, la rândul lui, că guvernul ar trebui să cerceteze această temă și propunerea lui este să se poată merge în continuare la slujbe sub un protocol sever, iar până la această eventualitate să fie respectate reglementările în vigoare. În același timp, referindu-se la reacțiile mai vehemente ale unor episcopi, s-a exprimat că „Biserica nu are nevoie de vitejii” și a mai revelat faptul că nu a reușit să-l convingă pe Mitropolitul de Morfu să-și schimbe poziția sa drastică. A mai dezvăluit că Președintele i-a declarat: „Când unii preoți nu se supun și fac privegheri după ora 9, când există interdicție și persistă să nu pună anafura în punguță, după cum sunt îndrumările, suntem datori să trecem la interdicții”.

În fine, pe lângă strigătul de durere și disperare din partea unor clerici din Cipru, dintre ierarhi, o atitudine fermă a luat Mitropolitul Neofit de Morfu față de interzicerea participării credincioșilor la slujbe. Acesta a publicat o Enciclică adresată turmei sale despre slujbe și Taine în urma măsurilor guvernamentale, din care oferim în traducere câteva pasaje mai jos:

„…După cum scrie și în scrisoarea deschisă de astăzi (08.12.2020) către Preșeinte și membrii guvernului cipriot Profesorul doctor suplinitor de Epidemiologie și Sănătate Publică de la Universitatea Deschisă din Cipru, dl. Elpidoforos Sotiriadis, «după 8 luni de experiență de la împrăștierea coronavirusului în populația din Cipru și după luarea a zeci de diferite măsuri de control, ne aflăm aproape la același numitor stabil. Adică vedem că împrăștierea coronavirusului continuă în populație, după cum, pe de altă parte, se întâmplă în toată lumea. Fenomenul nu este străin, pentru că în esență, oricare măsuri am lua, coronavirusul va continua să se răspândească în populație, îndeosebi acum, iarna, când vremurile și alte condiții favorizează transmiterea lui». Și cele pe care le semnalează expertul epidemiolog din Cipru sunt validate și de alți oameni de știință experți de valoare internațională, precum epidemiologul american din Grecia doctorul Ioannis Ioannidis, profesor la Universitatea Stanford.

Noi, în cuvântările și predicile pe care le-am făcut în intervalul «anului înfricoșător­» în curs 2020, ne-am referit în mod repetat că măsurile restrictive de mai sus sunt măsuri menite să dea greș, așa încât poporul să ajungă treptat la deznădejde, societatea în haos și înfricoșarea cultivată sistematic să alunge credința. Și toate acestea ca oamenii «Noii Ordini Mondiale» să conducă lumea în starea de a implora «vaccinul făcător de minuni­», pe care l-au pregătit chiar cei care au creat toată această situație. Totuși vaccinurile acestea cu material genetic artificial conținut în ele, mulți oameni de știință din comunitatea științifică mondială ne încurajează să nu-l luăm pentru că efectele lor secundare, mai devreme sau mai târziu, se vor dovedi tragice, pentru că nu au fost testate precum celelalte vaccinuri ale bolilor contagioase diverse, dar și pentru că vor constitui o «identitate digitalizată» – după exprimarea chiar a cercetătorilor lor new age-iști –, care vor funcționa ca mijloace de control total al întregii vieți a celor vaccinați. Astfel, omul contemporan este ispitit de «Noua Ordine Mondială», care țintește, printre altele, la diminuarea drastică a populației pământului… Și, ca să percepem acest lucru mai direct, englezii inventivi interzic femeilor însărcinate, precum și celor care doresc să nască în viitor, să se vaccineze cu ele. Iar Președintele Chinei, promotor al noii ordini, a prezentat recent la Congresul G20 pecetea cetățenilor lui numeroși cu codul QR pentru ușurarea controlului lor general direct. Deoarece cutezăm și ne referim la acestea, unii ne numesc «conspiraționiști». Dacă noi suntem «conspiraționiști», atunci care sunt conspirațiile pe seama libertății, pe care Dumnezeu a dat-o chipului Său, omului?

Ne-a produs o impresie deosebită faptul că guvernul, în măsurile/dispozițiile lui de mai sus, punând pe același plan locurile de slujire ortodoxă cu moscheele, cu barurile, cu tavernele, cu restaurantele și celelalte locuri de mâncare, impune la fel interdicția cetățenilor de a se apropia. Desigur că aceste măsuri le considerăm că accelerează creșterea lipsei de muncă și a sărăciei, a bolilor psihice deja agravate ale cetățenilor și începe să se arate lipsa profețită a alimentelor…

Declarațiile îndurerate ale clerului și poporului credincios nu au fost ascultate și, din păcate, într-o opoziție extremă față de ceea ce înseamnă mersul la biserică conceptual, teologic și ecleziologic, adică adunarea laolaltă a clerului și poporului pentru a slăvi pe Dumnezeu, acum se impune să fie săvârșit «fără prezența credincioșilor». Și asta într-o perioadă de post, în care poporul credincios se luptă mai cu seamă duhovnicește și dorește să meargă la biserică și să se împărtășească din Sfintele Taine mai regulat. Și lăsăm nehrănite sufletele pentru o protejare dubioasă a sănătății trupești, pe care nu au asigurat-o măsurile celor ce o respectă și ale epidemiologilor lor care le recomandă. Totuși vom da seamă în fața lui Dumnezeu de aceste situații. Am ales «logica sanitară» a lumii acesteia și am lăsat lucrurile credinței, Tainele Bisericii să fie luate în râs de oamenii de știință și de ziariști. …

Dumnezeiasca Liturghie, dar și oricare altă Taină a Bisericii Ortodoxe … nu pot fi degradate și considerate ca simple adunări de oameni. Și Sfânta Împărtășanie, adică Însuși Trupul și Sângele lui Hristos, Care Se jertfește tainic, dar real pentru credincioși la fiecare Sfântă Liturghie, nu numai că este imposibil să fie transmițătoare de orice boală contagioasă, ci oferă celor care se apropie de ea cu credință și pregătirea corespunzătoare sănătate sufetului și trupului și se face «spre iertarea păcatelor și spre viață veșnică». La fel, semnalăm cuvântul pastoral al Domnului nostru către cei sănătoși și bolnavi, păcătoși și drepți: «pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară» (In. 6,37). …

Urmare a celor de mai sus, în limitele Mitropoliei de Morfu, informez, ca Mitropolit al locului, că sfintele biserici vor continua funcționarea lor fără piedici și nu se vor închide în nici un fel. …

Dacă guvernul decretează legile pentru apărarea, după cum consideră, a sănătății trupești a cetățenilor, Biserica Ortodoxă are tradiția ei sfântă și legile ei și sfintele canoane de acum două mii de ani ca să asigure păstrarea sănătății psihosomatice a credincioșilor. Și accentuaăm în avans obiceiul străvechi al inviolabilității sfintelor lăcașuri.

Dacă cele de mai sus, adică funcționarea neîmpiedicată a bisericilor noastre se consideră că se opune dispozițiilor guvernamentale, răspunderea nu o au nici preoții, nici diaconii, nici epitropii bisericești, ci o asum în întregime, înaintea lui Dumnezeu și înaintea legii, eu personal, Mitropolitul vostru. Și sunt fata să mă înfățișez în tribunalele acestei lumi pentru funcționarea neîmpiedicată a sfintelor noastre biserici.

Cu dragoste părintească în Hristos și cu urări de Nașterea Domnului,

Mitropolitul Neofit de Morfu

9 decembrie 2020

Mitropolitul Neofit de Morfu își exprimă rezervele față de vaccinul contra virusului corona, în timp ce Sinodul cipriot îl „recomandă”

După ședința extraordinară de astăzi a Sinodului Bisericii din Cipru, a fost transmis un Comunicat oficial cu privire la măsurile de combatere a coronavirusului. Imediat, Mitropolitul Neofit a emis un comunicat oficial prin care își exprimă poziția sa diferită față de recomandarea vaccinării.

Către pliroma creștină a Sfintei noastre Mitropolii de Morfu

Iubiți copii întru Domnul,

Prin prezenta, aș vrea să informez pliroma bine-credincioasă a Sfintei noastre Mitropolii de Morfu, dar și ai Bisericii Ciprului, mai larg, cu referire la comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ciprului după ședința ei extraordinară de astăzi (1/12/2020) cu tema pandemia de coronavirus, că recomandarea care include vaccinarea credincioșilor nu este o decizie unanimă a membrilor Sfântului Sinod, cum s-a comunicat. Și aceasta pentru că la Sinodul de astăzi ne-am adunat să fim informați pe temă de un grup de specialiști doctori/epidemiologi, dar nu ni s-a cerut să exprimăm o opinie și să adoptăm o poziționare oarecare.

De aceea, exprim public dezacordul meu față de comunicatul în discuție, care recomandă credincioșilor să se vaccineze pentru boala de coronavirus și păstrez rezervele mele cu privire la recomandările și acțiunea anumitor vaccinuri, pe care le-au pregătit și le pregătesc marile industrii farmaceutice.

Mai mult, consider că această stimulare spre vaccinare a fost forțată pentru că duce la acceptarea vaccinurilor din prima fază, pentru care nu cunoaștem nici conținutul, nici acțiunile și care este posibil să conțină material artificial genetic – și nu material artificial uman, cum am scris la început și mulțumim oamenilor de știință de biologie moleculară care ne-au corectat – și să inducă astfel efecte secundare în organismul uman, după cum semnalează argumentat anumiți oameni de știință.

Cu multe urări de bine în Domnul

†Mitropolitul Neofit de Morfu

Sfânta Mitropolie de Morfu, 1 decembrie 2020

Reacția IPS Neofit față de Comunicatul Sinodului este punctuală și destul de reținută probabil pentru a păstra unitatea și a nu provoca mai multe dezbinări și mai adânci. Însă întregul mesaj de după ședința de astăzi este sfidător și trimite către alte concepte decât cele ortodoxe. Redăm mai jos o descriere a lui și traducerea unor paragrafe esențiale:

Comunicatul Ședinței Extraordinare a Sfântului Sinod (din 1 decembrie 2020)

Sfântul Sinod, reunit astăzi, 1 decembrie, „unind strigătul de durere al poporului și pătimind împreună cu el din cauza bolii infecțioase care s-a ivit, care aduce nenorocire în toată omenirea”, a chemat trei medici care să informeze cu privire la pandemia de coronavirus. Aceștia sunt dr. Petros Karaiannis, Profesor de Microbiologie/virusologie moleculară, dr. Elpidoforos Sotiriadis, Profesor Suplinitor de Epidemiologie și Sănătate Publică, și dr. Gheorghios Krasias, Profesor de Medicină Moleculară. Aceștia au primit întrebări și au dat răspunsuri fiecărui arhiereu sinodal.

Boala, indiferent de locul și modul ei de transmitere, a fost îngăduită de Dumnezeu pentru motive pedagogice. „Ea ne reduce, prima dată, egoismul și ne conduce la cunoașterea limitelor noastre. Este un fapt că omul, folosind logica și posibilitățile lui, a avut succes de multe ori în viața lui. Totuși acest progres a contribuit adeseori la apostazia de la Dumnezeu și la aroganță. A crezut omul că poate toate și toate îi sunt îngăduite. Astfel că vine un micoorganism, un virus nevăzut să-l aducă cu picioarele pe pământ și să-i arate limitele lui.”

„Apoi pandemia acționează și ca o provocare pentru om să-și dezvolte posibilitățile. Dumnezeu nu a creat pe om ca o ființă fără de voință. L-a creat «după chipul Său­», dându-i câteva din semnele Sale distinctive, cum este rațiunea, libertatea și situația de astăzi îl impulsionează pe om spre noi cercetări și îl silește să lucreze pentru pregătirea unor noi medicamente și a unor noi vaccinuri ca să fie interceptată boala.

La acest efort al omului vine în ajutor și Dumnezeu. Sfânta Scriptură expune multe pilde în care Dumnezeu completează ceea ce nu pot oamenii să realizeze.”… Între aceste eforturi și completări de la Dumnezeu se cuprinde și datoria noastră de a păzi măsurile pe care le stabilește statul și serviciile sanitare. „Biserica recomandă aceasta fără rezerve. Ne limităm de bună voie libertatea și drepturile noastre, chiar și pe tema mersului la biserică, ca să putem să ne protejăm atât pe noi, cât și pe concetățenii noștri și să putem să ieșim din restricții cât mai curând posibil.

Cât privește subiectul dumnezeieștii Împărtășanii, poziția Bisericii este statornică și clară. Trupul și Sângele lui Hristos nu transmit nici o boală. Acest fapt este demonstrat de viața și de practica de secole a Bisericii. Va urma să împărtășească în același mod tradițional care se face și astăzi, păstrând toate dispozițiile principiilor sanitare pentru distanțarea dintreolaltă și prevențiile personale.

Sfântul Sinod, fără să neglijeze rezervele unora față de compoziția și acțiunea anumitor vaccinuri pe care le pregătesc marile industrii farmaceutice, dar și fără să îmbrățișeze conspiraționismul care se dezvoltă în jurul acestui subiect și pentru că a ascultat cu atenție pe oamenii de știință specialiști pe care i-a chemat pentru aceasta, a decis să recomande credincioșilor să se vaccineze câtă vreme un anumit vaccin este recomandat de Serviciile Medicale de Sănătate ale statului. Nu este posibil să atribuim interese de orice fel Serviciilor Medicale de Sănătate ale statului decât numai îngrijirea pentru sănătatea poporului.

Desigur, nimeni nu va fi forțat să se vaccineze, totuși va trebui ca și cei care decid să se vaccineze să nu-și îngreuneze conștiința cu prejudecăți neîntemeiate și neștiințifice.

Scopul nostru al tuturor va trebui să fie să nu plângem alte victime și să fie înfruntată eficient cât mai curând pandemia.”

În final, este amintit tuturor să se roage și să se pocăiască pentru ca Dumnezeu să ne izbăvească de boală.

Sfânta Arhiepiscopie a Ciprului,
01 decembrie 2020.

Ipocrizia Comunicatului este vădită în primul rând de mesajul IPS Neofit. Practic, sinodalii nu au luat nici o decizie, ci le-a fost servită una de-a gata și prezentată publicului ca fiind adoptată în ședință.

Se încearcă o justificare teologică pentru o nouă gândire sociologică prilejuită de virusul corona. Totuși contradicțiile interne sunt izbitoare. Pe de o parte independența omului l-a dus la depărtarea de Dumnezeu, pe de altă parte acum trebuie să meargă mai departe pe același drum independent al propriilor puteri, să inventeze medicamente și vaccinuri care să-l salveze. Păi, dacă drumul acesta este greșit și apostat, ar trebui părăsit, nu perseverat în el. Mai mult, Dumnezeu este prezentat ca și conlucrător cu vacciniștii, completează ce nu pot ei face, deși nu există nici un singur indiciu că ar fi El implicat cu ceva în vaccinare. Dimpotrivă, folosirea unor țesuturi de la fetuși, fapt recunoscut și demonstrat în mai multe rânduri, nu este deloc compatibilă cu voia și conlucrarea lui Dumnezeu.

În plus, caracteristica omului de a fi creat după chipul lui Dumnezeu nu constă în a reacționa la boli inventând vaccinuri sau tratamente noi. Este și aceasta o manifestare a minții umane făcute după chipul Creatorului, dotată cu inteligență și înțelepciune, dar nu e principala trăsătură. Pe lângă rațiune, chipul lui Dumnezeu din noi constă mai ales în dragoste, bunătate, dreptate, conștiință, morală și înțelepciune. Rațiunea ca instrument independent, mecanic, folosită strict tehnic, nu reprezintă decât o distorsionare a chipului dumnezeiesc despre care vorbim; este mai degrabă un vector diabolic.

Acceptarea de bunăvoie a restrângerii drepturilor, chiar și a celor religioase, cum ar fi mersul la biserică, pe motivul opririi pandemiei este cel puțin contrară voii lui Dumnezeu. Evanghelia spune limpede contrariul prin cuvintele lui Hristos: „Cine va voi să-și scape sufletul săi îl va pierde; iar cine-și va pierde sufletul pentru Mine îl va afla” (Lc. 9: 24) sau: „Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă” (Mt. 10: 28). Există și alte îndemnuri de a ne lepăda de trup și a suferi orice pagubă pentru a sluji lui Dumnezeu pentru a nu ne pierde sufletul. Așadar nu este justificată nicidecum renunțarea la slujbe de frica unei boli. Mesajul Bisericii ar trebui să fie că nici măcar moartea nu ar trebui să ne împiedice să ne rugăm lui Dumnezeu și să participăm la Sfânta Liturghie.

Se mai poate observa că din poza cu sinodalii ciprioți lipsesc 5 dintre ei. Sunt prezenți 12 din 17. Printre absenți este și IPS Atanasie de Limassol, deși IPS Neofit este în fotografia de grup.

Asociația clericilor greci cer ierarhilor să ia poziție față de măsurile actuale pandemice inadecvate

ΙΣΚΕ (Asociația Sfântă a Clericilor din Grecia) a făcut publică astăzi o scrisoare trimisă către Arhiepiscopul Ieronim (pe 11 noiembrie) și către ceilalți sinodali (pe 12 noiembrie), prin care protestează față de măsurile restrictive impuse în ultima vreme în Grecia. În acest așa-zis al doilea val al pandemiei, slujbele religioase nu sunt permise să fie oficiate în prezența credincioșilor, ci doar a clericilor, ca în perioada martie-aprilie.

Preafericite Arhiepiscop Ieronim al Atenei și a toată Grecia, vă transmitem sfântă urare de bine!

Dacă Biserica nu este o simplă adunare unde se înghesuie oameni religioși ca să realizeze anumite nevoi religioase, ci este sufletul lumii, care dă viață și continuă societatea, precum ne spune Epistola către Diognet, atunci decizia KYA (Decizia comună ministerială) care stabilește modul funcționării sfintelor biserici unde sunt permise sfintele slujbe totuși fără prezența fizică a credincioșilor pe perioada 7 – 30 noiembrie 2020.

Un lucru de dorit ar fi să aibă acea simțire conducătorii excelenți care reglează cele ce țin de politică și emit deciziile, astfel încât să înțeleagă rolul însemnat pe care-l ocupă viața bisericească pentru structura sufletească a cetățeanului grec care trăiește acum și cu multe luni în urmă într-o frică de pandemie, dar și sub povara altor probleme, precum cele economice, familiale ș.a. și care sunt perene și pentru care, ca păstori, suntem înștiințați. Deci, atâta timp cât nu există această simțire din partea statului, avem așteptarea de la fiecare episcop, care este chemat să învețe drept cuvântul adevărului și îndeosebi de la Preafericirea Voastră, ca președinte al Sfântului Sinod al Bisericii Greciei și cap al Bisericii grecești, să propuneți în schimb, să combateți, să semnalați, să vă opuneți și să spuneți expresia: «Nu-ți este îngăduit» ca Sf. Ioan Înainte-Mergătorul către stăpânirea politică nelegiuită a epocii lui (Mc. 6, 18), ca Sf. Ambrozie al Mediolanului către împăratul Teodosie și Sf. Ioan Hrisostom către împărăteasa Eudoxia.

Dacă nu cutezăm și noi, slujitorii poporului lui Dumnezeu, să spunem acest «nu-ți este îngăduit» stăpânirii politice care pune Biserica pe planul unei organizații religioase într-un anumit caz, deși ea constituie aici și de veacuri chivotul neamului, care dă poporului nostru puterea și răbdarea să depășească toate dificultățile, atunci slujim inevitabil o Biserică secularizată, a cărei singură perspectivă pur și simplu este să satisfacă nevoi religioase și care pot să vie suspendate când intervin motive care impun îngrădirea libertății religioase, precum s-a întâmplat atât în primul, cât și în al doilea val al pandemiei.

Desigur că unii ne vor acuza că nu suntem realiști ca să ne încredințăm de mărimea pandemiei care amenință mii de vieți. Dimpotrivă, totdeauna Biserica, în tot cursul ei istoric se mișcă în limitele realismului, de aceea a și salvat neamul nostru de felurite primejdii. Acest realism l-am demonstrat practic pe parcursul primului val al pandemiei cu virusul Covid-19, care s-a ivit. Am trăit un mod original de exilare când, din martie 2020 până în mai, sfintele noastre biserici au fost închise și pecetluite. A fost interzisă prezența credincioșilor la cult. Ne-am înstrăinat de cultul bisericesc comun și îndeosebi de adunarea euharistică, de săvârșirea dumnezeieștii Euharistii. Am fost lipsiți de izvorul vieții noastre, de Sfânta Împărtășanie. Ne-am tânguit pentru această evacuare și pustiire a bisericilor precum proorocul Ieremia s-a tânguit pentru pustiirea Ierusalimului după dărâmarea lui (Plângeri 1,1).

Totuși, cu tot necazul nostru, am dat «examenele» noastre în fața societății și a stăpânirii statale și am demonstrat că avem puterea, încredințarea și dispoziția să păzim toți regulile sanitare chiar și când exista relaxare din partea altor foruri, chiar și când majoritatea cetățenilor s-au comportat pe parcursul verii trecute ca și cum n-ar fi exista niciodată pandemie și interdicții. Dimpotrivă, Biserica, clerul și poporul au continuat să țină linia legii în adunările liturgice.

Ceea ce trebuie să revendicați din partea statului, Preafericite, nu este o întrebuințare de la sine înțeleasă, ci egalitatea în fața legii și apărarea drepturilor credincioșilor pentru că măsurile extraordinare prin care sunt suspendată validitatea drepturilor fundamentale, precum libertatea de mișcare, de adunare, de slujire religioasă, trebuie să fie necesare și gratuite, adică să nu depășească măsura necesară care este cerută de evitarea pericolului și pericolul să nu poată să evitat prin altă măsură mai domoală, să fie fără discriminări, să fie păzit mereu principiul proporționalității și să fie de valoare limitată.

Suntem de părere că măsurile restrictive extraordinare care au fost impuse prin recenta decizie (ΚΥΑ) nu îndeplinesc condițiile de mai sus și a existat o depășire a măsurii necesare. Prin interzicerea totală a prezenței credincioșilor la adunările de cult este atacat principiul proporționalității, conform căruia administrația statală, pentru îndeplinirea scopurilor sale, este datoare să aleagă cele mai puțin apăsătoare măsuri pentru cetățean și, în același timp, trebuie să existe o relație rezonabilă între măsura administrativă concretă și scopul urmărit și să nu fie exagerată. În cazul concret, deși în primul val al pandemiei am demonstrat că ținem cu rigoare măsurile propuse în biserici și ar trebui ca statul să ne acorde încrederea că vom continua acest comportament, permițând prezența unui anumit număr de credincioși la slujbele de cult, cu toate acestea, decizia în cauză arată o lipsă de credință față de reprezentanții Bisericii și față de credincioși, care au demonstrat atât pe parcursul, cât și după primul val al pandemiei că au dispoziția conștiincioasă și interesată să se îngrijească să protejeze sănătatea concetățenilor lor și a lor înșiși.

În același timp, prin decizia în cauză sunt aplicate discriminări și este atacat principiul egalității pentru că administrația statală este obligată să abordeze în același mod și să țină un echilibru de drept pentru îngrădirea dreptului la adunare. De ex., pe de o parte este dată posibilitatea cetățeanului să trimită prin mesaj codul 6 la 13033 ca să primească voie pentru antrenament trupesc și bine face, dar este posibil să apară abuzuri și să existe fenomene îmbulzeală în parcuri și piețe și, pe de altă parte, nu este dată posibilitatea la satisfacerea unor nevoi spirituale și la o întărire sufletească pe care poate să o ofere participarea la Sfânta Liturghie. În afară de exercițiul trupesc, omul are nevoie și de exercițiul spiritual/duhovnicesc, în afară de problemele corporale de sănătate precum Covid-19, există și problemele sufletești de orice natură, care sunt perene/perpetue și care au existat înainte de apariția Covid-19 și, din păcate, vor continua să existe și după pandemie.

Preafericite, vă rugăm pe Sfinția Voastră, precum și cinstita ierarhie a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei să faceți apel la stăpânirea statală să respecte principiul proporționalității și al echilibrului de drept în îngrădirea dreptului la adunare și să acorde încredere Bisericii, care a aplicat cu rigoare minuțioasă măsurile în primul val al pandemiei, permițând prezența fizică a unui anumit număr de credincioși la adunările liturgice, unde sunt ținute toate măsurile sanitare.

Nota noastră: Situația din Grecia, unde nu este permisă prezența credincioșilor la slujbe, foarte probabil va interveni și la noi, în România, după alegeri. Preoții de la noi ar trebui să facă măcar același gest, de altfel destul de timid. Problemele sunt mult mai grave, iar cerințele expuse în această scrisoare sub nivelul așteptărilor, dar rezonabile.

Mai este de notat că IPS Atanasie de Limassol a declarat: „Nu vreau să mă gândesc că sărbătorile legate de Nașterea Domnului ne vor găsi închiși în casele noastre”. El s-a referit la măsurile actuale că trebuie respectate pentru că sunt un subiect de știință și nu contravin legii lui Dumnezeu. Cât despre praznicele de la finalul anului, a afirmat că „vom avea dificultăți ca zilele acestea și de Nașterea Domnului să fie bisericile deschise, să meargă lumea, să prăznuim Nașterea lui Hristos. … Ar fi foarte greu și de plâns și-mi doresc să nu se întâmple”.

Caracterul Subiectiv al interzicerii pelerinajelor religioase

Imediat după emiterea hotărârii CNSU nr. 47/06.10.2020, fiind prezent într-o emisiune la DIGI TV, domnul doctor Raed Arafat arăta că interzicerea pelerinajelor religioase s-a luat cu bună credinţă şi după o analiză foarte serioasă:

Întrebat dacă autoritățile ar putea reveni asupra deciziei prin care au fost interzise pelerinajele, Raed Arafat a spus: „Numai dacă decizia va fi una politică, și nu tehnică. Nu din punct de vedere medical, știu părerea colegilor mei, nu avem cum să revenim asupra unei astfel de decizii, care e luată cu bună credință și în baza unei analize foarte serioase”.

continuarea aici.

Am arătat în partea finală a articolului anterior că interzicerea pelerinajelor este vădit ilegală întrucât este lipsită de bază legală şi că temeiurile menţionate în Hotărea CNSU nr. 47/06.10.2020 nu au legătură dreptul la libertate religioasă care, potrivit cadrului legal în vigoare, nu poate fi limitat prin niciun fel de dispoziție CNSU.

În esenţă, am arătat că art. 45 alin.(1) din Legea nr. 55/2020 reprezintă dispoziţia legală incidentă în materie, iar aceasta dispune că, pe durata stării de alertă, activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară stabilite prin Ordinul nr. 1103/95/2020. Hotărârea CNSU nr.47/06.10.2020 invocă dispoziţiile art. 5 alin.(1) pct.3) lit.a) din Legea nr. 55/202020 care se referă la activităţile cu caracter religios care se desfăşoară în spaţii închise cu privire la activităţi din domeniul economic (capitolul II, Secţiunea 1 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19).

Prin urmare, afirmaţia domnului Raed Arafat cum că măsurile dispuse au fost luate „cu bună-credinţă” şi în urma unei analize „foarte serioase” nu poate fi adevărată aşa încât, încercând să verificăm împrejurările de fapt şi de drept avute în vedere de autorităţi atunci când au interzis pelerinajul cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, am solicitat autorităţilor să pună la dispoziţie baza documentară avută în vedere la luarea acestei măsuri.

Deşi am cerut aceste documente prin Departamentul de relaţii cu publicul al D.S.U., organismul care asigură secretariatul tehnic al CNSU, răspunsul ce ne-a parvenit este semnat de domnul doctor Raed Arafat, personal, şi este unul incomplet, ca să folosesc o exprimare elegantă. În cuprinsul răspunsului ce ne-a fost emis, ni se face o prezentare succintă a cadrului legal în care a fost emisă respectiva hotărâre, fără a fi pusă la dispoziţie şi baza documentară concretă care a stat la baza emiterii hotărârii indicate. Întrucât vorbim despre un act administrativ cu caracter normativ emis sub semnătura primului-ministru, act care este unul vădit ilegal, este de interes a se face cunoscut mecanismul birocratic propriu-zis care a condus la emiterea sa, răspunderea juridică fiind una individuală.

SKMBT_C22020102317570

Răspunsul emis de domnul doctor Raed Arafat descrie, în esenţă, calitatea sa de membru al Plenului CNSU şi arată că decizia propriu-zisă a fost luată de prim-ministrul Ludovic Orban, în baza unor dispoziţii legale. În subtext, ni se comunică faptul că răspunderea pentru acest act vădit ilegal este asumată de primul ministru.

Se impune a se observa că, deşi vorbim despre un act vădit ilegal (un act emis fără bază legală prin care se restrâng drepturi civile) discuţia despre subiectul restrângerii dreptului la libertate religioasă este purtată în termeni de oportunitate politică, deşi o analiză „de bună-credinţă” şi care este „foarte serioasă” nu poate fi purtată în acest mod. Dispoziţiile legale sunt foarte clare, legea privind măsurile de combatere a pandemiei de Covid-19 prevede în mod mai mult decât mulţumitor şi principiile care guvernează corecta aducere la îndeplinire a dispoziţiilor legii.

Or, ceea ce am văzut în practică este cu totul străin de spiritul şi litera legii. Baza legală fiind aceea a art. 45 alin.(1) din Legea nr. 55/2020 şi a Ordinului nr. 1103/95/2020, am ajuns să constatăm în fapt măsuri de limitare fizică a dreptului de acces în curtea ansamblului mitropolitan, obligarea la anumite demersuri evident discriminatorii, restrângerea dreptului la liberă circulaţie prin instituirea unor filtre rutiere la intrarea în municipiul Iaşi şi în judeţele limitrofe şi altele asemenea. Nimic din toate acestea nu este nici legal, nici corect, nici justificat şi nici măcar cu rost!

Gravitatea acestor acte de împiedicare a exercitării dreptului la libertate religioasă nu poate fi subliniată îndestul. Deşi naraţiunea mediatică găseşte argumente strâmbe pentru orice abuz al statului totuşi, ştiinţele juridice au instrumente clare şi eficiente de a aduce discuţia pe făgaşul său corect, în limitele democratice şi ale statului de drept.

Or, ceea ce am putut observa în măsurile recente este caracterul esenţialmente arbitrar şi abuziv al reglementării. Hotărârile luate de autorităţi nu respectă nici dreptul material şi nici măcar principiile generale ale dreptului, sunt efectiv acte de dispoziţie fără justificare legală emise sub ceaţa unor argumente de natură sanitar medicală care nu suferă critică.

În aceste împrejurări Biserica Ortodoxă Română trădează prin împreună-lucrare şi justificare a abuzurilor autorităţilor, prin aceea că aduce la îndeplinire, cu un entuziasm de neînţeles, măsuri care sunt incompatibile cu ritualurile sale, fără a pune în discuţie, aşa cum este de aşteptat, temeinicia, legalitatea şi oportunitatea acestor măsuri.

În niciun alt domeniu al vieţii sociale nu există o asemenea mutilare a fondului relaţiilor sociale protejate de lege. Nu există măsuri „sanitare” care să aducă atingere substanţei dreptului propriu-zis în niciun alt domeniu al societăţii deşi, în afara dreptului la viaţă, niciun alt drept constituţional nu beneficiază de o reglementare atât de generoasă şi de clară aşa cum o are libertatea religioasă. Nu vedem nici în sectorul administrativ, nici în cel economic-comercial, culoare de garduri metalice ale jandarmilor, filtre rutiere în judeţ şi în afara judeţelor, dispoziţii care să maimuţărească efectiv rutina socială individuală şi colectivă.

Oare ce echivalent în viaţa de zi cu zi ar avea îmbrăcarea raclei cu Sfintele Moaşte în plexiglas, deliminatată de culoare de garduri metalice păzite de jandarmi, apoi sărutarea raclei cu masca trasă pe faţă, după care dezinfectarea promptă de către clerici şi voluntari? Cum ar arăta aceleaşi măsuri dacă ar trebui să fie aplicate sectorului comercial?

Sursă imagine: Basilica.ro

Nu avem termeni potriviţi în care să ne exprimăm indignarea faţă de slugărnicia cu care ierarhii noştri aduc la îndeplinire măsuri anume menite să umilească şi să lezeze sensibilitatea religioasă a credincioşilor ortodocşi, măsuri care nu pot fi justificate în mod obiectiv prin argumente de natură medicală. Aşa cum reiese şi din răspunsul domnului doctor Raed Arafat, analizele „foarte serioase” nu sunt întemeiate obiectiv din punct de vedere epidemiologic, ci au pronunțat caracter subiectiv. Plecând de la sursele indicate în răspunsul său, în mod rezonabil și cu bună credință, orice alt specialist poate ajunge la concluzii contrare.

Suntem martorii unei pervertiri fără precedent a ritualului creştin, anulării de facto a drepturilor esenţiale ce permit trăirea religioasă iar Biserica nu pune în discuţie, prin niciun instrument recunoscut ei, caracterul loial şi echitabil al dispoziţiilor. Mai mult, participă fără niciun fel de justificare rezonabilă la propria umilire şi aservire. Avem nenumăraţi clerici care şi-au descoperit vocaţia de tartori în aplicarea „dispoziţiilor sanitare” în dispreţul oricărui bun-simţ şi oricărei urme de judecăţi sănătoase. Avem un alt număr semnificativ de clerici şi credincioşi care consideră că orice ilegalitate este permisă câtă vreme virusul există şi se manifestă. În afară de chestiunea existenţei virusului, deşi măsurile sanitare interzic substanțial cultul ortodox public, Biserica nu doreşte să pună în discuţie nicio altă măsură “sanitară” ce afectează esenţa misiunii sale.

Răspunsul remis de doctorul Raed Arafat arată, fără urmă şi posibilitate de tăgadă, că dispoziţiile autorităţilor prin care ni se interzice participarea la Înviere, la cele mai mari pelerinaje religioase şi, în curând, la sărbătoarea Naşterii Domnului, sunt luate fără bază legală, fără argumente obiective, prin proceduri butaforice îmbrăcate în forma unor decizii politice. Acest lucru este de nepermis.

Decizii lipsite de pragmatism ale Sinodului BOR cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în pandemie

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în data de 22 iulie 2020, în special pentru alegerea noului Arhiepiscop de Suceava, a emis o serie de hotărâri și recomandări. Așadar, pe lângă votarea PS Calinic în scaunul de la Suceava de către sinodali, atrage atenția în mod deosebit lipsa unei decizii clare cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor.

În primul rând ni s-a transmis că „Sfântul Sinod a luat act de răspunsurile întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe autocefale adresate Patriarhului României referitoare la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în cadrul Sfintei Liturghii în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Toate Bisericile Ortodoxe autocefale rămân fidele tradiției liturgice ortodoxe de împărtășire a credincioșilor dintr-un singur Potir sfințit și cu o singură linguriță sfințită”. Ce presupune acest lucru? Că este adoptată aceeași poziție și de arhiereii noștri sau că sunt simpli spectatori la o astfel de hotărâre și rămân inactivi? Era firesc să fie luată și decizia mult așteptată cu privire la cum vor proceda preoții de acum înainte cu împărtășirea credincioșilor. Având în vedere că ultima comunicare pe acest subiect (14 mai) a fost ambiguă, lăsând de înțeles că nu ar trebui împărtășiți creștinii din aceeași linguriță, dar fără să precizeze expres acest lucru și nici cum să se procedeze concret. Trebuia și încă trebuie clarificat subiectul, după cum s-a anunțat de atunci: „modalitatea de împărtășire comună a credincioşilor în timpul Sfintei Liturghii, în vreme de pandemie, va fi hotărâtă după data de 1 iunie 2020, în consens cu celelalte Biserici Ortodoxe”. Așadar astăzi a fost comunicat consensul, dar mai puțin decizia, care se lasă așteptată.

A fost scoasă în evidență „contribuția Patriarhiei Române la sprijinirea persoanelor afectate de pandemia cu COVID-19 pe perioada stării de urgență. Ajutorul cuantificabil financiar oferit de Biserica Ortodoxă Română a fost de 20.896.872 lei”. Având în vedere întrebările care se ridică în jurul infecției covid-19, care nu a fost declarată epidemie, tot acest hei-rup pare mai mult o slugărnicie, o dorință de a da bine în fața oamenilor și a face pe plac autorităților… autoritare (tiranice). Aportul principal al Bisericii ar fi trebuit să fie în primul rând duhovnicesc, nu material, să apere drepturile oamenilor în fața abuzurilor statului, nu să le valideze servil. Sau măcar să reacționeze și să condamne oprirea săvârșirii slujbelor mai ales de Paști.

Donarea de tablete, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, se înscrie în același registru, care ar putea fi numit anti-bisericesc sau chiar anti-uman (nu în sens nazist). Școala și educația are nevoie de multe alte lucruri și mai puțin de tablete, care probabil sunt destinate școlarilor, nu studenților.

În fine, îndemnul de a merge la votare este iarăși impropriu Bisericii și contradictoriu, îndeosebi în contextul foarte delicat al pandemiei și distanțării fizice.

Pragmatismul materialist l-am dori îndreptat mai mult în sfera preocupărilor duhovnicești, care privesc credința și viața bisericească în esența ei. Chiar dacă trăim pe pământ, totuși scopul urmărit trebuie să fie cerul și tot de acolo să vină însuflețirea în toate deciziile luate.

În loc de concluzie: Într-un articol de pe site-ul Basilica, este subliniată din titlu ideea că „toate Bisericile Ortodoxe autocefale rămân fidele tradiției liturgice ortodoxe de împărtășire a credincioșilor”, bineînțeles că „dintr-un singur Potir sfințit și cu o singură linguriță sfințită”. Din păcate nici acum nu este limpede ce înseamnă acest lucru, dar foarte probabil între acele „toate Bisericile” este inclusă și Patriarhia noastră, deși din paragraful emis de Sfântul Sinod reieșea că e vorba de toate cele de la care a fost primit un răspuns unanim de menținere a modului de împărtășire și în vreme de pandemie. Nu cred că are rost să fie dezbătut mai mult acest subiect, ci rămâne destul de limpede concluzia că funcționăm pe avarie, cu ierarhi care au alte preocupări decât credința și dreptarele ortodoxe.

Postul Sfinților Apostoli; dezlegări și repere calendaristice

Conform Tipicului Sfântului Sava, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel prevede dezlegare la mâncare de pește la fel ca cel al Nașterii Domnului:

„Se cuvine să ştim că în Postul Sfinților Apostoli şi în cel al Naşterii Domnului Hristos, marţi şi joi nu mâncăm peşte, ci numai untdelemn şi vin, iar luni, miercuri şi vineri nu mâncăm nici untdelemn şi  nici vin, ci postim până la ceasul al nouălea şi mâncăm în acele zile numai mâncare uscată. Sâmbetele şi duminicile mâncăm peşte, iar dacă se întâmplă să cadă marți sau joi un Sfânt care să aibă Doxologie mare, atunci mâncăm peşte. Şi, dacă se va întâmpla luni, de asemeni mâncăm peşte. Iar dacă se va întâmpla miercuri sau vineri, dezlegăm numai la untdelemn şi la vin şi mâncăm o singură dată în zi. Iar dacă s-ar întâmpla miercuri sau vineri să cadă un Sfânt care are Priveghere, dezlegăm la untdelemn, la vin şi la peşte. Şi, dacă se va întâmpla Pomenirea Sfântului al căruia este Hramul Bisericii miercuri sau vineri, de asemeni facem dezlegare la untdelemn, vin şi peşte.”

Așadar anul acesta (2020) se mănâncă pește pe 22 iunie, de Sf. Grigorie Dascălul, pe 24 iunie, de Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, și sâmbetele și duminicile (adică pe 20, 21, 27 și 28 iunie). Deoarece pomenirea Sf. Ap. Iuda (19 iunie), care are Doxologie mare, se întâmplă vineri, nu este dezlegare la pește în acea zi.

Durata acestui Post depinde de o dată fixă de încheiere potrivit calendarului iulian (29 iunie, Sfinții Apostoli Petru și Pavel) și una mobilă, lunea de după Duminica Tuturor Sfinților (o săptămână după Cincizecime, care este în funcție de data Paștilor). Din păcate, în situația actuală se poate ajunge la micșorarea sau chiar suprimarea acestui post, pentru că sărbătorile fixe sunt ținute de unele Biserici Locale după calendarul îndreptat și Învierea după pascalia neschimbată. Ar trebui să există o coerență mai mare în acest sens, adică să fie ținute toate sărbătorile după același principiu calendaristic (iulian sau îndreptat): ori să fie toate după calendarul iulian neîndreptat, ori să fie introdusă și pascalia după criteriile calendaristice îndreptate astronomic.

După cum am scris anul trecut, când acest Post a fost mult mai scurt, „Mărturiile patristice sunt vechi cu privire la existența acestui Post. Astfel, Constituțiile Apostolice prevăd o săptămână de dezlegare la toate după Cincizecime, urmată de o altă săptămână de postire: „Deci, după ce prăznuiți Cincizecimea, sărbătoriți o săptămână și, după acea săptămână, postiți una, căci este drept să ne veselim pentru darul de la Dumnezeu și să postim după relaxare”. În jurul anului 357 Sf. Atanasie cel Mare menționează o săptămână de post după Cincizecime: „Căci în săptămâna de după Sfânta Cincizecime poporul a ieșit la cimitir să se roage”.

Probabil pentru că este un post cu vechime apostolică, Biserica a considerat de cuviință să-l prelungească până la pomenirea Sfinților Petru și Pavel.

Cu toate că unii nu țin cont decât de cele două Posturi mari, al Paștelui și al Crăciunului, și nici acelea păzite cum se cuvine, trebuie să se știe că cei care nu respectă miercurea și vinerea și toate posturile rânduite de Biserică sunt în greșeală, fiind opriți de la împărtășire (canonul 69 apostolic).

Dorim tuturor credincioșilor un Post cu folos, cu împăcare sufletească și cu gândul la Dumnezeu!