Textul d-lui Bănescu este unul foarte manierat-contondent la adresa credinciosului pravoslavnic și promovează o viziune doctă, rasată, civilizată, adaptată la „relieful cultural al omului de azi”. Totuși se nasc două întrebări: Cât de conformă este această atitudine cu Ortodoxia? Și cât de pasivi putem fi față de această plagă infiltrată prin canale oficiale?
Pe lângă faptul că dorește convocarea unui Sinod Panortodox de către Patriarhul Bartolomeu, albanezii l-au înfruntat pe acesta și nu recunosc pe schismaticii ucraineni și nici drepturile de putere pretinse de Fanar. Aceasta poate însemna că lucrurile vor rămâne în același făgaș conflictual ireconciliabil.
Înzestrarea noastră de a putea intra în contact viu cu Dumnezeu reprezintă tradiția sfântă a Bisericii și este ilustrată de cuvintele Sfinților și faptele lor. Puține din ele sunt redate aici pentru folos sufletesc.
Prin gestul recent de a repune în treaptă cinci clerici caterisiți de Biserica Lituaniană, Patriarhia Ecumenică revendică în mod clar dreptul de primat de putere în întreaga lume ortodoxă. În mod limpede avem de-a face cu o răsturnare a ordinii canonice prin anularea sobornicității și înlocuirea ei cu o dominație de tip papist.
Deși este recomandată și așteptată coordonarea procesului de acordare a autocefaliei de către Constantinopol, având primatul de onoare, acesta poate merge înainte în spirit sobornicesc și fără implicarea Istanbulului.
La întrunirea Sinodului BOR din această primăvară, pe lângă deciziile strict administrative, două subiecte mai importante au fost atinse, anume recunoașterea autocefaliei macedonenilor și afirmarea susținerii față de românii ortodocși persecutați în Ucraina.
Recomandăm un șir de patru predici ale Pr. Dan Popovici, care urmăresc eliberarea credinciosului ortodox de duhul rău al ecumenismului. Documentate și aplicate, sunt binevenite pentru oricine este interesat să-și păstreze sufletul curat în dreapta credință cu trăire ortodoxă.
Chiar dacă tonul Patriarhiei este unul politic, discordant cu Evanghelia pentru a nu se pune rău cu puternicii pământului, consider că adevărații credincioși, pătrunși de adevărul sfânt de credință, vor susține în rugăciune și cu orice le stă lor în putere și din suflete curate pe frații noștri români din Bucovina ucraineană.
Biserica Ortodoxă Ucraineană nu a trimis nici unui stat vreo cerere de asistență pentru protejarea drepturilor ei și, mai mult, unui stat care a comis un atac armat perfid asupra țării noastre. Suntem îngrijorați ca subiectul Bisericii Ortodoxe Ucrainene este ridicat de structuri care nu au nimic de-a face cu noi.
După ce înființarea unei structuri bisericești de către Patriarhia Ecumenică la directivele SUA, compusă din schismaticii deja existenți, nu a făcut o concurență reală și nu a reușit să atragă pe credincioși de partea lor nici cu forța, se trece de acum la măsuri de exterminare a Bisericii canonice.