Autor: Ierom. Lavrentie

SENTINŢA DE EXCOMUNICARE (între ortodocși și catolici) de la 16 iulie 1054

Anatemele reciproce între Constantinopol și Roma din 1054 sugerează o ruptură anterioară, căci este acuzată practica grecilor de a boteza din nou pe latini. Contextul în care s-a produs ruptura rămâne de cercetat mai în amănunțime, dar pentru moment sunt utile introducerea și traducerea textelor făcute de Prof. Teodor M. Popescu.

citește mai mult

ADORMIREA STAREŢULUI SAMPSON (cuvinte de pe urmă)

Să nu-i judecaţi niciodată [pe eterodocşi]. Ei nu cunosc această bogăţie pe care voi şi eu o cunoaştem, această bogăţie nesfârşită… pe care ni s-a dăruit s-o cunoaştem – a fi ortodox, şi nu eretic… Îi cer iertare Patriarhului pentru tot ce am făcut necugetat şi din voie proprie… vreau să fiu cinstit… acestei despărţiri de trup…

citește mai mult
Sinodul grec din toamnă nu se va atinge încă de „problema ucraineană”

Convorbiri & învăţături pătrunzătoare la suflet ale Stareţului Sampson (3) – Milostenia adevărată și despătimirea

Unealta pe care o numim conştiinţã este o unealtă deosebit de delicată. Este, cum se spune adesea, mai delicată decât un ceas de damă. N-ai să tai lemne cu un ceas de damă, nu-i aşa? Mecanismul s-ar dezmembra. La fel este cu conştiinţa noastră. Cea mai fină greşeală se reflectă în conştiinţa noastră, în oglinda noastră.

citește mai mult
Sinodul grec din toamnă nu se va atinge încă de „problema ucraineană”

Convorbiri & învăţături pătrunzătoare la suflet ale Stareţului Sampson (1) – Valoarea spiritualității ortodoxe

Păcatele m-au dus la lacrimi şi lacrimile m-au dus la stăruinţã. Lacrimile ne conduc spre taina pocăinţei şi, treptat, omul se întoarce la starea sa dinainte şi la stăruinţã. Dar vai omului care nu are nici o credinţã – aceasta-i cel mai rău! Dacă un credincios întărit îşi pierde râvna, asta nu-i aşa de rău. Dar, dacă un om de credinţã slabă sau puţină îşi pierde râvna, este foarte rău pentru că-i va fi greu să se îndrepte.

citește mai mult

Viața Starețului Sampson – întruchiparea credinței autentice

S-a născut în 1898 ca fiu al Contelui Esper Alexander Sievers şi având o mamă englezoiaică şi a fost botezat în Biserica Anglicană. La 14 ani s-a hotărât de la sine să se convertească la ortodoxie şi a fost botezat patru ani mai târziu, în 1916. În 1917, a intrat ca începător în Mănăstirea Sf. Sava din Kripeţk, lângă St. Petersburg, iar în 1919 a fost arestat de Poliţia locală secretă(CEKA).

citește mai mult

Noutăţi:

Categorii

Arhive

Translate page >>