Zilele acestea 407 credincioși se opun deschis venirii schismaticilor ucraineni în Grecia, iar un episcop cipriot își schimbă poziția și primește „autocefalia” ucraineană. Apare întrebarea: Vor reuși credincioșii simpli să-și păstreze credința curată spre mântuirea lor și slava lui Dumnezeu?
Pedepsele impuse pe nedrept și ilegal, atunci când nu provin din grija frățească și părintească, ci dintr-o încercare de șantaj și intimidare pentru a atinge scopuri neortodoxe, nu sunt validate de Dumnezeu. Ele nu sunt „trezitoare”, așa cum credeți, ci nedrepte și răzbunătoare! Alții trebuie să se trezească și să înțeleagă cele de la sine înțeles pentru monahi.
În ziua de pomenire a Sf. Cuv. Paisie Aghioritul, a avut loc o Conferință organizată de un grup de Părinți nepomenitori cu tema: „Ortodoxia în contextul marii resetări”. Au fost prezentate puncte de vedere divergente și au existat discuții contradictorii pe marginea subiectului fără o concluzie finală definitivă și absolut clară. Acest fapt este îmbucurător pentru că o poziție de dialog și deschisă este preferabilă uneia care emite sentințe autoritariste.
Așa-zisa dezbatere despre dreptul la avort a fost împinsă și în spațiul nostru mediatic. Din nefericire, Biserica a intrat în logica profană prin mesajul purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, în loc să-și expună învățătura prin gura ierarhilor sau clericilor săi într-un mod cât se poate de cuviincios.
Impunerea unei pedepse ortodoxului care protestează împotriva ereziei, mai ales când protestul ia forma întreruperii comuniunii și a pomenirii celui ce răspândește erezia adeverește și demonstrează particularitatea eretică a superiorului.
Discursul pe care l-a ținut dl. Dulcan este unul rezervat, ar putea fi etichetat drept ortodox, dar ascunde unele momeli ezoteriste. Ele au fost devoalate într-un articol pe care-l semnalăm și-l recomandăm spre citire. Din păcate, Biserica nu doar că nu mai găsește și nu mai crește intelectuali care să promoveze autentic valorile ei, dar aproape că și-a pierdut această vocație.
Patriarhul Ecumenic: „Precupările monahilor cu evenimente bisericești distincte sunt condamnabile”. Totuși ruperea dogmelor de spiritualitate sau viceversa nu duce decât la dezmembrarea adevăratei nevoințe a călugărilor.
Problema statutului și autocefaliei macedonenilor stârnește sau chiar a fost revigorată de cea similară din Ucraina. Există două puncte foarte aprinse, de un deosebit interes la ora actuală în Ortodoxie, anume 1) cine acordă autocefalia, doar Patriarhia Ecumenică sau orice Biserică din care se desprinde viitoarea structură și 2) etnofiletismul.
În cadrul Sfintei Liturghii săvârșite la Belgrad, Patriarhul Porfirie al Bisericii Sârbe a acordat Tomosul de autocefalie Arhiepiscoplui Ștefan al Macedoniei. Acesta urmează să slujească împreună cu Patriarhul Ecumenic de Cincizecime, iar ulterior sunt așteptate și celelalte Biserici Locale să-l primească în comuniune bisericească.
Nici un sfânt canon sau Sfânt Părinte nu a impus niciodată întreruperea comuniunii cu cei care propovăduiau o erezie înainte de judecata lor sinodală. De asemenea, nici un cleric nu a fost niciodată pedepsit pentru aceasta în opoziție desigur cu cei care au continuat să fie în comuniune cu păstorii lor după condamnarea lor sinodală.