Prezent luni la Sfânta Liturghie alături de o mână de oameni, Patriarhul Bartolomeu a transmis un apel către Bisericile absente să recunoască și să adopte sinodal a documentele semnate la Sinodul din Creta. Însă unitatea la care cheamă el este una dezbinătoare și apostazie de la adevăr.
Deși tăcută pe diferite teme importante, BOR a abordat subiectul ridicat de Adrian Papahagi într-o postare pe FB cu privire la schimbarea Simbolului Credinței. Și bine a făcut, cu un răspuns destul de bine articulat și complet prin vocea purtătorului de cuvânt, pr. Adrian Agachi. Curios este, însă, că aceeași Biserică nu reacționează dezaprobator, ci înghite și chiar promovează idei de unire cu ereticii când sunt exprimate de ierarhi în mod oficial.
Canalele mediatice cele mai importante ale Patriarhiei au relatat despre vizita Comisiei „Credință și Constituție” în România, la Sibiu și București, pentru promovarea și implementarea programului ecumenist la noi. Cei care cred că nu există nici un pericol real care ne pândește din partea ereziilor e cazul să vadă și aceste primiri oficiale ale membrilor CMB și cadrul teologic neortodox în care sunt realizate.
nu va respinge în chip vădit dogmele referitoare la Sfânta Treime, la dumnezeirea lui Iisus Hristos, la Maica Domnului, ci va începe să răstălmăcească pe neobservate învățătura Bisericii transmisă oarecând de către Sfinţii Părinți şi primită de la Sfântul Duh, schimbând astfel însuşi duhul şi rânduielile ei. Iar aceste şiretlicuri ale vrăjmaşului vor fi remarcate doar de câţiva, de cei mai iscusiţi în viaţa duhovnicească.
Întocmai (ca în lagărele comuniste) se întâmplă și în zilele noastre – lumea și-a îndreptat acum toate puterile spre efortul de a le distrage oamenilor atenția de la lucrul cel mai important – mântuirea. Însă cel mai îngrozitor este faptul că, pentru atingerea acestui obiectiv, puterile întunericului se folosesc de scopuri și intenții aparent bune, cum ar fi „lupta pentru adevăr”.
Convocat în mod extraordinar, Sinodul cipriot a hotărât oprirea acestuia de la slujire pe o perioadă nedeterminată și i-a impus unele condiții precum alcătuirea unei Mărturisiri de credință, condamnarea „îngrădismului” și renunțarea la a recurge la instanțele civile.
Deși vizite ale Papei au fost făcute și în alte Biserici Locale, parcă la Constantinopol cutezanța spre gesturi de trădare a credinței este mai mare ca oriunde. Este trist să observăm că poporul este cel care mai pune frână vânzărilor de credință făcute de ierahie, dintre care fanarioții sunt cei mai lipsiți de credincioși și mai fără bariere.
Scrisoarea Papei Leon a ieșit în evidență înseosebi prin faptul că a citat Crezul niceo-constantinopolitan fără adaosul Filioque. Însă mai interesantă este perspectiva pe care o oferă asupra unirii preconizate a „Bisericilor”. Au mai existat indicii în acest sens într-un document catolic de anul trecut.
Canoanele tocmai pentru o bună orientare duhovnicească au fost date, nu sunt hotărâri abstracte și juridice desprinse de viața în Duh, chiar dacă pot fi folosite și instrumentate rău. Este necesară o stabilire cu discernământ a modului de a reacționa față de ecumenism și alte schisme, pentru că există, din păcate, exagerări.
![Sfințirea Catedralei cu pomenirea schismaticului Epifanie și buna rânduială canonică [+AUDIO]](https://theodosie.ro/wp-content/uploads/2025/11/Hram-Sf-Dimitrie-cel-Nou-2025-178-1-1080x675.jpg)
Mântuirea o lucrăm în Biserică. Nu e suficient a fi în ea, ci a și intra în noima credinței. Foarte adesea, instituția se păstrează la un nivel foarte formal. Unii se mulțumesc cu atât, iar alții critică acest lucru ca fiind o piedică. Însă înțelegem că pe pământ ne mulțumim cu cadrul general, dar avem nevoie de râvnă sfântă și pocăință pentru a ne mântui sufletele.