Platformele încurajează exprimarea, activismul, opinia – dar în mod calculat. Actul de protest este absorbit, administrat, monetizat. Hashtagurile devin tendințe, dar nu duc la schimbare reală. Algoritmii amplifică doar ce nu amenință sistemul.
În loc de rezistență, avem spectacolul criticii fără impact. Vocea indignată este clasificată, arhivată și vândută către agenți de publicitate. Se creează impresia de participare – dar este de fapt o simulare care consolidează structura de dominare.
Oficial, riscul politic este un efect. Neoficial, este o armă. Este justificarea modernă a intervenției. Pretextul prin care investitorii se retrag strategic, statele sunt forțate să „reformeze”, iar guvernele care nu se conformează devin „probleme geopolitice”.
Propaganda acționează asupra acestui spațiu ca un operator de frecvență: modulând ce se aude, ce se repetă, ce dispare în tăcere. Ea nu introduce doar idei. Introduce raporturi de forță între idei. Decide ce e central și ce e marginal. Ce e „evident” și ce e „dubios”. Ce e „responsabil” și ce e „extremist”.
Senzația mea când am văzut filmul „21 de rubini” a fost ca după o deconspirație artistică, nu de tip documentar. Dar una cu finalul autentic, pe care nu-l găseam la celelalte, de inspirație protestantă sau profană. O tăcere cu tâlc, meditativă, dar și grăitoare.
Filmul nu ne răpeşte libertatea de a crede orice dorim şi interpreta după pofta inimii oricare dintre temele fierbinţi, însă cei mai mulţi dintre privitori vom descoperi că există un fir roşu al adevărului, care deşiră pretextele artificiale.
![„21 de rubini” – un film prigonit care „smintește” pe conformiști și căldicei [VIDEO]](https://theodosie.ro/wp-content/uploads/2023/12/OIP-474x675.jpg)
Pe lângă cele discutate cu p. Eftimie, trebuie adăugat faptul că filmul se lovește de trei obstacole: cenzura, neobișnuința credincioșilor cu filme și artă creștină și subiectul tare al depășirii barierelor politice instaurate în Biserică în fața credinței autentice.
Marja de jignire a sentimentului religios obligă la o reacţie instituţională în primul rând, una care să fie calibrată în sensul tragerii la răspundere a curatorului expoziţiei şi a galeriei care o găzduieşte, cu ignorarea desăvârşită a autorului lucrărilor pretins artistice, despre care cred că nu trebuie nici măcar a fi amintit.
Este vital ca Învăţăturile… să reintre în circuitul nostru public şi să nu fie lăsate exclusiv în grija şi fascinaţia academicienilor şi cărturarilor, motiv pentru care adresăm, tuturor, rugămintea să formuleze, în proprii termeni şi prin propriile mijloace şi modalităţi preferate, recenzii ale Ediţiei 2020 a Învăţăturilor…, pe care le vom prelua cu interes şi cu mare drag pe blogul nostru.
Care este domeniul la care v-ați gândit că nu va putea fi niciodată preluat de inteligența artificială?
Ei bine, vă înșelați.
A fost creat un robot care are abilitate artistică.
Faceți cunoștință cu Ai-Da, primul artist robot humaoid din lume!
Dincolo de criteriile ce ţin de gustul fiecăruia, consider că această melodie poate fi un model foarte sugestiv de aducere a ortodoxiei în mainstreamul societăţii, chiar şi în acele domenii care sunt sau par a fi cu totul cucerite de duhul antihristic.