De la șocul închiderii bisericilor (chiar și de Paști) am ajuns acum să ni se impună să trăim o viață aseptică, din care a fost extrasă morala, dragostea și aproape orice valoare mai înaltă și nobilă. Până la lepădarea de credință, care nu pare a fi departe, avem de înfruntat dezordinea morală și socială care deja se instaurează.
Metodologia Părinților este la fel de importantă ca adevărul Evangheliei. În aceste situații trebuie să urmezi calea lui Hristos, nu doar să spui adevărul lui Hristos. Și faptul că cei care s-au abătut de-a dreapta sau de-a stânga nu activează și nu urmează metodologia patristică a cauzat mai multe probleme.
Bisericile Ciprului și Greciei cer ajutor lumesc Papei în schimbul unor concesii bisericești. Problema nu este compromisul dogmatic, cât cedarea și trădarea credinței la presiunile lumești, lipsa unei conștiințe care să fie dispusă să se jertfească pentru valorile Evangheliei lui Hristos decât să sacrifice adevărul pentru o unitate amăgitoare.
Poziția statornică a Bisericii noastre este că alegerea vaccinului nu constituie o chestiune de dreaptă credință sau mărturisire, ci obiect de știință medicală și practică individuală și răspundere comunitară. Nu este posibil să fie verificată conformarea credincioșilor cu decizia guvernamentală de către personalul angajat (paraclisieri) sau voluntar al sfintelor biserici.
Într-un răspuns oficial la o scrisoare adresată de Mitropolitul Andreas de Konitsa, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei înștiințează practic pe toți cei revoltați că vizita Papei Francisc va fi un protocol strict, din care vor lipsi rugăciunile în comun și nu vor fi implicați restul sinodalilor în afara Arhiepiscopului Ieronim. Pare mai mult o umilire în public a Papei.
De lunea viitoare credincioșii nevaccinați din Grecia vor fi obligați de autoritățile statale să prezinte un test negativ la intrarea în biserici. Această măsură invocă o recomandare a Sinodului Bisericii. Se pare că orice concesie nu va aduce o evadare, ci o slăbire și o înrăutățire a situației.
Înrobirea față de Faraon era cândva normală, dar în condițiile idolatre de atunci. Ceea ce cerem și căutăm acum este să nu fie folosită vaccinarea (nu doar vaccinul în sine) pentru a produce segregare. Este nedrept. Certificatul verde este un cal troian.
Presiunea politicului asupra Bisericii face ca aceasta să facă noi concesii. După ce s-a transformat în organ de propagandă vaccinistă, acum Sfântul Sinod Permanent (pe noiembrie) al Bisericii...
„Te vei supune crezând că se va sfârși, dar nu se va sfârși tocmai pentru că te vei supune” (Diego Fusaro). Dar lucrurile sunt mult mai tragice de atât pentru un credincios. Intrarea în era vaccinismului va aduce mai degrabă un fel de amputare sufletească, poate chiar și la nivel trupesc.
Cea mai potrivită caracterizare a situației mi se pare acum aceea de „joacă de-a vaccinarea”. Având în vedere rigoarea vieții duhovnicești, dar și contextul pandemic prin care suntem prinși să aderăm la o ideologie covidiană, este destul de limpede că avem o grea alegere și răspundere.